Page 29 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 29
6 036 © LUNI 25 NOIEMBRIE 1974 Pag. 5
PRODUCŢIA GLOBALA INDUSTRIALĂ
Viitorul îl descifrăm din litera
UUDETUL NOSTRU REALIZEAZĂ
<■e spunem noi
— că repre- ASTĂZI PRODUCŢIA TĂRII DIN ANUL documentelor care îl programează
i revelator al
de industria- 1938:
ipunem ţi do- Cum va arăta judeţul Hunedoara In anul 1980 ? Documentele
programatice pe care forumul suprem al partidului — Congresul al
upat fi ocupă, FONTĂ Xl-lea — le va examina şi autoriza şi pe care le-am studiat, dez
mai dinamice bătut şi ne-am exprimat adeziunea în cadrul amplei acţiuni civice
ale, un loc de in care întreaga naţiune şi-a expus cuvîntul asupra problemelor
i de huilă, mi- fundamentale ale vieţii, propăşirii şi perspectivei sale istorice, pro
tcs, oţel, fontă, ZILE. iectează într-o lumină puternică, clară viitorul ţării şi al fiecărui
electrică. Pe judeţ în parte.
elor industria • In cincinalul 1976—1980 producţia globală industrială a jude
talurgică sau MINEREU DE FIER ţului va creşte de la 20,5 miliarde lei în 1975, la aproape 29 mi
t, jiu o dată, liarde lei. Vom putea, deci, spune, la cumpăna dintre deceniile al
, de eschiză- optulea şi al nouălea: Hunedoara produce cu peste 10 miliarde de
pentru econo- lei mai mult decît întreaga industrie a României din anul 1938. Ce
ioraţorul" Văii distanţă, pe drumul progresului industrial, vom străbate într-o pe
t cd'irele de ~k 25 ZILE rioadă atît de scurtă !
industria căr- • La sfîrşitul deceniului, producţia de energie electrică a jude
ea de metal a ţului va ajunge la 8,6 miliarde kWh, cea de cărbune net la 9,4 mi
lecat sute de OTEL lioane tone, de oţel — de 4,5 milioane tone, de fontă — de peste
erurgifti care 3 milioane tone, de ciment — de 2 milioane tone, de ţesături — de
bufie de mare 15 milioane mp, de încălţăminte — de 1,8 milioane perechi.
fi punerea in ÎN 30 • Dezvoltarea industrială din această perioadă se va caracte
tului metalur- ZILE riza şi printr-o accentuată îmbunătăţire structurală. Industria uşoa
la Galafi, fi a ră şi alimentară vor ocupa, ca valbare a producţiei, locul al treilea
Tirgovişte, la în economia judeţului (după siderurgie şi minerit, şi înaintea ener
ui energeticie- geticii), vom deveni pentru prima dată mari producători de ciment,
cu stăpinirea
forţă ţi lumină de textile şi... bere.
i puternice Prezintă o deosebită însemnătate socială faptul că cea mai mare
lor, niveluri parte din cele 26 000 noi locuri de muncă se vor crea, in viitorul
ZILE cincinal, în sectoare propice pentru încadrarea forţei de muncă
feminine.
e Agricultura lulnedoreană va face paşi însemnaţi pe linia unei
producţii intensive, de mare randament,' în transformarea acestei
le zkmmE net străvechi îndeletniciri într-o varietate a muncii industriale. Secto
rul zootehnic va avea un rol preponderent în producţia agricolă şi
.LIST ÎN ZILE în contribuţia la formarea fondului de produse necesare economiei
şi populaţiei. Astfel, faţă de o creştere cu 27 la sută a producţiei
globale agricole, cea de lapte va înregistra un spor de 67 la sută,
iar cea de carne de 48 la sută.
cununat de e-
; de rezonantă
lostru a ajuns
>bală industria-
1 19,1 miliarde 0 puternică dezvoltare a forţelor de producţie
împărăţie, pro-
lă a României
:eva mai puţin Judeţul Hunedoara deţine primul loc între ju pere pentru industria constructoare de autovehi
îi, cu 5 la sută deţele ţării în ce priveşte valoarea mijloacelor cule, stîlpi hidraulici, perforatoare grele şi alte
icţiei actuale a fixe industriale pe cap de locuitor, valoare cre utilaje miniere (care înainte se aduceau din im
Realizăm, as- ată prin investiţiile masive alocate (14 miliarde port), transformarea fostelor ateliere Crişcior în
uală‘de atunci lei numai în actualul cincinal). Corespondentul tr-o uzină de construcţii de maşini, desfăşurarea
20 de zile la acestei valori este gradul înalt de ocupare a unor ample lucrări de investiţii la Chişcădaga,
zile la mine- populaţiei în economie şi servicii i 332 de anga Haţeg, Simeria, Orăştie şi în alte localităţi.
