Page 27 - Drumul_socialismului_1974_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6036 © LUNI 25 NOIEMBRIE 1974
Pag. 3

O M U L C I N C I N A L E L O R V I I T O A R E —

O M U L N A L T E L O R C Â L I T â f l K O M â L t
Î

cincinal Valea Jiului trebuia Constantin a dat peste plan nor trăsături de mare for­
să dea jumătate din cărbu­ 14 000 tone de cărbune cocsi­ ţă morală, absolut necesară recurgînd la un exemplu.
Fără precedent î Aceasta este expresia ce ne de­ nele cocsificabil al ţărlL Ex­ ficabil, reallzlnd o producti­ în acţiunea nobilă de pregă­ După apariţia hotărîril con­
fineşte cel mai bina conştiinţa cantităţii şi calităţii a trage ţi din toate acestea răs­ vitate medie a muncii de tire a omului pentru viitoa­ ducerii de partid cu privire
ceea ce trebuie să înfăptuim in cincinalul viitor şi in- punderile ce le avem şi veţi 10,30 tone pe post I rele sarcini, care şi ele, Ia la reducerea consumurilor
tr-o perspectivă mai largă. Fără precedent este înăl­ înţelege ce rol are munca Iată de ce l-am ales pe rîndul lor, reprezintă trepte de materii prime, materiale,
ţimea sarcinilor, fără precedent trebuie să fie calită­ noastră in înfăptuirea sarci­ Petre Constantin, Eroul, din superioare de exigenţă, pro­ energie şi combustibil, con­
ţile oamenilor chemaţi să le înfăptuiască. nilor pe care partidul ni le miile de Petre Constantini, funzime şl complexitate. O ducerea secţiei noastre a
Proiectul Programului Partidului Comunist Român, pune In faţă. Eroi. astfel de preocupare majo­ întocmit un plan de măsuri
Directivele şi Tezele Comitetului Central al partidu­ — Se simte în acest mod ră are organizaţia noastră comţinînd direcţiile de acţiu­
lui, documente fundamentale ale Congresului al XI- de a pune problema înclina­ In relaţiile de partid, munca productivă, ne. Planul a fost supus dez­
lea al P.C.R., se află pe masa de lucru a colectivelor ţia de a accentua latura fi­ munca de educaţie socia­ baterii întregului colectiv,
de muncă, a organizaţiilor de partid, a tuturor oame­ zică a muncii. Este adevă­ mterumane, cinstea, listă. ceea ce a prilejuit un mare
nilor muncii de cîteva luni. rat, tovarăşe Petre ? număr de propuneri şi su­
Proiectul de Norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, — Nu ştiu dacă se simte corectitudinea, — Văd că enumeraţi In­ gestii de valoare. Ce vreau
ale eticii şi echităţii socialiste, reprezintă îndreptar de asa ceva ; nici nu m-am demnitatea tre factorii de formare şi e- să spun cu aceasta 7 Că la
muncă şi conduită de peste doi ani. De cind au fost , gindit să separ ceva. Altce­ ducare munca productivă. început n-am bănuit efectul
date publicităţii ele au format un permanent şi nese­ va am vrut să spun, anume: şi modestia — Cred că este firesc. fructuos ce a urmat. Prac­
cat izvor de orientare pentru munca organelor şi orga­ cărbunele, ştiţi bine, stă Munca productivă are carac­ tica democratică a consultă­
nizaţiilor de partid, pentru comunişti şi tineret. Ce­ pentru toţi acolo în roca de să-şi găsească ter educativ. Aici Insă nu rii colectivului s-a dovedit
rinţele acestor norme s-au incorporat organic în pre­ piatră ; noi îl scoatem în locul de cinste ! trebuie să absolutizăm lu­ şl In alte situaţii deosebit
ocupările pentru creşterea şi educarea multilaterală a proporţiile în care ne permltr crurile. Adică munca pro­ qe utilă. Efectele ei nu se
oamenilor. mijloacele care le avem la La liniile de laminare blu- ductivă singură, In afara opresc însă aici, la stadiul
Activitatea de educare a conduitei comuniştilor, a îndemină. Intre aceste mij­ ming-semifabricate ale C.S. celorlalţi factori, este insufi­ propunerilor, dimpotrivă, se
tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru a ţinut loace, unul fundamental Hunedoara l-am întîlnît pe cientă. Asta am vrut si întind — ceea ce este foarte
seama de cerinţele şi exigenţele acestui important do­ este conştiinţa. Vorba estei economistul Ion Diaconescu, spun. important — In sfera apli­
cument, ce va fi dezbătut ?i adoptat de către Con­ dai cărbune cît îţi cere nor­ responsabil cu munca de — Şl acum să trecem la cării lor In viaţă. Din repe­
gresul al Xl-lea al partidului. De aici înainte el de­ ma sau cît îţi cere conştiin­ propagandă şi agitaţie în problema propriu-zisă. tarea acestei practici am în­
vine lege pentru noi toţi. ţa ? Eu cred că norma de comitetul de partid al sec­ ţeles un lucru esenţial, anu­
In pagina de faţă ne propunem să subliniem doar producţie e una, iar norma ţiei. Este unul din oamenii — Consider că este deo- me că consultarea face să
citeva din trăsăturile morale ale muncii şi vieţii co­ crească răspunderea oameni­
muniştilor, impuse de etapa construcţiei societăţii so­ lor pentru înfăptuirea măsu­
cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. rilor ce le preconizăm Îm­
preună.
