Page 31 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 31
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6 036 © LUNI 25 NOIEMBRIE 1974 Pag. 7
,
ggggaMMaraBE 3!3BTHSeîS52^S2!Sr Q»?.rTEr^SiS3®S»
După îndelungi şi temeinice
pregătiri, astăzi îşi inaugurează
lucrările cel de-al Xl-lea Con
gres al Partidului Comunist Ro
mân.
In contextul acestor susţinute
pregătiri, sîmbălă, 23 noiembrie,
ficiază, intr-o măsură crescindă, a avut loc, sub preşedinţia to
Întreaga activitate a partidului □ In judeţul Hunedoara se zent s-au construit din fondu de fondurile social-culturale de la varăşului Nicolae Ceauşescu., se
nostru este dedicată ridicării ne realizează în 1974 cea mai rile statului peste 16 000 a- bugetul statului. Numai in acest cretar general .al Partidului Co
contenite a nivelului de viată ma mare retribuţie medie pe ţară. partamente, 292 săli de clasă an statul a alocat 175 000 000 lei munist Român, şedinţa plenară a
terială ţi spirituală a poporului. şi 1 720 locuri în creşe, cămi pentru dezvoltarea şi moderniza C.C. al P.C.R. Plenara a apro
Este un ţel nobil, cu profunde Din 1 956, nivelul acesteia a rea învăţămîntului, 230 530 000 lei bat în unanimitate .Raportul Co
semnificaţii umane, un ţel ce de crescut de 2,6 ori. ne şi grădiniţe. pentru ocrotirea sănătăţii oameni mitetului 'Central al partidului ce
fineşte orinduirea noastră socia E3 Hunedoara este judeţul SU In viitorul cincinal se vor lor muncii, 16 400 000 lei pentru va fi .prezentat la Congres. De
listă. cu cel mai înalt grad de ur construi peste 21 000 aparta dezvoltarea culturii. însemnate asemenea, plenara a aprobat u-
Situind în centrul preocupărilor banizare din ţară : 70,3 Ia sută mente, 1 200 locuri în cămine fonduri au fost alocate pentru nele njodifficări la statutul parti
sale politica bunei stări a po din populaţia sa locuieşte în pentru neîamilişti, 320 săli de extinderea reţelei sanitare din dului, care vor fi supuse dez
porului, partidul nostru, secretarul clasă, 5 500 locuri in grădiniţe, judeţul nostru, construirii unor baterii Congresului.
său general definesc cu clarviziu mediul urban. obiective noi — spitale şi policli Azi o săptămână, la invitaţia
ne — aşa cum o demonstrează do El Pînă la încheierea cinci creşe şi cămine. nici. La sănătatea populaţiei ju tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
cumentele celui de-al Xl-lea Con nalului viitor, desfacerile de £3 O dezvoltare fără prece deţului veghează peste 730 me secretar general al Partidului
gres — căile care duc la realiza mărfuri cu amănuntul vor spori dent a cunoscut-o transportul dici şi peste 4 300 cadre medii şi Comunist Român, preşedintele
rea acestui scop. „Singura cale a cu 43 la sută faţă de 1975, iar in comun. Acum, într-o singură auxiliare sanitare, revenind în me Republicii Socialiste România, şi
ridicării bunăstării întregului po volumul prestărilor de servicii zi, de serviciile Iui beneficiază die un medic la 699 locuitori, fa a tovarăşei Elena 'Ceauşescu, au
por este calea dezvoltării in ritm va creşte cu 62 la sută. atîţia cetăţeni cîţi beneficiau ţă de 2 800 locuitori cit reveneau sosit la Bucureşti, într-o vizită