30 de zile la jaţi la fiecare 1 000 de locuitori în 1970 şi aproa Dezvoltarea forţelor de producţie ale judeţului
i la energie e- pe 350 în prezent. este oglindită şi de marea diversificare a pro
In ultimii 4 ani valoarea mijloacelor fixe a duselor, de potenţialul economiei hdnedorene,
crescut cu 32 000 lei/angajat. Sau, global spus, o material şi uman, de a crea noi sortimente, de a
nânesc in pri-
lezvoltării, fată cincime din avuţia industrială actuală a judeţu ţine pasul cu cerinţele progresului tehnic con
lităţile politice lui a fost creată în perioada dintre cele două temporan. Este edificator faptul că numai în pe
pe toata conti- Congrese ale partidului. Monografia creşterilor rioada 1971—1974 au fost obţinute printr-un flux
cu respect — noastre economice din aceşti ani va consemna continuu de inteligenţă 548 noi produse şi sor
i infeleg pe de- intrarea în funcţiune la întreaga capacitate de timente, multe din ele şi în special cele de la
time care l-au 840 MW a centralei termoelectrice de la Mintia, Combinatul siderurgic Hunedoara la nivelul ce
omniprezent in construcţia furnalului 9, a unei noi oţelării elec lor mai înalte exigenţe de pe plan mondial. De
ui nostru. In trice şi a altor obiective de mare amploare la fapt, îndeplinirea prevederilor cincinalului la ex
al Xl-lea al C.S. Hunedoara, deschiderea şi intrarea în pro port cu 14 luni mai devreme oglindeşte, cu pri
l realizează in ducţie a minelor Livezeni, Bărbăteni, Mesteacăn, sosinţă, competitivitatea produselor realizate de
ifia de cărbune înălţarea barajului de la Valea de Peşti — Cîm- creativitatea şi mîinile harnice ale oamenilor de
din minele pu -lui Neag, premiere la producţia de lianţi, re- pe aceste meleaguri. C.E.T. Mintia — uzina dc forţâ şi lumină de pc Mureş.
6 zile cea de
cea de energie
ai intr-o oră
stimaţi cititori,
ă de funcţiona- Agricultura: concentrare şi specializare ,
ombinatului si-
erna !
duelului cinci- Una din trăsăturile caracteristice ale dezvoltă ficativ de reţinut că în actualul cincinal s-a dat |
cut la transpu- rii agriculturii judeţului nostru în perioada 1971 In exploatare un complex intercooperatist pen- vj
i Directivelor — 1975 o constituie accentuarea procesului de tru creşterea tineretului bovin — la Orăştie —, £
-lea al partidu- concentrare şi specializare a producţiei. In ac care are o capacitate de îngrăşare şi livrare a M
in noua etapă tualul cincinal, datorită investiţiilor făcute cu 5 000 capete anual. Un alt complex Intercoopera- J
apa făuririi so- sprijinul statului, au intrat In funcţiune impor tist — pentru producerea legumelor de seră — 1
e multilateral tante capacităţi de producţie. Astfel, în sectorul a fost dat în folosinţă >la întreaga capacitate Jj
nedoara era un agriculturii de stat au fost date în exploatare In anul 1971, aici realizîndu-se anual peste 1 800
ine, in deplină noile complexe zootehnice de la Romos, Bîrcea tone tomate şi castraveţi. S-au făcut paşi în-
zvoltare econo- şi Rîu Bărbat, unde creşterea porcinelor şi a semnaţi şi în direcţia concentrării producţiei de ,’S
1970 — anul de bovinelor se realizează după metode industriale. legume de cîmp, creîndu-se ferme specializate
ucţia sa indus- De asemenea, la „Avicola" Mintia s-a modernizat unde se obţine peste 80 la sută din cantitatea de
a 16 miliarde procesul tehnologic — treeîndu-se la creşterea produse destinată fondului de stat. ,î|
e urbanizare la păsărilor pe baterii — şi au fost date în folo Concentrarea şi specializarea producţiei agri-
