Page 31 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 31

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6 036 © LUNI 25 NOIEMBRIE 1974                                                                                                Pag. 7
                                                                                                                                                                       ,
                                                                                                                                       ggggaMMaraBE    3!3BTHSeîS52^S2!Sr Q»?.rTEr^SiS3®S»






                                                                                                                                                     După   îndelungi   şi   temeinice
                                                                                                                                                   pregătiri,  astăzi  îşi  inaugurează
                                                                                                                                                   lucrările  cel  de-al  Xl-lea  Con­
                                                                                                                                                   gres  al  Partidului  Comunist  Ro­
                                                                                                                                                   mân.
                                                                                                                                                     In  contextul  acestor  susţinute
                                                                                                                                                   pregătiri,  sîmbălă,  23  noiembrie,
                                                                                                                 ficiază,  intr-o  măsură  crescindă,   a  avut  loc,  sub  preşedinţia  to­
                     Întreaga  activitate  a  partidului   □  In  judeţul  Hunedoara  se   zent  s-au  construit  din  fondu­  de  fondurile  social-culturale  de  la   varăşului  Nicolae  Ceauşescu.,  se­
                   nostru  este  dedicată  ridicării  ne­  realizează  în  1974  cea  mai   rile  statului  peste  16  000  a-   bugetul  statului.  Numai  in  acest   cretar  general  .al  Partidului  Co­
                   contenite  a  nivelului  de  viată  ma­  mare  retribuţie  medie  pe  ţară.   partamente,  292  săli  de  clasă   an  statul  a  alocat  175  000  000  lei   munist  Român,  şedinţa  plenară  a
                   terială  ţi  spirituală  a  poporului.                         şi  1  720  locuri  în  creşe,  cămi­  pentru  dezvoltarea  şi  moderniza­  C.C.  al  P.C.R.  Plenara  a  apro­
                   Este  un  ţel  nobil,  cu  profunde   Din  1  956,  nivelul  acesteia  a                      rea  învăţămîntului,  230  530  000  lei   bat  în  unanimitate  .Raportul  Co­
                   semnificaţii  umane,  un  ţel  ce  de­  crescut de 2,6 ori.    ne şi grădiniţe.               pentru  ocrotirea  sănătăţii  oameni­  mitetului  'Central  al  partidului  ce
                   fineşte  orinduirea  noastră  socia­  E3  Hunedoara  este  judeţul   SU  In  viitorul  cincinal  se  vor   lor  muncii,  16  400  000  lei  pentru   va  fi  .prezentat  la  Congres.  De
                   listă.                            cu  cel  mai  înalt  grad  de  ur­  construi  peste  21  000  aparta­  dezvoltarea   culturii.   însemnate   asemenea,  plenara  a  aprobat  u-
                     Situind  în  centrul  preocupărilor   banizare  din  ţară  :  70,3  Ia  sută   mente,  1  200  locuri  în  cămine   fonduri  au  fost  alocate  pentru   nele  njodifficări  la  statutul  parti­
                   sale  politica  bunei  stări  a  po­  din  populaţia  sa  locuieşte  în   pentru  neîamilişti,  320  săli  de   extinderea   reţelei   sanitare   din   dului,  care  vor  fi  supuse  dez­
                   porului,  partidul  nostru,  secretarul                        clasă,  5  500  locuri  in  grădiniţe,   judeţul   nostru,   construirii   unor   baterii Congresului.