intens a economiei naţionale, a unui medic in anul 1935. Datorită oficială de prietenie în ţara noas
obţinerii, cu cheltuieli cit mai O Din 1970 şi pînă in pre în întregul an 1950. grijii permanente a partidului şi
mici, a unei producţii cit mai statului nostru, pentru ocrotirea tră, dr. Kenneth David Kaunda,,
mari, de calitate cit mai bună" — la sută mai mare ca în perioada de meleagurile hunedorene şi sta sănătăţii populaţiei, în judeţ func preşedintele Partidului Unit aff
Independenţei Naţionale, preşedin
arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu corespunzătoare a anului 1971. tul le-a pus la dispoziţie o casă, ţionează 12 spitale, 2 sanatorii, 9
cu ocazia recentei vizite de lucru Domină în anul 1974 preferinţele cu tot confortul necesar ! Căci lo policlinici, 103 circumscripţii, 32 tele Republicii Zambia, împreună cu
în judeţele Covasna, Hunedoara, pentru a elibera cât mai mult tim cuinţe din fonduri de stat se con dispensare de întreprindere, 11 ca soţia, doamna Betty Kaunda. Cu
Alba şi Sibiu. pul femeii afectat de .treburile intr-un ritm propriu doar" socia se de naşteri şi peste 20 creşe. bucu acest prilej, între cei doi pre
struiesc in toate oraşele judeţului
şedinţi a avut loc un .fructuos
„Nu
vă
reda
putem
gospodăreşti. O demonstrează ten
8 Judeţul Hunedoara, economia dinţa de orientare către servitul lismului. Avem cartiere-oraşe ţi ria ce ne-a cuprins cină am dus-o dialog, dominat de dorinţa co
sa, au cunoscut din plin roadele
mună de a dezvolta relaţiile de
pe fetiţă prima zi la creşă. La
mesei in unităţi de alimentaţie
oraşe ridicate din nou din teme
politicii de dezvoltare intensivă,
diversificată. Oamenii muncii hu- publică, numărul mare de apa lii. 60 de mii de apartamente s-'au locurile noastre de muncă — so prietenie şi colaborare româ-
no-zambiene, în interesul ambelor,
nedoreni s-au situat mereu In rate şi utilaje de uz casnic vin- construit din fondurile statului f» ţul meu lucrează la turnătorie la popoare, al cauzei progresului şi
primele rînduri la transpunerea în dute anual în judeţ. In ziua de anii socialismului. Peste 16 000 din întreprinderea „Victoria" — mun păcii în lume. Preşedintele Nicola®
fapt a acestei politici. Roadele azi radioul, televizorul, maşina de tre acestea s-au construit in cei cim acum fără nici o grijă pentru Ceauşescu şi preşedintele Kenneth
muncii lor, făcută cu dăruire, cu spălat rufe, frigiderul, aspiratorul 4 ani din actualul cincinal. Dar copil; fetiţa are cele mai bune Kaunda au semnat documente da
responsabilitate muncitorească, le sînt de nelipsit din casa omului construcţia de locuinţe are şi alte condiţii de îngrijire, de educaţie
«culeg ei. Le culeg în fiecare zi şi ce locuieşte la sate. dimensiuni, care reflectă — şi pe şi de joacă. Mă bucură nespus înaltă .semnificaţie .pentru dezvol
tarea colaborării prieteneşti romă-?
în fiecare zi ele sînt mai bogate. Casa noastră — iată o formulă acest plan — puterea de cumpă cind văd fericirea copiilor noştri, no-zambiene.
