Page 36 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 36
© NR.
...
spusele secretarului general al
ÎMBIE T0HMŞ11II ! GEA1IŞF8CU ii FUNCŢIA DE SECRETAR partidului care le este exemplu
şi îndemn. (Discuţie consemnată
de ION CIOCLEI).
TOVICA MANEA,
CENtRM Al PUlUBil EXPRESIE A VOINŢEI ilDIRECOLUI preşedintele Consiliului comunal al
Frontului Unităţii Socialiste
Brânişca :
Hotărîrea Congresului al Xl-lea Nicolae Ceauşescu a abordat, în constituie o apreciere deosebită din gara Simeria-călători atunci întreaga noastră obşte a pri
al P.C.R. de a realege în funcţia Raportul prezentat la Congresul dată calităţilor sale de conducă cînd a aflat că Congresul a re mit cu deosebit entuziasm vestea
de secretar general al partidului pe al Xl-lea, problemele politicii ex tor al partidului şi statului, o ales secretarul general în persoa că tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel terne a României. Eu cred că, recunoaştere a contribuţiei sale na aceluiaşi eminent om politic omul care şi-a dedicat întreaga
mai de seamă comunist şi patriot de cînd e ţara noastră româneas remarcabile la elaborarea şi în şi de stat, exemplu de dăruire viaţă slujirii cu credinţă idealu
român, înflăcărat militant revolu că, nu am avut un asemenea con făptuirea politicii interne şi ex poporului său, tovarăşul Nicolae rilor partidului, ale clasei mun
ţionar, a fost primită cu vie însu ducător care să lupte cu atîta terne a României socialiste. Ceauşescu. citoare şi poporului, a fost rea
fleţire şi satisfacţie de către toţi înflăcărare pentru progresul ţării Luînd cunoştinţă de conţinutul Lăcătuşul de revizie Viorel Cin- les în înalta funcţie de secretar
oamenii muncii hunedoreni, alături şi pacea omenirii ! Şi cînd ve Raportului prezentat de tovară ciliş aparţine generaţiei căreia
de întregul popor. Oameni ai mun dem cu cîtă înţelepciune şi clar şul Nicolae Ceauşescu la Con partidul îi pregăteşte viitorul de general al partidului, aceasta ex-
cii de diferite profesiuni au expri viziune ştiinţifică îndrumă şi con gresul partidului — document aur. „Mă bucură — spunea el — primînd voinţa întregului partid,
mat reporterilor noştri, aflaţi în a- duce destinele României, este fi de inestimabilă valoare teoretică cînd văd cît de iubit e secre a întregului popor. Avem astfel
ceste zile în mijlocul colectivităţi resc să ne bucurăm din inimă şi practică —, al celorlalte docu tarul general al partidului in rîn- garanţia deplină că prevederile
lor hunedorene de muncă, gînduri- că a fost ales pe mai departe mente adoptate de Congres, co grandiosului pidgram de făurire
le şi sentimentele prilejuite de a- în fruntea partidului. Eu, care muniştii, toţi locuitorii comunei durile tineretului. Tineretul, care a societăţii socialiste multilateral
ceastă istorică hotărire. de 30 de ani muncesc în aceas noastre îşi exprimă, alături de se bucură de realegerea sa în dezvoltate şi înaintarea Româ
tă uzină, unde am încercat să-mi întregul popor, întreaga adeziu funcţia de secretar general, are
IOAN CLOŞCA, fac datoria de muncitor comu ne şi aprobare faţă de aceste is pentru ce să-i mulţumească din niei spre comunism va fi înfăp
prim-topitor la cuptorul 6, nist, consider că adeziunea noas torice documente şi se angajează plin t o v a r ă ş u l u i Nicolae tuit cu succes.
secţia O.S.M. 2, din tră la întreaga politică a parti să nu precupeţească nici un e- Ceauşescu. Are să-i mulţumească Toţi ca unul, comuniştii, ceilalţi
C.S. Hunedoara : dului n-o pot confirma decît fort pentru realizarea sarcinilor pentru condiţiile de afirmare ce-i locuitori ai comunei noastre, în
faptele. Ele vorbesc. Şi dacă azi, ce le avem de înfăptuit pentru stau la dispoziţie în societatea cadraţi în organizaţia locală a
In anii de cînd muncesc în Hu în zi de istoric Congres, am în dezvoltarea economico-socială a românească actuală. Tinerii din Frontului Unităţii Socialiste, vor
nedoara, la cea mai mare oţelă- ţeles că trebuie să dau mai mult comunei, pentru sporirea rodnici acţiona cu şi mai multă vigoare,
rie, am văzut cu ochii mei cum decît în alte zile — mi-am de ei ogoarelor, accelerarea procesu staţia noastră învaţă. Intr-o for
a crescut oraşul, combinatul, oa păşit planul la sudarea pieselor lui de urbanizare şi crearea de mă sau alta fiecare continuă în neprecupeţindu-şi forţele pentru
văţătura. Ii îndeamnă la aceasta
menii. Mai cu seamă de cînd îl pentru transportoarele TR-2 cu condiţii tot mai bune de muncă realizarea şi depăşirea sarcinilor
avem ca secretar general al parti 45 la sută şi am mai „punctat" şi de viaţă pentru toţi locuitorii dorinţa de cunoaştere, de a-şi fa privind creşterea producţiei a-
dului pe tovarăşul Nicolae 100 de robineţi de aer — pro satelor noastre. ce mai productivă munca, de a-şi gricole.