                   său  general  definesc  cu  clarviziu­  mediul urban.                                         obiective  noi  —  spitale  şi  policli­  Azi  o  săptămână,  la  invitaţia
                   ne — aşa cum o demonstrează do­     El  Pînă  la  încheierea  cinci­  creşe şi cămine.        nici.  La  sănătatea  populaţiei  ju­  tovarăşului   Nicolae   Ceauşescu,
                   cumentele  celui  de-al  Xl-lea  Con­  nalului  viitor,  desfacerile  de   £3  O  dezvoltare  fără  prece­  deţului  veghează  peste  730  me­  secretar   general   al   Partidului
                   gres  —  căile  care  duc  la  realiza­  mărfuri  cu  amănuntul  vor  spori   dent  a  cunoscut-o  transportul   dici  şi  peste  4  300  cadre  medii  şi   Comunist   Român,   preşedintele
                   rea  acestui  scop.  „Singura  cale  a   cu  43  la  sută  faţă  de  1975,  iar   in  comun.  Acum,  într-o  singură   auxiliare  sanitare,  revenind  în  me­  Republicii  Socialiste  România,  şi
                   ridicării  bunăstării  întregului  po­  volumul  prestărilor  de  servicii   zi,  de  serviciile  Iui  beneficiază   die  un  medic  la  699  locuitori,  fa­  a  tovarăşei  Elena  'Ceauşescu,  au
                   por  este  calea  dezvoltării  in  ritm   va creşte cu 62 la sută.  atîţia  cetăţeni  cîţi  beneficiau   ţă  de  2  800  locuitori  cit  reveneau   sosit  la  Bucureşti,  într-o  vizită
                   intens  a  economiei  naţionale,  a                                                           unui  medic  in  anul  1935.  Datorită   oficială  de  prietenie  în  ţara  noas­
                   obţinerii,   cu   cheltuieli   cit   mai   O Din 1970 şi pînă in pre­  în întregul an 1950.   grijii  permanente  a  partidului  şi
                   mici,  a  unei  producţii  cit  mai                                                           statului  nostru,  pentru  ocrotirea   tră,  dr.  Kenneth  David  Kaunda,,
                   mari,  de  calitate  cit  mai  bună"  —   la  sută  mai  mare  ca  în  perioada   de  meleagurile  hunedorene  şi  sta­  sănătăţii  populaţiei,  în  judeţ  func­  preşedintele   Partidului   Unit   aff
                                                                                                                                                   Independenţei  Naţionale,  preşedin­
                   arăta  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu   corespunzătoare a anului 1971.  tul  le-a  pus  la  dispoziţie  o  casă,   ţionează  12  spitale,  2  sanatorii,  9
                   cu  ocazia  recentei  vizite  de  lucru   Domină  în  anul  1974  preferinţele   cu  tot  confortul  necesar  !  Căci  lo­  policlinici,  103  circumscripţii,  32   tele Republicii Zambia, împreună cu
                   în  judeţele  Covasna,  Hunedoara,   pentru  a  elibera  cât  mai  mult  tim­  cuinţe  din  fonduri  de  stat  se  con­  dispensare de întreprindere, 11 ca­  soţia,  doamna  Betty  Kaunda.  Cu
                   Alba şi Sibiu.                  pul  femeii  afectat  de  .treburile   intr-un  ritm  propriu  doar"  socia­  se de naşteri şi peste 20 creşe. bucu­  acest  prilej,  între  cei  doi  pre­
                                                                                  struiesc  in  toate  oraşele  judeţului
                                                                                                                                                   şedinţi  a  avut  loc  un  .fructuos
                                                                                                                   „Nu
                                                                                                                        vă
                                                                                                                                   reda
