Page 30 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 30
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 036 © LUNI 25 NOIEMBRIE 1974
„ZARAND *74“ sacrate Congresului al Xl-lea al
Timp de o săptămână s-a des 0 efervescentă activitate cuBturakducafivă partidului. Cu femeile casnice au
făşurat în judeţul nostru fes fost organizate două simpozioa
tivalul cultural-artistic „Za- ne i „Programul partidului, pro
rand ’74“, dedicat celui de-al gramul întregii naţiuni" şi „Pa
Xl-lea Congres al partjdului. Sub dedicată celui de al Xl-iea Congres ai partidului gini din istoria şi cultura Za-
genericul ..Partidului — inima, randului". In citeva întreprin
gîndul şi cîntul", la Brad, Gura- deri şi instituţii din Orăştie au
barza, Baia de Criş, în nume CONCURS cumentară intitulată .Lupta ma Boş şi Groşi, au făcut deplasa avut loc de asemenea trei dez
roase comune şi sate au; fost; Ieri, pe scena sălii „Arta" din selor populare hunedorene con rea brigăzile ştiinţifice ale Ca bateri avînd ca temă documen
organizate simpozioane, montaje Deva s-a desfăşurat faza jude duse de P.C.R. împotriva ex sei de cultură din Hunedoara tele pentru cel de-al Xl-lea
muzical-literare,. expuneri, dez ţeană a concursului .Cine ştie, ploatării capitaliste, pentru in (Ioan Vlad, Hunedoara). Congres al partidului, o Comi
bateri, mese rotunde, întâlniri cîştigă" — .Viitorul patriei, vii dependenţă şi suveranitate na SPECTACOLE sia de femei din C. S. Hunedoa
cu activişti de partid şi da torul nostru", organizat de că ţională". • In holul sălii „Arta" Tinerii din satul Livada, in ra a organizat o serie de acţiuni
stat, concursuri gen .Cine ştie, tre Comitetul judeţean Hune din Deva, s-a deschis expoziţia struiţi de Învăţătoarea Minodo- educative pentru . femei. Astfel,
cîştigă", seri de întrebări şl răs doara al U.T.C. Concursul a de artă plastică „Peisaj indus ra Manea, au oferit locuitorilor au avut loc mese rotunde care
punsuri, recitaluri de poezia fost cîştigat de echipajul tineri trial hunedorean". o La Orăş- tm bogat program de cîntece au dezbătut probleme ca i Pre
patriotică, seri dedicate frunta lor de la C.S. Hunedoara, ur tie s-a deschis tn aceste zile şi dansuri populare (Emil Suba, gătirea politico-ideologică — în
şilor în producţie, expoziţii de mat de cele de la întreprinde expoziţia de pictură „Femeia In Livada), e Avînd ca temă do drumător de nădejde în activi
artă plastică, ceramică, cusă rea .Victoria" Călan şi munici arta plastică contemporană". • cumentele celui de-al Xl-lea tatea economică", „Cum am a-
turi şi ţesături din acest ţinut, piul Petroşani. La cabinetul de ştiinţe sociale Congres al partidului, concursul juns fruntaşe în întrecerea so
programe «e filme documenta din cadrul Exploatării miniere „Cine ştie, cîştigă", iniţiat de cialistă ?“, „Femeia muncitoare
re, ample spectacole folclorice. CENACLU Vulcan s-a deschis o expoziţie către organizaţia U.T.C. de la întreabă — jurista răspunde";
de carte social-politică.