Ele ne înfrumuseţează viaţa, ne care exprimă dreptul de folosinţă rare. Celor 16 000 de apartamente care cresc înconjuraţi de atîta ■Acestui important eveniment i-a
îndestulează traiul, ne întăresc a unei case construite de stat. din fondurile statului li se adau dragoste" — ne-a declarat Edna
convingerea că ceea ce facem, fa Construcţia de locuinţe, dimensiu gă peste 2 800 construite cu spri Berar, de la secţia frizerie din fost consacrată şi şedinţa Comi
cem pentru noi — producătorii ţt ne a epopeii construcţiei socialis jinul statului şi alte peste 1700 Călan a cooperativei meşteşugă tetului Executiv al C.C. al P.C.R.*
proprietarii produsului muncii\ ; te, nu cunoaşte precedent. Am pă din fondurile populaţiei. reşti „Retezatul". care a avut loc miercuri, 20 no
„Sîntem în familie 5 membri, şit deunăzi pragul casei u- Datorită politicii partidului nos Documentele Congresului al XI- iembrie. T o va r ă ş’u 1 Nicolae
din care 4 sîntem angajaţi la în nui hunedorean. Un aparta tru plină de înţelepciune, te dez lea al P.C.R. prefigurează cu cla Ceauşescu a prezentat o infor
treprinderea „Chimica" din Orăş- ment spaţios intr-un bloc nu voltă tot mai mult procesul de ritate creşterea nivelului de trai mare -cu privire la .rezultatele
Ue. Realizăm cîştiguri bune — îm demult lăsat de sub mistria sistematizare a localităţilor urba şl a gradului de civilizaţie ce vor convorbirilor avute cu preşedin
preună peste şase mii iei lunar zidarului, blocul 11 din car ne şi rurale. In judeţul Hunedoa avea loc in viitorii ani. Animaţi tele Kenneth Kaunda. „Desfăşu
— venit care ne permite să fim tierul micro VI al Hunedoarei. ra, in baza noii Legi privind siste de dorinţa fierbinte de a-şi adu rate într-o atmosferă de caldă
întotdeauna bine hrăniţi, bine îm Gazda, Mihai Laba, fumalist la matizarea teritoriului, toate ora ce întreaga contribuţie la marea prietenie, de cordialitate şi în
brăcaţi, să asigurăm locuinţa eu secţia a Ii-a furnale din C.S.H„ şele şi localităţile rurale işl au operă de construcţie socialistă, oa ţelegere reciprocă, caracteristică
tot ceea ce înseamnă elemente ale care n-a intrat decit de trei ani schiţele proprii de sistematizare şi menii muncii hunedoreni sînt con relaţiilor dintre cele două partide,
vieţii moderne. Putem să ne per în detaşamentul muncitoresc al dezvoltare pentru anii viitori. Ast vinşi că înfăptuirea prevederilor ţări şi popoare — se spune in
mitem toate acestea pentru Că fie Hunedoarei, spunea t „Pînă acum fel, satele reşedinţă de comună documentelor Congresului al XI- comunicatul cu privire la şedin
căruia ne-a fost asigurat un loc trei ani am fost cooperator hi Ilia, Geoagiu, Baia de Criş, Sar- lea al Partidului Comunist Român ţa Comitetului Executiv al C.C.
de muncă, un cîştig corespunză C.A.P. intr-un sat din Moldova. mizegetusa, Pui, Dobra şi Ghelar vor ridica ţara noastră pe noi al P.C.R. — convorbirile au pus
tor — spunea tâmplarul modelor Apartamentul ăsta pe care l-am vor deveni, in următorii ani, cen bazele dezvoltării şi aprofundă
Aurel Bodea. primit de curând e aproape de tre urbane, - polarizatoare pentru culmi ale progresului şi civiliza rii, pe un plan superior, u co
Capacităţile de producţie create şcoală şi ne simţim foarte bine localităţile învecinate. ţiei. laborării româno-zambiene în do
în judeţ în anii socialismului, cu în el". Cîţi oameni şi-au schimbat Odată cu creşterea veniturilor SABIN CERBU meniile politic, economic, ştiin
deosebire în anii actualului cinci profesia, destinul, cîţi s-au legat oamenilor mujicii, populaţia bene ION CIOCLEI ţific, tehnologic şi cultural''.