                                                                                                                            putem
                                                   gospodăreşti.  O  demonstrează  ten­
                 8      Judeţul  Hunedoara,  economia   dinţa  de  orientare  către  servitul   lismului.  Avem  cartiere-oraşe  ţi   ria  ce  ne-a  cuprins  cină  am  dus-o   dialog,  dominat  de  dorinţa  co­
                      sa,  au  cunoscut  din  plin  roadele
                                                                                                                                                   mună  de  a  dezvolta  relaţiile  de
                                                                                                                 pe  fetiţă  prima  zi  la  creşă.  La
                                                   mesei  in  unităţi  de  alimentaţie
                                                                                  oraşe ridicate din nou din teme­
                      politicii  de  dezvoltare  intensivă,
                      diversificată. Oamenii muncii hu-   publică,  numărul  mare  de  apa­  lii.  60 de mii de apartamente s-'au   locurile  noastre  de  muncă  —  so­  prietenie   şi   colaborare   româ-
                                                                                                                                                   no-zambiene,  în  interesul  ambelor,
                   nedoreni  s-au  situat  mereu  In   rate  şi  utilaje  de  uz  casnic  vin-   construit  din  fondurile  statului  f»   ţul  meu  lucrează  la  turnătorie  la   popoare,  al  cauzei  progresului  şi
                   primele  rînduri  la  transpunerea  în   dute  anual  în  judeţ.  In  ziua  de   anii socialismului. Peste 16 000 din­  întreprinderea  „Victoria"  —  mun­  păcii  în  lume.  Preşedintele  Nicola®
                   fapt a acestei politici. Roadele  azi  radioul,  televizorul,  maşina  de   tre  acestea  s-au  construit  in  cei   cim  acum  fără  nici  o  grijă  pentru   Ceauşescu  şi  preşedintele  Kenneth
                   muncii  lor,  făcută  cu  dăruire,  cu   spălat  rufe,  frigiderul,  aspiratorul   4  ani  din  actualul  cincinal.  Dar   copil;  fetiţa  are  cele  mai  bune   Kaunda  au  semnat  documente  da
                   responsabilitate  muncitorească,  le   sînt  de  nelipsit  din  casa  omului   construcţia  de  locuinţe  are  şi  alte   condiţii  de  îngrijire,  de  educaţie
                 «culeg  ei.  Le  culeg  în  fiecare  zi  şi   ce locuieşte la sate.  dimensiuni,  care  reflectă  —  şi  pe   şi  de  joacă.  Mă  bucură  nespus   înaltă  .semnificaţie  .pentru  dezvol­
                                                                                                                                                   tarea  colaborării  prieteneşti  romă-?
                   în  fiecare  zi  ele  sînt  mai  bogate.   Casa  noastră  —  iată  o  formulă   acest  plan  —  puterea  de  cumpă­  cind  văd  fericirea  copiilor  noştri,   no-zambiene.
                   Ele  ne  înfrumuseţează  viaţa,  ne   care  exprimă  dreptul  de  folosinţă   rare.  Celor  16  000  de  apartamente   care  cresc  înconjuraţi  de  atîta   ■Acestui  important  eveniment  i-a
                   îndestulează  traiul,  ne  întăresc   a  unei  case  construite  de  stat.   din  fondurile  statului  li  se  adau­  dragoste"  —  ne-a  declarat  Edna
                   convingerea  că  ceea  ce  facem,  fa­  Construcţia  de  locuinţe,  dimensiu­  gă  peste  2  800  construite  cu  spri­  Berar,  de  la  secţia  frizerie  din   fost  consacrată  şi  şedinţa  Comi­
                   cem  pentru  noi  —  producătorii  ţt   ne  a  epopeii  construcţiei  socialis­  jinul  statului  şi  alte  peste  1700   Călan  a  cooperativei  meşteşugă­  tetului  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.*