ACŢIUNI PIONIEREŞTI La Deva, In cadrul cenaclu Cooperativa „Retezatul" din Ha MONTAJE
Pionierii unităţilor Liceului lui literar .Ritmuri" au citit BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE ţeg, a fost ciştigată de tinerii LITERAR-MUZICALE
nr. 2 şi ai Şcolii generale nr. 4 poezie patriotică Petrlşor Cio- Două brigăzi ştiinţifice de la Dorel Vlaiconi, Sofia Andraş şi „Carta fericirii României" s-a
din Deva s-au întâlnit cu Eroii robea şi debutantul Gheorghe nivelul comunei Hia s-au depla Clara Uihelî. Totodată, membrii
Muncii Socialiste Remus Balo- Taşcu. In continuare, după ce sat In aceste zile în satele formaţiilor cultural-artistice din intitulat montajul literar-muzi-
cal ce a avut loc în cîtev-a sec
mlrean, Nicolae Mărculescu şl participanţii au vizionat o in SlrbL, Bretea Mureşană, Bacea cadrul cooperativei au desfăşu ţii ale întreprinderii „Victoria*
Gheorghe Iga, care le-au vor teresantă expoziţie cu lucrări şi Săcămaş. Au fost dezbătute rat în cinstea marelui forum
bit despre frumuseţile meserii semnate de Mircea Bîtcă şi eu acest prilej documentele al comuniştilor o activitate la Călan. • La Casa de cultură a i
sindicatelor din Petroşani s-a
lor lor, precum şl despre modul Constantin Gavrilă, prof. Vio- pentru al Xl-lea Congres al borioasă. desfăşurat un amplu montaj li-
în care muncitorii de la De rel Haţieganu a interpretat cîn- partidului, probleme de politică SIMPOZIOANE,
poul C.F.R. Simeria, Combina tece populare acompaniat 1» externă, de legislaţie, medicină MESE ROTUNDE terar-muzical intitulat „Congre
tul siderurgic Hunedoara şi în pian de prof. Eva Sebescu. etc. întâlnirile au fost urmate sului — inima şi versul" la ca
treprinderea minieră Barza în EXPOZIŢII de programe artistice prezenta Comitetul orăşenesc al femei re şi-au adus contribuţia forma
tâmpină cel de-al Xl-lea Con te de elevi şi formaţiile de a- lor din Brad, în colaborare cu ţii artistice din Petrila, Vulcan,
gres. (Veronica Todor, Violeta La Clubul sindicatelor din matori ale căminelor culturale. casa de cultură a organizat In Haţeg, Brad, Hunedoara, Lupenl
Hodoşiu, Deva). Călan s-a deschis expoziţia do (Bujor Marcu, Ilia). o La Zlaşti, aceste zile citeva acţiuni con şi Petroşani.
Congresul al Xl-lea al Partidu
lui Comunist Român a fost întâm
pinat de o efervescentă mişcare
Congres artistică. Din bogata paletă a
manifestărilor ee se desfăşoară
din abundenţă In aceste zile, con
Albastrul îşi numără culmile ţi buciumă lung după galbenul semnăm spectacolul literar-muzi-
şesului, cal-coregrafic „Pe vatra năzuin
Roşul se-nalţâ cu patos din vetre de foc demiurgic, ţelor supreme" care a avut loo
Din ape strunite-ntre munţi şi portale — gigant de ciment; sîmbătă seara la Deva, oferit de
O ţară în formă de inimă, şi un piept cu putere de ţară, către Comitetul municipal pentru
Răsărind şi bâtind sub cupola Congresului cultură şi educaţie socialistă de
Răspund năzuinţelor noastre de veacuri : prezent I
Răspunsul e sincer, unanim şi fecund ca lumina solară.
Se vor rosti numai acele cuvinte
Care încolţesc in pâmînt ca seminţele
Şi rodesc peste ţarini ca ploile, ,Pe. vatra
Care pot fi culese din flori şi livezi, de albine,
Frămintate, dospite, rotunjite în pîine,
Care ştiu totdeauna drumul ?n sus şi-nainte
Către mai frumos şi mai bine, năzuinţelor supreme"
Şi aduc primăyerile-n suflet şi urcă în doine cu oile,
Şi sporesc limpezimea privirii
Ca să citească în soare şi-n stele
Şi-n palmele zilei de mîine. legaţilor hunedoreni. care astăzi
Planşe, laboratoare şi rigle de calcul, reprezintă judeţul nostru în înal
Martore zilelor pline şi nopţilor albe tul forum al comuniştilor, oame
Vor hotărî care rîuri abătute din cale nilor muncii din municipiul Deva.
Vor cinta în turbine, Spectacolul a început cu un
Şi care va fi purtătorul celei mai spornice salbe. „prolog" întocmit pe versurile lui
Nicolae Labiş, apoi corul cadre
Cuvintul constructor cu ochii pe hartă
lor didactice din Deva, ansam
Va fixa cu rigoare constelaţia şi ritmul jaloanelor, blurile de dans tematic ale că
Şantierul, oraşul şi perspectiva din care minului cultural şi clubului sin
Va fi mai adine orizontul dintre om şi-nălţimea coloanelor. dicatelor din Deva, precum şi
Cuvinte puternice şi înţelepte din C.S.H. au evoluat intr-un u-
Izvorite din visul ardent nitar montaj compus pe versurile
Şi rostite profund şi lucid : unor poeţi români contemporani.