nal, au permis ca economia să Preşedintele Republicii Zambia,
poată folosi aproape în totalitate dr. Kenneth David Kaunda, şi
forţa de muncă locală. Familiile doamna Betty Kaunda, au in
în care există cîte 2-3 membri vitat pe preşedintele Republicii
care aduc venituri din munca in Socialiste România, N i c o 1 a a
uzine, in fabrici, pe şantiere se Ceauşescu, şi pe tovarăşa Elena
numără cu miile. Retribuţia mun Ceauşescu să facă o vizită\ ofi
cii sporeşte consecvent. In 1974, de cială în Republica Zambia;
pildă, ea a sporit cu 401 milioane In laboriosul program de lu
\ lei faţă de anul precedent. 401 mi cru al t o v a r ă ş u l u i Nicolae
lioane care se constituie in posi Ceauşescu au fost cuprinse şi in
bilităţi sporite de a trăi mai bine. cursul săptămînii trecute contac
] Dar posibilităţilor create din retri- te diplomatice ele aleasă însem
j buirea muncii li se alătură cele nătate. Preşedintele Republicii}
] realizate pe calea folosirii locuin- Socialiste România a primit p®
J ţei date de stat, a utilizării gratu- directorul politic al cabinetului
3 ite sau parţial gratuite a servicii- Republicii Ciad, ministrul comuni
î lor social-culturale, toate acestea caţiilor şi electricităţii al Re
i răsfringîndu-se asupra puterii de publicii Arabe Libiene, delegaţia
g cumpărare pe care o are venitul Federaţiei Generale a Sindicatelor.
Muncitorilor din R.A. Siriană.
• bănesc al fiecărei familii. Volumul Pe plan extern, notăm din nou
ii mărfurilor cumpărate de populaţia amplul interes de care se bucu
ij judeţului pe 1974 se ridică la pes-
8 te 3,5 miliarde lei, cu mai mult ră ţara noastră in preajma celui,
de-al X14ea Congres al partidu
Ş de 860 milioane lei ca în anul lui. La Helsinki, Varşovia, Praga.
\ 1970, ultimul an al cincinalului
2 trecut. Aceasta în condiţiile cînd Paris, Roma, Londra, Budapesta
şl în alte mari oraşe ale lumii
cresc continuu acumulările prin
1 depuneri la C.E.C., in judeţ exis- au avut loc bogate acţiuni dedi
cate cunoaşterii realităţilor Româ
tînd peste 240 mii de depunători la
Hunedoara — oraşul caro a cunoscut cea mal dinamică dezvol tare din Judeţ. Cine ar mal recu
C.E.C. Soldul general al depune noaşte, din această «explozie" urbanistică, Hunedoara anilor de înce put a construcţiei socialiste T niei socialiste. La Roma, prof.
HSto Ferriozi, cunoscut om de
rilor era, la 1 octombrie, cu 49,4 Foto: VEROIL ONOIU ştiinţă italian, a evidenţiat iniţia