                   proprietarii produsului muncii\ ;  te,  nu  cunoaşte  precedent.  Am  pă­  din fondurile populaţiei.  reşti „Retezatul".        care  a  avut  loc  miercuri,  20  no­
                     „Sîntem  în  familie  5  membri,   şit   deunăzi   pragul   casei   u-   Datorită  politicii  partidului  nos­  Documentele  Congresului  al  XI-   iembrie.  T  o  va  r  ă  ş’u  1  Nicolae
                   din  care  4  sîntem  angajaţi  la  în­  nui   hunedorean.   Un   aparta­  tru  plină  de  înţelepciune,  te  dez­  lea  al  P.C.R.  prefigurează  cu  cla­  Ceauşescu  a  prezentat  o  infor­
                   treprinderea  „Chimica"  din  Orăş-   ment   spaţios   intr-un   bloc   nu   voltă  tot  mai  mult  procesul  de   ritate  creşterea  nivelului  de  trai   mare  -cu  privire  la  .rezultatele
                   Ue.  Realizăm  cîştiguri  bune  —  îm­  demult   lăsat   de   sub   mistria   sistematizare  a  localităţilor  urba­  şl  a  gradului  de  civilizaţie  ce  vor   convorbirilor  avute  cu  preşedin­
                   preună  peste  şase  mii  iei  lunar   zidarului,   blocul   11   din   car­  ne  şi  rurale.  In  judeţul  Hunedoa­  avea  loc  in  viitorii  ani.  Animaţi   tele  Kenneth  Kaunda.  „Desfăşu­
                   —  venit  care  ne  permite  să  fim   tierul  micro  VI  al  Hunedoarei.   ra,  in  baza  noii  Legi  privind  siste­  de  dorinţa  fierbinte  de  a-şi  adu­  rate  într-o  atmosferă  de  caldă
                   întotdeauna  bine  hrăniţi,  bine  îm­  Gazda,  Mihai  Laba,  fumalist  la   matizarea  teritoriului,  toate  ora­  ce  întreaga  contribuţie  la  marea   prietenie,  de  cordialitate  şi  în­
                   brăcaţi,  să  asigurăm  locuinţa  eu   secţia  a  Ii-a  furnale  din  C.S.H„   şele  şi  localităţile  rurale  işl  au   operă  de  construcţie  socialistă,  oa­  ţelegere   reciprocă,   caracteristică
                   tot  ceea  ce  înseamnă  elemente  ale   care  n-a  intrat  decit  de  trei  ani   schiţele  proprii  de  sistematizare  şi   menii  muncii  hunedoreni  sînt  con­  relaţiilor  dintre  cele  două  partide,
                   vieţii  moderne.  Putem  să  ne  per­  în  detaşamentul  muncitoresc  al   dezvoltare  pentru  anii  viitori.  Ast­  vinşi  că  înfăptuirea  prevederilor   ţări  şi  popoare  —  se  spune  in
                   mitem  toate  acestea  pentru  Că  fie­  Hunedoarei,  spunea  t  „Pînă  acum   fel,  satele  reşedinţă  de  comună   documentelor  Congresului  al  XI-   comunicatul  cu  privire  la  şedin­
                   căruia  ne-a  fost  asigurat  un  loc   trei  ani  am  fost  cooperator  hi   Ilia,  Geoagiu,  Baia  de  Criş,  Sar-   lea  al  Partidului  Comunist  Român   ţa  Comitetului  Executiv  al  C.C.
                   de  muncă,  un  cîştig  corespunză­  C.A.P.  intr-un  sat  din  Moldova.   mizegetusa,  Pui,  Dobra  şi  Ghelar   vor  ridica  ţara  noastră  pe  noi   al  P.C.R.  —  convorbirile  au  pus
                   tor  —  spunea  tâmplarul  modelor   Apartamentul  ăsta  pe  care  l-am   vor  deveni,  in  următorii  ani,  cen­               bazele  dezvoltării  şi  aprofundă­
                   Aurel Bodea.                   primit  de  curând  e  aproape  de   tre  urbane,  -  polarizatoare  pentru   culmi  ale  progresului  şi  civiliza­  rii,  pe  un  plan  superior,  u  co­
                     Capacităţile  de  producţie  create   şcoală  şi  ne  simţim  foarte  bine   localităţile învecinate.  ţiei.                  laborării  româno-zambiene  în  do­
                   în  judeţ  în  anii  socialismului,  cu   în  el".  Cîţi  oameni  şi-au  schimbat   Odată  cu  creşterea  veniturilor   SABIN CERBU  meniile  politic,  economic,  ştiin­
                   deosebire  în  anii  actualului  cinci­  profesia,  destinul,  cîţi  s-au  legat  oamenilor  mujicii,  populaţia  bene­  ION CIOCLEI  ţific, tehnologic şi cultural''.