Epoca ne cere
Devotamentul este suşită de oameni ca propria creaţie autentică
lor perspectivă. Oricum, am­
trăirea puternică bele căi se întîlnesc şi se
manifestă pe tărîmul fapte­ şi durabilă
şi permanentă lor, al muncii de fiecare
zi. Aici se află una din cele L-am scos o clipă pe scrii­
a idealului mai nobile şi delicate sar­ torul Radu Ciobanu din aple­
Sub creştetul dalb al Parîn- cini de partid. Un scop atît carea sa asupra manuscrisu­
gului e mai mult soare a- de înalt cum este cel ema­ lui unui viitor roman, pentru
cum. La poala lui oamenii nat din Programul partidului a-i reţine atenţia cu unele
sînt mai zîmbitori, mai jo­ nu poate fi înfăptuit decît lucruri mai prozaice, de via­
viali. Faptul I-am constatat pas cu pas, element cu ele­ ţă cotidiană şi viitoare. Ne-a
şi la primul secretar al Co­ ment, iar unul din cele mai răspuns cu amabilitate.
mitetului municipal de partid importante dintre acestea
Petroşani, Clement Negruţ. este formarea omului nou, — Discutăm, deci, despre
Facem această remarcă pen­ în care devotamentul să ca­ profilul moral al omului nou,
tru câ într-o vreme, cu mai pete loc de definire a per­ omul viitorului. Cum îl ve­
bine de un an în urmă, oa­ sonalităţii. Unui scop nobil deţi, ce trăsături esenţiale
menii erau mai întunecaţi trebuie să-i corespundă sen­ credeţi că trebuie să-l ca­
la priviri, mai abătuţi parcă. timente şi convingeri nobile. racterizeze ?
Producţia de cărbune nu — T o v a r ă ş u l Nicolae — Fiind vorba despre o-
mergea prea bine, iar ţara Ceauşescu cere organelor de mul cincinalelor viitoare, de­
aştepta un răspuns de la partid să lucreze şi să de­ spre profilul său etic, civic,
mineri. Pe atunci, şi pri­ termine din interior, nu din profesional, cred că e firesc
mul secretar arăta altfel. afară. Ce trebuie să înţele­ să medităm în primul rînd
Cu un an mai tîrziu, in­ gem din această cerinţă ?
terlocutorul nostru raporta — Cred că trebuie înţeles la profilul propriei noastre
personalităţi. Noi, cei de azi,
Conferinţei judeţene de un lucru destul de simplu,
partid că minerii Văii Jiu­ adică să respectăm pe deplin sîntem creatorii omului de
lui dau astăzi cu 7 000 tone adevărul că hotărîrile parti­ mîine şi, de sistemul nos­
de cărbune pe zi mai mult dului şi legile statului capă­ tru de ’gîndire, de probitatea
decît în perioada corespun­ tă viaţă acolo unde muncesc noastră etică şi profesională
zătoare a anului , trecut. Ima- şi trăiesc oamenii, în abata­ depinde fără nici un dubiu
ginaţi-vă că aceasta repre­ je, în ateliere, şantiere, în profilul omului pe care îl vi­
zintă zilnic o producţie mai căminele lor. Cerinţa este săm. Omul cincinalelor vii­
mare decît a celei mai mari să lucrăm acolo unde este toare nu este o abstracţie,
exploatări din Valea Jiului viitoarea, înăuntrul ei, acolo
— Lupeni. Pînă la data con­ unde se gîndeşte şi se tru­ el trebuie să pornească de
ferinţei, din Valea Jiului deşte pentru plan sau pentru la nişte premise şi garanţii
s-au extras 127 000 tone de formarea omului de milne. concrete, iar aceste premise
cărbune peste sarcinile de — Cu alte cuvinte, devo­ şi garanţii nu pot fi altele
plan Ia zi. tamentul, ca- şi alte trăsături decît noi înşine.