tivele constructive ale României
pentru transformarea Balcanilor
într-o zonă a păcii şi înţelegerii
LUNI neştl ; 21,55 Bună dimineaţa soare.., între popoare
9.00 Transmisiune de la deschi Muzică uşoară românească ; 22,15 La O.N.U., U.N.E.S.C.O. şi in.
derea lucrărilor Congresului al Telejurnal © Cronica lucrărilor
Xl-lca al Partidului Comunist Congresului al Xl-lea al P.C.R. alte organisme internaţionale, po
Român ; 15,30 „Cîntecele ţării VINERI litica externă de pace, colabo
noi” ; 10,00 Emisiune În limba 9,00 Cîntă ţnra-n sărbătoare, ou rare şl înţelegere între toate po
maghiară. De ziua marelui Con mânaşul" în cîntec şl joc. Specta lucrărilor Congresului al Xl-lea al Angela Moldovan, Maria Păunescu, poarele lumii s-a bucurat din nou
gres ; 17,00 Concert dedicat celui col susţinut de ansamblul Palatu P.C.R. ; 20,30 Muzică populară ; Elena Zamfira, Floarea Tfinâsescu. de largă adeziune. Exprimînd po
de al Xl-lea congres al P.C.R. de lui Pionierilor — Bucureşti ; 10,15 20,35 Film artistic. Zestrea de Patll Ion Crlstoreanu şl Simion Pop ; ziţia ţării noastre în problema
Filarmonica „Gheorghe Dima“ din 1001 de seri; 19,30 Telejurnal © Everac. In distribuţie : Victor Re- 8.35 Univers ştiinţific ; 10,05 Armo palestiniană — în cadrul actua
Braşov şl corul Filarmonicii „Geor- Cronica lucrărilor Congresului al bengiuc, Margareta Pogonat, Sanda nii de toamnă. Muzică uşoară cu lei sesiunii a O.N.U. — Ion Dat-
ge Enescu" ; 18,38 Satul româ Xl-lea al P.C.R. ; 20,30 Luna crea Toma ; 22,15 Telejurnal © Cronica formaţia Venus L; 10,15 Repor
nesc Ieri, azi, mîine ; 18,50 Mîn- ţiei originale româneşti. Seară de lucrărilor Congresului al Xl-lea al terii noştri peste hotare ; 10,35 cu, şeful misiunii permanente
dru sînt de tine ţara mea ; 10,10 teatru : Speranţa nu moare în P.C.R. Portativ ’74. Muzică uşoară ; 11,15 române — a subliniat că me
1 001 de seri ; 19,30 Telejurnal. zori de Romulus Guga ; 22,15 Tele JOI Muzee şl expoziţii. Arta şi oraşul. sajul pe care Guvernul Republi
o Cronica lucrărilor Congresului al jurnal © Cronica lucrărilor Con 9,00 Te cîntăm, frumoasă ţară. Şantier de creaţie la Galeria Nouă ; cii Socialiste România îl aduce
Xl-lea al P.C.R. ; 20,30 Film artis gresului al Xl-lea al P.CJR. Cintece din folclorul contemporan; 11.35 Folclorul — tezaur de geniu în această dezbatere este „să fa
tic. „...Apoi s-a născut legenda", MIERCURI 9.30 „Marmură pentru o posibilă popular. „Flori ale portului româ cem In aşa fel incit raţiunea,
cu Ştefan Clubotăraşu, George statuie". Film documentar ; 10,00 nesc", „Pădurenii". Monografie a calea reglementării politice, res
Calboreanu, Ilarlon Ctobanu, Mar 0,00 Teleşcoală ; 10,00 Zidurile Mic atlas muzical ; 10,15 Inscripţii Munţilor Apuseni, Poiana Ruscăi ;
gareta Pogonat, Dan Nuţu ; 22,85 noi şl vechi ale TîrgovişteL Do pe celuloid ; 10,35 Luna creaţiei 12.00 „Porumbeii şi fanfara". Film pectul faţă de interesele fiecărui
Omagiu. Muzică uşoară cu Aure- cumentar TV. ; 10,20 In universul originale româneşti. Tezaur de cîn poetic despre o orchestră a pionie popor din regiune şi ale tuturor,
lian Andreescu, Cornel Constanti- micronilor. Profesii din domeniul tec românesc. Liedul românesc un rilor din Iaşi ; 12,15 Cîntece şl jo în ansamblu, să triumfe şi înţ
niu şi grupul vocal „Cantabile". mecanicii fine şl al opticii ; 10,40 ecou al timpului prezent ; 11,05 curi populare ; 13,00 Telejurnal ; abordarea situaţiei din Orient®
22,15 Telejurnal © Cronica lucrări Cea mal frumoasă zi. (Destine u- Biblioteca pentru toţi. Tudor Ar- 16,CO Cîntece şl jocuri populare ; Apropiat".
lor Congresului al Xl-lea al P.C.R, aiane) ; 11,25 Variaţiuni coregra ghezl ; 11,50 Luna creaţiei origi 17.00 Film documentar ; 17,15 Artişti La U.N.EJS.C.O., in cadrul ce
MARŢI fice. O strălucitoare pagină din nale româneşti. Poemul coregrafic amatori In studio ; 17,45 Permanen lei de-a 18-a sesiuni, au fost vo
11,45
ereaţla Iul Rlmski-Korsakov ;
9.00 Teleşcoală ; 18,00 „In ochii Tribuna TV, Marele forum al co Văpaia ; 13,00 Telejurnal © Cronica ţe ale artei româneşti ; 18,00 Par tate în unanimitate rezoluţiile
lucrărilor Congresului al Xl-lea al
tidul s-a născut cu primăvara ...