                   nal,  au  permis  ca  economia  să                                                                                               Preşedintele  Republicii  Zambia,
                   poată  folosi  aproape  în  totalitate                                                                                          dr.  Kenneth  David  Kaunda,  şi
                   forţa  de  muncă  locală.  Familiile                                                                                            doamna  Betty  Kaunda,  au  in­
                   în  care  există  cîte  2-3  membri                                                                                             vitat   pe   preşedintele   Republicii
                   care  aduc  venituri  din  munca  in                                                                                            Socialiste  România,  N  i  c  o  1  a  a
                   uzine,  in  fabrici,  pe  şantiere  se                                                                                          Ceauşescu,  şi  pe  tovarăşa  Elena
                   numără  cu  miile.  Retribuţia  mun­                                                                                            Ceauşescu  să  facă  o  vizită\  ofi­
                   cii sporeşte consecvent. In 1974, de                                                                                            cială în Republica Zambia;
                   pildă,  ea  a  sporit  cu  401  milioane                                                                                         In  laboriosul  program  de  lu­
                 \  lei  faţă  de  anul  precedent.  401  mi­                                                                                     cru   al   t o v a r ă ş u l u i    Nicolae
                   lioane  care  se  constituie  in  posi­                                                                                         Ceauşescu  au  fost  cuprinse  şi  in
                   bilităţi  sporite  de  a  trăi  mai  bine.                                                                                      cursul  săptămînii  trecute  contac­
                 ]  Dar  posibilităţilor  create  din  retri-                                                                                     te  diplomatice  ele  aleasă  însem­
                 j  buirea  muncii  li  se  alătură  cele                                                                                          nătate.   Preşedintele   Republicii}
                  ]  realizate  pe  calea  folosirii  locuin-                                                                                      Socialiste  România  a  primit  p®
                 J  ţei  date  de  stat,  a  utilizării  gratu-                                                                                    directorul   politic   al   cabinetului
                 3  ite  sau  parţial  gratuite  a  servicii-                                                                                      Republicii  Ciad,  ministrul  comuni­
                 î  lor  social-culturale,  toate  acestea                                                                                        caţiilor   şi   electricităţii   al   Re­
                  i  răsfringîndu-se  asupra  puterii  de                                                                                         publicii  Arabe  Libiene,  delegaţia
                 g  cumpărare  pe  care  o  are  venitul                                                                                          Federaţiei  Generale  a  Sindicatelor.
                                                                                                                                                  Muncitorilor din R.A. Siriană.
                  •  bănesc  al  fiecărei  familii.  Volumul                                                                                        Pe  plan  extern,  notăm  din  nou
                 ii  mărfurilor  cumpărate  de  populaţia                                                                                         amplul  interes  de  care  se  bucu­
                 ij  judeţului  pe  1974  se  ridică  la  pes-
                 8  te  3,5  miliarde  lei,  cu  mai  mult                                                                                        ră  ţara  noastră  in  preajma  celui,
                                                                                                                                                  de-al  X14ea  Congres  al  partidu­
                 Ş  de  860  milioane  lei  ca  în  anul                                                                                          lui.  La  Helsinki,  Varşovia,  Praga.
                 \  1970,  ultimul  an  al  cincinalului
                 2 trecut. Aceasta în condiţiile cînd                                                                                             Paris,  Roma,  Londra,  Budapesta
                                                                                                                                                  şl  în  alte  mari  oraşe  ale  lumii
                        cresc  continuu  acumulările  prin
                 1    depuneri la C.E.C., in judeţ exis-                                                                                          au  avut  loc  bogate  acţiuni  dedi­
                                                                                                                                                  cate  cunoaşterii  realităţilor  Româ­
                      tînd peste 240 mii de depunători la
                                                       Hunedoara — oraşul caro a cunoscut cea mal dinamică dezvol tare din Judeţ. Cine ar mal recu­
                      C.E.C. Soldul general al depune­  noaşte, din această «explozie" urbanistică, Hunedoara anilor de înce put a construcţiei socialiste T  niei  socialiste.  La  Roma,  prof.