— Vorbind despre devota­ morale, aflate în formare şi In primul rînd nouă, fiecă­
ment, tovarăşe prlm-secretar, dezvoltare, se manifestă în ruia la locul nostru de muncă,
ce legătură vedeţi între el zona faptelor. ni se cere o conştiinţă limpede
şi ideal ? — Absolut I Şi este firesc a profesionismului, adică a
— De interdependenţă dia­ să fie aşa din nenumărate înaltei calificări, a refuzului
lectică. Unul se naşte şi se motive. Viaţa este singurul diletantismului. Azi ni-cl e-
dezvoltă din celălalt. Idealul verificator al conţinutului poca şi nici calitatea de con­
nostru este precis formulat gîndirii şi acţiunii oameni­ structori ai comunismului nu
în Programul partidului — lor. ne mai îngăduie creaţia „du­
înfăptuirea societăţii socia­ pă ureche", indiferent că e
liste multilateral dezvoltate Norma de plan vorba despre un agregat de
şi înaintarea spre comunism, înaltă productivitate sau de
înfăptuirea cere încorporarea e una, norma 0 operă de artă.
lui în conştiinţa noastră, în conştiinţei e alta. 1 — Ce consideraţi de în­
atitudinea ' şi comportarea semnătate capitală din acest
noastră. O dată cu aceasta, Tona peste plan punct de vedere în docu­
devotamentul capătă pro­ mentele Congresului al XI-
pulsie', manifestare activă a "vine din conştiinţă lea ?
calităţilor pe care oamenii — Omul devenit scop, ţel
le au. Aici se află mişca­ Dintre miile de mineri ca­ suprem al întregului efort
rea dialectică. Drumul înfăp­ re au dreptul moral de a da şi colaborării sociale — iată
tuirii idealului însă . nu este şi care dau răspunsuri la ceea' ce e, în primul rînd,
deloc neted, iar primii care întrebări ce vizează conştiin­ impresionant atunci cînd pă­
simt reuşita sau nereuşita ţa l-am ales pe Petre Con­ trunzi în. ansamblul istoricu­
sînt comuniştii ; pentru că stantin, pentru că este Erou conştiinţei e alta, mult mai care, prin sarcinile ce Te sebit de important ca omul lui şi impunătorului edificiu
întotdeauna ostaşii din în- al Muncii Socialiste. Şi este mare, mai exigentă. Cind ai are, trebuie s.ă realizeze o nostru de mîine, omul mo­ teoretic care este proiectul
tîiul eşalon întîlnesc greul. Erou pentru că principalul dat tonele scrise în foaia 'de îmbinare între munca econo­ dern, să fie caracterizat de de Program al Partidului
— Am înţeles de aici că filon al fizionomiei sale mo­ acord, te poţi opri, cu con­ mică şi cea politică. In ca­ un înalt grad de sociabili­ Comunist Român. Dar, pen­
devotamentul, aflat în relaţie rale este munca, munca ri­ ştiinţa că ţi-ai făcut dato­ litate de economist veghea­ tate, de nevoia conlucrării, tru ca acest Program să de­
dialectică cu idealul, nu nu­ dicată cu sudoare, inteli­ ria ? Dar noi vorbim de co­ ză la respectarea normelor eliberat de egoismul îngust, vină realitate, e nevoie ca
mai că nu se naşte, ci se genţă şi dăruire la gradul munişti. In această calitate de consum, 'la preţul de capabil să promoveze fără noi înşine să facem din pro­
cultivă, dar şi faptul că îl de definiţie pentru omul nos­ mă întreb : te poţi opri aşa cost, productivitatea muncii, rezerve interesele generale, priile noastre vieţi nişte pil­
cultivăm „din mers". Este tru şi pentru societatea lui. cind sună duda ? cum zicem eficienţa efortului colectiv. să le acorde prioritatea ne­ de vii de existenţe lucide,
acesta un ţel al muncii de — Programul partidului noi. Aici e miezul problemei. In ipostaza a doua, se o- cesară în faţa celor strict active, comuniste. A ne de­
partid ? conţine prevederi, care, în­ Ceva mă îndeamnă să re­ cupă de învăţămîntul de individuale. In această ce­ păşi măruntele laşităţi, a ne
: — Este, în toată puterea deplinite, vor ridica naţiu­ vin, totuşi, la întrebarea ca­ partid, ţine expuneri în fa­ rinţă trebuie să-şi găsească refuza interesele meschine,
cuvîntului. Politica partidu­ nea română în rîndul naţiu­ re mi-aţi pus-o. Dau o înal­ ţa oamenilor, argumentează, neapărat locul de frunte tră­ a ne putea baza în orice