că printre, cele sinţă noi oapacităţi de producţie la Leşnic şi Bă- cole — acţiune care va continua şi în cincina-
'ară. Marşul so- iata. Ca urmare, ponderea zootehniei în producţia Iul viitor — au determinat un aport mereu spo- $
i insă încetinit, globală obţinută de I.A.S. a ajuns la peste 70 la rit al unităţilor agricole din judeţul nostru la ţ
■cara noilor am
inte. In patru sută. constituirea fondului naţional de produse agroali- ;
obală industria- Roadele acţiunii de concentrare şi specializare mentare, la creşterea eficienţei economice a a-
3.1 miliarde lei a producţiei agricole sînt puternic evidenţiate şi cestei ramuri, la ridicarea nivelului de trai al
ul cincinalului Complexul de îngrăşare a tau rinelor Orăştie. în cadrul C.A.P. In această privinţă este semni populaţiei.
peste 20,5 mi-
spunem : „Sor
in sint deosebit
C
devăr mobiliza- Toate treptele necesare instruirii, pregătirii cadrelor
: in construcfia
eforturile pen- Pe frontul ascendenţei spre cultură, anii care niu de activitate, acţiune care pentru prima dată
r-un timp isto- au trecut de la Congresul al X-lea al partidului a căpătat un caracter organizat şi unitar. Pro
mui Înalt nivel marchează cîteva mutaţii de o deosebită însem porţiile şi implicaţiile ei sînţ într-adevăr impre
progres există nătate. Prin înfiinţarea Institutului de subingi- sionante i peste 38 000 de muncitori din judeţ au
ritmul socialist, neri Hunedoara şi a facultăţii de subingineri de fost calificaţi ori şi-au îmbogăţit cunoştinţele
ru, marile sale la Institutul de mine Petroşani, învăţămîntul din profesionale prin diferitele cursuri organizate în
oameni ai mun- judeţ s-a împlinit şi mai mult, a dobîndit toate întreprinderi şi pe şantiere, sute au dobîndit o
se inscriu şi treptele de instruire — de la ucenicia la locul policalificare, iar mii de maiştri, tehnicieni, ingi
’.n acest ritm. de muncă pînă la cursurile post-universltare, de neri au fost cuprinşi In forme de perfecţionare
început mobili- specializare şi doctorantură. De asemenea, prin şi reciclare. Practic, dacă avem în vedere şi
irmă am depă- reorganizarea învăţămîntului liceal au căpătat populaţia şcolară, peste 100 000 de cetăţeni din
planurile anuale preponderenţă liceele de specialitate. judeţ învaţă i de la copiii de 6 ani şi pînă la
i peste un ml- In actualul cincinal, şcolile profesionale din
d un important judeţ au pregătit 7 573 de muncitori calificaţi, li muncitorii şl specialiştii cu vechi state de ser
in îndeplinirea ceele de specialitate şi teoretice au fost absol viciu.
obiectiv natio- vite de 12 477 tineri şi tinere, cele două institute Sînt, desigur, multe alte înnoiri în domeniul
inalnte de ter- de învăţămînt superior — de aproape 1 500 de instruirii : deschiderea largă a procesului de în-
specialişti. văţămînt către producţia materială, imprimarea
impresionantul Cea mai însemnată mutaţie în instruirea oa unui caracter de lucru cercetării ştiinţifice din in
te expresia mo- menilor o constituie însă acţiunea largă, atotcu stitutele de învăţămînt superior, trecerea pentru Liceul industrial metalurgic — atelierul de
irtidul ne-a in- prinzătoare, de reciclare şi perfecţionare a pre prima dată la organizarea de forme de calificare şi strungărie. Elevi la o oră dc
gătirii profesionale a cadrelor din fiecare dome- pentru lucrătorii din agricultura cooperatistă. trului-instructor Carul Farcas.
_____________ -J