                                                                                                                                                  HSto  Ferriozi,  cunoscut  om  de
                   rilor era, la 1 octombrie, cu 49,4                                                                  Foto: VEROIL ONOIU         ştiinţă  italian,  a  evidenţiat  iniţia­
                                                                                                                                                  tivele  constructive  ale  României
                                                                                                                                                  pentru   transformarea   Balcanilor
                                                                                                                                                  într-o  zonă  a  păcii  şi  înţelegerii
                              LUNI                                                                               neştl  ;  21,55  Bună  dimineaţa  soare..,   între popoare
                   9.00  Transmisiune de la deschi­                                                              Muzică uşoară românească ;   22,15  La  O.N.U.,  U.N.E.S.C.O.  şi  in.
                 derea   lucrărilor   Congresului   al                                                           Telejurnal © Cronica lucrărilor
                 Xl-lca   al   Partidului Comunist                                                               Congresului al Xl-lea al P.C.R.   alte  organisme  internaţionale,  po­
                 Român ;   15,30 „Cîntecele ţării                                                                           VINERI                litica  externă  de  pace,  colabo­
                 noi” ;   10,00   Emisiune În limba                                                               9,00  Cîntă  ţnra-n  sărbătoare,  ou   rare  şl  înţelegere  între  toate  po­
                 maghiară.  De  ziua  marelui  Con­  mânaşul"  în  cîntec  şl  joc.  Specta­  lucrărilor  Congresului  al  Xl-lea  al   Angela  Moldovan,  Maria  Păunescu,   poarele  lumii  s-a  bucurat  din  nou
                 gres ;   17,00   Concert dedicat celui  col  susţinut  de  ansamblul  Palatu­  P.C.R. ;   20,30 Muzică populară ;  Elena  Zamfira,  Floarea  Tfinâsescu.   de  largă  adeziune.  Exprimînd  po­
                 de  al  Xl-lea  congres  al  P.C.R.  de   lui Pionierilor — Bucureşti ;   10,15  20,35  Film  artistic.  Zestrea  de  Patll   Ion Crlstoreanu şl Simion Pop ;  ziţia  ţării  noastre  în  problema
                 Filarmonica  „Gheorghe  Dima“  din   1001  de  seri;  19,30  Telejurnal  ©   Everac.  In  distribuţie  :  Victor  Re-   8.35 Univers ştiinţific ; 10,05 Armo­  palestiniană  —  în  cadrul  actua­
                 Braşov  şl  corul  Filarmonicii  „Geor-   Cronica   lucrărilor   Congresului   al   bengiuc,  Margareta  Pogonat,  Sanda   nii  de  toamnă.  Muzică  uşoară  cu   lei  sesiunii  a  O.N.U.  —  Ion  Dat-
                 ge  Enescu"  ;   18,38  Satul  româ­  Xl-lea al P.C.R. ;   20,30 Luna crea­  Toma ;   22,15 Telejurnal © Cronica  formaţia Venus L;   10,15 Repor­
                 nesc Ieri, azi, mîine ;   18,50 Mîn-  ţiei  originale  româneşti.  Seară  de   lucrărilor  Congresului  al  Xl-lea  al   terii noştri peste hotare ;   10,35  cu,   şeful   misiunii   permanente