lui este pentru întregul po­ nilor avansate. Ce loc cre­ tă apreciere muncii intelec­ convinge, ajută agitatorii... sături ca cinstea, corectitudi­ împrejurări pe capacităţile
por, reprezintă cele mai înal­ deţi că are aici efortul ? tuale, de concepţie, de pre­ — Vă propunem, tovarăşe nea, demnitatea şi modes­ noastre creatoare, a ne soli­
te şi nobile idealuri ale oa­ — Concepţia partidului vedere. Cred însă că trebuie Diaconescu, o abordare suc­ tia, trăsături puternic sub­ dariza deplin cu idealurile
menilor muncii. Acest ade­ nostru asupra modului în ca­ îmbinată şi cu efortul fizic, cintă a aspectului etic al fi­ liniate în codul moral al naţiunii noastre şl a crede
văr nu este contestat de fap­ re România se va înscrie în cu asudarea în abataj, care zionomiei omului nostru de muncii şi vieţii comuniştilor, nestrămutat în dreptatea
tul că încă nu toţi oamenii viitor în rîndul naţiunilor are avantajul de a-ţi împlini mîine. document ce se află în dez­ drumului pe care ni l-am
au conştientizat deplin sco­ avansate din punct de vede­ mai bine odihna şi satisfac­ — înainte de toate subli­ baterea celui de-al XX-lea ales sint principii a căror
pul partidului. Pentru mulţi re economic este cit se poa­ ţia, este mai plină, mai den­ niez că omul chemat să Congres al partidului. consecventă transpunere în
oameni convingerile se for­ te de limpede. Nu putem să, o simţi mai tare. As.ta participe la înfăptuirea Pro­ — N-o să putem dezbate viaţă vor da naştere acelui
mează de jos în sus, de la ajunge la acest ideal decît poate şi deoarece conţine, gramului partidului trebuie pe larg asemenea trăsături, om al cincinalelor viitoare
viaţă la cunoaşterea sinteti­ prin muncă de productivita­ vrînd nevrînd, şi efortul să aibă o fizionomie mora­ rolul şi însemnătatea lor ; pe care îl visăm.
că, în timp ce la comunişti te şi eficienţă înaltă ; adică minţii. . La urma urmei, ci­ lă în care toate trăsăturile totuşi, aţi vrea să faceţi u- Avem putinţa de a distin­
ele au drumul, schematic nu orice fel de muncă !_Uite, frele care spun la ce înăl­ să se situeze la înălţimea ce­ nele sublinieri ? ge de pe acum cu claritate
vorbind, invers — de la cu­ mina Lupeni trebuie să ex­ ţime se află productivitatea rinţelor etapei istorice pe — Este ştiut că relaţiile detaliile de pe orizontul vii­
noaşterea cerinţelor, a legi­ tragă în 1980 - cu 500 000 tone socială, venitul naţional şi care o făurim — societatea interumane, de muncă, sînt torului şi acest orizont nu
lor ce exprimă necesitatea. de cărbune mai mult decît alţi indicatori, nu exprimă socialistă multilateral dezvol­ extrem de complexe. Pe de poate fi populat decît de
•Prima Cale are la bază nu­ în 1975. Asociaţi aceasta la dinamica efortului fizic şi tată. Fără o astfel de con­ altă parte există cerinţa e- omul comunist pe care noi
mai Istoria, cuceririle şi rea­ cerinţa formulată de secreta­ intelectual, rodnicia lui, de­ cordanţă este greu de înţeles lementară ca in înfăptuirea înşine l-am creat.
lizările, evidente la tot pa­ rul general al partidului cu pus în mină, în siderurgie, ca omul să poată participa sarcinilor ce ne stau în faţă
sul, în timp ce cea de-a prilejul vizitei de acum pe schelă, pe ogor, în labo­ activ, cu toate resorturile să conlucrăm. Un om, oricît
doua îmbină istoria cu per­ două luni la Hunedoara, ratoare ? psihice şi sociale la acţiune, ar fi el de capabil, nu poate
spectiva. Or, tocmai o ast­ cind, transmiţîndu-ne un sa­ Cît de dreaptă stă această conştient, total mobilizat, en­ suplini gîndirea şi efortul Anchetă realizată de
fel de perspectivă, conturată lut călduros şi felicitări pledoarie simplă, alături de tuziast. Avem de-a face, prin colectiv. De aici decurg o CORNEL ARMEANU
în Programul partidului, tre- pentru succesele din ultimul următoarea realitate : în a- urmare, cu o înmănunchere seamă de implicaţii. Poate că
_«Î J !1 _ ----- _-------x£ o •» •** •» n»vl Ui aX wIHrtmil an Kr*l<Xa/1a Ini orvanieă. armonioasă, a U- devenim mai convingători