noştri luminează ţara". Program muniştilor. Creşterea rolului con P.C.R. ; 16,00 — 17,00 Teleşcoală ; Program susţinut de Ansamblul „cu privire la cooperarea' euro
de poezie revoluţionară şl patrio ducător al partidului In etapa con 17.30 Emisiune în limba germană ; „Rapsodia Română" ; 18,45 Parti peană în domeniile educaţiei, şti-,
tică ; 10,20 Din cîntecele şi dansu struirii societăţii socialiste multila 18,15 Pădurea şi noi. Silvicultorii dului, poporului şi ţării aduc cîn- inţei, culturii şi informaţiei" şi
rile popoarelor ; 11,20 Cetăţile chi teral dezvoltate şl înaintării Româ şi Transfăgărăşanul ; 18,45 Vîrstele tări de slavă pionierii ; 19,05 Opere
miei ; -<11,40 Luna creaţiei originale ro niei spre comunism ; 12,05 Oraşe peliculei. File din noua geografie ta cîntă tinereţea ; 19,20 1 001 de „asupra populaţiei", propuse ae
mâneşti. Sub steagul celui de al le oraşului Bucureşti ; 12,20 Lu a ţării ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Tele seri ; 19,30 Telejurnal © Cronica România.
Xl-lea Congres. Un imn închinat na creaţiei originale româneşti. jurnal © Cronica lucrărilor Congresu In cadrul lucrărilor celei de-a
Partidului ; 12,00 Universitatea TV ; Partidul şl ţara — un singur gînd, lui al Xl-lea al P.C.R. ; 20,30 Iubirea lucrărilor Congresului al Xl-lea al 57-a sesiuni a Consiliului Econo
20,30 Luna creaţiei origi
P.C.R.. ;
12.30 Slăvit In veci să-ţi -fie stea o singură voinţă. Concert-specta- mea, pămîntul românesc. Muzică nale româneşti. Mărire vouă, oa mic şi Social a fost prezentat ra
gul... Spectacol realizat de artişti col dedicat celui de al XX-lea Con uşoară interpretată de Doina Badea, meni ai patriei mele. Spectacol de portul Conferinţei mondiale a
amatori din Judeţul Vîlcea ; 13,00 gres al P.C.R. ; 13,00 Telejurnal © Stela Enache, Florin Bogardo, Au- balet ; 20,45 Teatru TV. : La „Co populaţiei de la Bucureşti. In
Telejurnal. © Cronica lucrărilor Cronica lucrărilor Congresului al relian Andreescu, Marcel Roşea; lorado" aproape de stele de Doru
Congresului al Xl-lea al P.C.R. ; Xl-lea ; 17,30 Micii meşteri mari ; 20,45 Partid, tinereţea ţării şl a Moţoc ; 21,50 Luna creaţiei origi rezoluţia adoptată de Consiliul
17.30 Lecţii TV. pentru lucrătorii 17,55 Tragerea pronoexpres ; 10,10 mea. Omagiu adus comuniştilor nale româneşti. „Te cînt meleag Economic şi Social asupra aces
din agricultură ; 18,05 Luna crea Muzica — In cinstea Congresului : acestei ţări de către tineretul Ro românesc". Pagini din operete con tui punct este exprimată „gra
ţiei originale româneşti. „Cîntă manifestări muzicale în întreaga mâniei ; 21,15 Muzică populară ; temporane ; 22,15 Telejurnal ©.. titudinea sa guvernului României
ayl fnfraaua • îl) 94 r artlla 4-njnti . IO tkA .familie • 1Q Ort 1 rtrtl flck.. 91 OK TInfuAro cHlnffflp AuannrtS- ftrnnlna lnnriSrUnr Cnnttreanllli al —_gazdă a conferinţei — pentru