                 dru sînt de tine ţara mea ;   10,10  teatru :   Speranţa nu moare în  P.C.R.                    Portativ  ’74.  Muzică  uşoară  ;  11,15   române  —  a  subliniat  că  me­
                 1 001 de seri ;   19,30 Telejurnal.  zori  de  Romulus  Guga  ;  22,15  Tele­  JOI              Muzee  şl  expoziţii.  Arta  şi  oraşul.   sajul  pe  care  Guvernul  Republi­
                 o  Cronica  lucrărilor  Congresului  al   jurnal  ©  Cronica  lucrărilor  Con­  9,00 Te cîntăm, frumoasă ţară.   Şantier de creaţie la Galeria Nouă ;  cii  Socialiste  România  îl  aduce
                 Xl-lea al P.C.R. ;   20,30 Film artis­  gresului al Xl-lea al P.CJR.  Cintece din folclorul contemporan;  11.35   Folclorul  —  tezaur  de  geniu   în  această  dezbatere  este  „să  fa­
                 tic.  „...Apoi  s-a  născut  legenda",     MIERCURI             9.30  „Marmură pentru o posibilă  popular.  „Flori  ale  portului  româ­  cem  In  aşa  fel  incit  raţiunea,
                 cu   Ştefan   Clubotăraşu,   George                             statuie". Film documentar ;   10,00  nesc",   „Pădurenii".   Monografie   a   calea  reglementării  politice,  res­
                 Calboreanu,  Ilarlon  Ctobanu,  Mar­  0,00 Teleşcoală ;   10,00 Zidurile  Mic atlas muzical ;   10,15 Inscripţii  Munţilor Apuseni, Poiana Ruscăi ;
                 gareta Pogonat, Dan Nuţu ;   22,85  noi  şl  vechi  ale  TîrgovişteL  Do­  pe celuloid ;   10,35   Luna creaţiei  12.00 „Porumbeii şi fanfara". Film  pectul  faţă  de  interesele  fiecărui
                 Omagiu.  Muzică  uşoară  cu  Aure-   cumentar TV. ;   10,20  In universul  originale  româneşti.  Tezaur  de  cîn­  poetic  despre  o  orchestră  a  pionie­  popor  din  regiune  şi  ale  tuturor,
                 lian  Andreescu,  Cornel  Constanti-   micronilor.   Profesii   din   domeniul   tec  românesc.  Liedul  românesc  un   rilor din Iaşi ;   12,15 Cîntece şl jo­  în  ansamblu,  să  triumfe  şi  înţ
                 niu   şi   grupul   vocal   „Cantabile".   mecanicii fine şl al opticii ;   10,40  ecou al timpului prezent ;   11,05  curi populare ;   13,00 Telejurnal ;  abordarea   situaţiei   din   Orient®
                 22,15  Telejurnal  ©  Cronica  lucrări­  Cea  mal  frumoasă  zi.  (Destine  u-   Biblioteca  pentru  toţi.  Tudor  Ar-   16,CO  Cîntece şl jocuri populare ;  Apropiat".
                 lor Congresului al Xl-lea al P.C.R,  aiane) ;   11,25 Variaţiuni coregra­  ghezl ;   11,50 Luna creaţiei origi­  17.00 Film documentar ; 17,15 Artişti  La  U.N.EJS.C.O.,  in  cadrul  ce­
                             MARŢI               fice.   O   strălucitoare   pagină   din   nale  româneşti.  Poemul  coregrafic   amatori  In  studio  ;  17,45  Permanen­  lei  de-a  18-a  sesiuni,  au  fost  vo­
                                                                         11,45
                                                 ereaţla Iul Rlmski-Korsakov ;
                  9.00  Teleşcoală ;   18,00 „In ochii  Tribuna  TV,  Marele  forum  al  co­  Văpaia  ;  13,00  Telejurnal  ©  Cronica   ţe ale artei româneşti ;   18,00 Par­  tate   în   unanimitate   rezoluţiile
                                                                                 lucrărilor  Congresului  al  Xl-lea  al
                                                                                                                 tidul  s-a  născut  cu  primăvara  ...