Hotărîrile noastre sînt cele mai trainice trepte După un scurt intermezzo cu co
Spre comunism. Le urcăm prin partid. rul de cameră al sindicatului sa
Şi dintre toate timpurile trăite de patrie nitar din Deva, taraful, dansa
Viitorul • e cel mai prezent I torii şi solistele de muzică popu
, TRAIAN FIL1MON lară de pe lingă Casa de cultură
i»rwwmrr»o>r«WTimw«tn nnnmnvrmKnn din Brad, Cornelia Jurca şi Ele
na Rus, au prezentat un „mo
ment folcloric". Finalul a con
stat din interpretarea versurilor
Cînfec Pairiei patriotice ale poetului Petrlşor
Ciorobea de către actorii Maria
Junghietu, Ionela Capetti,. Cristian
Mi-eşti, Patrie, pe buze murmur blînd Drăgulănescu şi Mihai Clita de
Reizvorind mai limpede-n cuvinte, la Teatrul de stat „Valea Jiului"
Cum din adîneuri suie fremâtind din Petroşani.
în noi dorinţa zborului fierbinte. Spectacolul, avînd la bază un
Mî-e dor de necuprins I îmi arde lingă thnple, scenariu semnat de prof. Nicolae
înalt, o privilegiată rază, Gastone, în regia artistică a lui
îmi ning in grai acordurile simple Vasile Chevereşan, s-a bucurat
Dintr-o baladă ce rămine trează... de un binemeritat succes.
Şi-n taină pe-o colină înnoptată
Cîntecul meu mai leagănă păduri... 1
E Patria, fintinâ luminată,
Veghe-nsorită la zorii cei mai puri ! Cinstire ţie, Românie
IOAN EVU Pămînt
Cinstire ţie, Românie, inimă eternă şi prosperă, \
Cinstire ţie, monument de bronz şi de argint
traversat de lupte, de biruinţi şi de bărbăţie ;
Şezătoare literară Cinstire frumuseţii tale, sălăşluind românesc .
Omagiu al scriitorilor, dedicat din Sibiu, Eugen Evu şi Ion Ra sub pleoapa fierbinte, O iubire mi se-nolţâ
celui mai înalt forum comunist du Igna, membri ai cenaclului peste milioane de feţe-nţeiepte
— Congresul al Xl-lea al parti „Flacăra" din Hunedoara, Traian 'peste pragul judecăţii drepte, Prin suflet pulsmd mereu,
dului — şezătoarea literară de la Filimon, Ion Cioclei şi Aurelian peste piscuri de munţi şi line bărăgane. Trepte lungi a le-nălţăm
Deva a adunat în sala „Arta" un. Sîrbu, membri ai cenaclului „Rit Ce de-apururi se ridică
mare număr de participanţi, în muri* din Deva. De aplauze 'la Cinstire ţie, anotimp în prelungire,
1 majoritatea lor elevi din şcolile scenă deschisă au beneficiat şi Sunet plin de efort şi de rod, Mă vor duce prin miienS
municipiului. La această manifes actorii Lucian Radulian, Andrei Sunet ol fructelor noi — Pasăre a libertăţii 1
H tare a fost prezent şi un grup Portase, balerinii Eli şi Tică Ha- Cinstire ţie, pămîntule îmbrăţişat de iubire şi de nemurire,
de redactori ai revistei „Transil nea, soliştii de muzică uşoară Noiembrie, frunte semeaţă, curată, adiată de vînt Şi in tot cuprinsul vieţii
1 vania" din Sibiui Irina Soroiu, Livia Ivan şi Pulu Invăluită-n dulcele oftat ol naşterii seminţelor; Ca lumhta-ţi hrănitoare,
După o „expunere de motive",
Faur, acompaniaţi de orchestra
susţinută de Mircea Tomuş, redac- de estradă a teatrului, dirijată Cinstire ţie, Popor vrednicind spre viitor; Să rămin un brad de munte
!i tor-şef al revistei „Transilvania", de Gheorghe David. A evoluat şi Cinstire ţie, Partid, dulce Răsărit, In corola ta de soaie.
au citit din creaţiile lor i proza
corul de cameră al sindicatului
In sufletul Patriei pe veci ctitorit I
torul Radu Ciobanu, membru al
sanitar din Deva, dirijat de prof.
li Uniunii Scriitorilor din R.S.R., Nicolae Icobescu. C. DROZD MIRON TIC GHEORGHE TAŞCU j
poeţii Ion Mircea şi Mira Preda