                 noştri   luminează   ţara".   Program   muniştilor.  Creşterea  rolului  con­  P.C.R. ;   16,00 — 17,00 Teleşcoală ;  Program   susţinut   de   Ansamblul   „cu  privire  la  cooperarea'  euro­
                 de  poezie  revoluţionară  şl  patrio­  ducător  al  partidului  In  etapa  con­  17.30 Emisiune în limba germană ;  „Rapsodia Română" ;   18,45 Parti­  peană  în  domeniile  educaţiei,  şti-,
                 tică  ;   10,20  Din  cîntecele  şi  dansu­  struirii  societăţii  socialiste  multila­  18,15  Pădurea  şi  noi.  Silvicultorii   dului,  poporului  şi  ţării  aduc  cîn-   inţei,  culturii  şi  informaţiei"  şi
                 rile popoarelor ;   11,20 Cetăţile chi­  teral  dezvoltate  şl  înaintării  Româ­  şi Transfăgărăşanul ;   18,45 Vîrstele  tări  de  slavă  pionierii  ;  19,05  Opere­
                 miei ; -<11,40 Luna creaţiei originale ro­  niei spre comunism ;   12,05 Oraşe­  peliculei.  File  din  noua  geografie   ta cîntă tinereţea ;   19,20 1 001 de  „asupra  populaţiei",  propuse  ae
                 mâneşti.  Sub  steagul  celui  de  al   le oraşului Bucureşti ;   12,20 Lu­  a ţării ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Tele­  seri ;   19,30 Telejurnal © Cronica  România.
                 Xl-lea  Congres.  Un  imn  închinat   na   creaţiei   originale   româneşti.   jurnal  ©  Cronica  lucrărilor  Congresu­           In  cadrul  lucrărilor  celei  de-a
                 Partidului ;   12,00 Universitatea TV ;  Partidul  şl  ţara  —  un  singur  gînd,   lui  al  Xl-lea  al  P.C.R.  ;  20,30  Iubirea   lucrărilor  Congresului  al  Xl-lea  al   57-a  sesiuni  a  Consiliului  Econo­
                                                                                                                         20,30 Luna creaţiei origi­
                                                                                                                 P.C.R.. ;
                 12.30 Slăvit In veci să-ţi -fie stea­  o   singură   voinţă.   Concert-specta-   mea,   pămîntul   românesc.   Muzică   nale  româneşti.  Mărire  vouă,  oa­  mic  şi  Social  a  fost  prezentat  ra­
                 gul...  Spectacol  realizat  de  artişti   col  dedicat  celui  de  al  XX-lea  Con­  uşoară  interpretată  de  Doina  Badea,   meni  ai  patriei  mele.  Spectacol  de   portul   Conferinţei   mondiale   a
                 amatori din Judeţul Vîlcea ;   13,00  gres  al  P.C.R.  ;  13,00  Telejurnal  ©   Stela  Enache,  Florin  Bogardo,  Au-   balet  ;   20,45  Teatru  TV.  :  La  „Co­  populaţiei   de   la   Bucureşti.   In
                 Telejurnal.   ©   Cronica   lucrărilor   Cronica   lucrărilor   Congresului   al   relian   Andreescu,   Marcel   Roşea;   lorado" aproape de stele   de Doru
                 Congresului al Xl-lea al P.C.R. ;  Xl-lea ;   17,30 Micii meşteri mari ;  20,45  Partid,  tinereţea  ţării  şl  a   Moţoc ;   21,50 Luna creaţiei origi­  rezoluţia   adoptată   de   Consiliul
                 17.30  Lecţii TV. pentru lucrătorii  17,55 Tragerea pronoexpres ;   10,10  mea.   Omagiu   adus   comuniştilor   nale   româneşti.   „Te   cînt   meleag   Economic  şi  Social  asupra  aces­
                 din agricultură ;   18,05 Luna crea­  Muzica  —  In  cinstea  Congresului  :   acestei  ţări  de  către  tineretul  Ro­  românesc".  Pagini  din  operete  con­  tui  punct  este  exprimată  „gra­
                 ţiei originale româneşti. „Cîntă  manifestări muzicale în întreaga  mâniei ;   21,15 Muzică populară ;  temporane ;   22,15  Telejurnal   ©..  titudinea  sa  guvernului  României
                 ayl fnfraaua   • îl) 94 r artlla  4-njnti . IO tkA .familie • 1Q Ort 1 rtrtl flck..  91 OK TInfuAro cHlnffflp   AuannrtS-  ftrnnlna lnnriSrUnr   Cnnttreanllli al  —_gazdă a conferinţei — pentru
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36