Ceauşescu, paşii făcuţi pe dru mit ca şi de aici înainte munca lărgi orizontul de gîndire. Ei ştiu
mul dezvoltării noastre generale mea să onoreze colectivul uzi PARASCHIVA MARCU, că fără aceasta nu se poate con
sînt de-a dreptul uriaşi. Simţim nei noastre. muncitoare la F.I.L. Haţeg : strui o lume nouă ; o ştiu din (Continuare în pag. 6).
şi vedem cu toţii cu cită grijă Sînt una dintre sutele de fe
se ocupă direct secretarul general ILEANA MICLEAN, mei muncitoare la această fabri
de fiecare localitate, de fiecare lăcătuş mecanic la U.U.M.R. că, care pot afirma cu deplin te A
întreprindere şi ramură. La noi, Crişcior : mei că acum, după ce am as
ia oţelărie, tovarăşul Nicolae cultat Raportul prezentat de to Io zilele
Ceauşescu a fost de mai multe Congresul al XI-iea al P.C.R. varăşul Nicolae Ceauşescu la
ori. De fiecare dată a stat de a exprimat voinţa fermă a po Congres, am desprins mai clar,
porului, a întregii naţiuni, re-
vorbă cu noi, de la om la om, mai convingător, viitorul socialist
despre ceea ce am realizat şi alegîndu-1 pe tovarăşul Nicolae Zilele Congresului au fost decla
mai cu seamă despre ceea ce Ceauşescu, în înalta funcţie, de şi comunist al României noastre rate în mod unanim zile de pro cilor din schimbul II tot ce i-a Congresului
impresionat din raportul prezentat de producţi
va trebui să facem. întotdeauna mare răspundere, de secretar ge dragi. La locul de muncă, în fa ducţie record in toate colectivităţile de tovarăşul Ceauşescu, cu cîte ţiile combir
vorbele şi indicaţiile pe care ni neral al. Partidului Comunist Ro milie şi în activitatea obştească, de muncă hunedorene. Întrecerea tone şi-au depăşit prevederile pe tierele de c
le-a dat s-au adeverit în viaţă, mân. Tot ce a realizat poporul acest document istoric va fi pen socialistă s-a desfăşurat la cotele schimb şi cum ţin să-şi aştepte zat schimbi
în munca noastră. De aceea îmi nostru de la Congresul al IX-lea tru mine, ca şi pentru ceilalţi maxime ale entuziasmului şi dărui ortacul de la Bucureşti cu sarci depăşite toc
este strîns legat de numele iu
alătur toată bucuria • la marea oameni ai muncii, o călăuză vie, rii, constituind o mărturie, prin nile anuale de plan îndeplinite". ducţie. Echi
bucurie a întregii ţări, acum cînd bitului nostru conducător. Dacă ca şi îndemnurile mobilizatoare, fapte de muncă, a adeziunii de Minerii din sectorul II al E.M. buri de mu
forumul suprem al partidului a România se bucură de un imens atît prin vorbă cît şi prin faptă, pline faţă de lucrările istoricului Uricani, au hotărît să cinstească mele succes
ales pe t o v a r ă ş u l Nicolae prestigiu în lume, pentru remar ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, forum al comuniştilor români, faţă zilele Congresului partidului cu un conduse de
Ceauşescu, primul comunist al cabilele sale realizări în toate iubitul nostru, secretar general de documentele de însemnătate ex plus de 1 000 tone de cărbune. cheş Franci:
ţării, în fruntea partidului, garan domeniile de activitate — econo al partidului. Realegerea în func cepţională dezbătute şi adoptate. După numai două zile, cuvîntul lexandru Be
mie, ştiinţă, cultură, pentru po
ţie de neclintit că vom înfăptui ţia de secretar general a dat le-a fost faptă. Brigadierii Traian elaborat 295
tot ceea ce ne-am propus ! litica sa' de pace şi prietenie — împlinire dorinţei noastre, a tu
aceasta se datoreşte muncii şi turor muncitorilor şi ţăranilor. VALEA JIULUI — Pop şi Pavel Madoras, care şi-au de prevede:
activităţii neobosite a tovarăşului serbat revelionul muncii la înce au dat 158
NICOLAE STURZA, Nicolae Ceauşescu în fruntea MII DE TONE CĂRBUNE putul lunii noiembrie, s-au anga aglomerator
miner, şef de echipă la raionul partidului şi statului nostru. Rea Ing. TEODOR SOLOMON, jat ca zilele de producţie mărită mentar la
30—60 metri, sectorul I Musariu, legerea sa ca secretar general al inginer şef la C.A.P. Sirbi : PESTE PLAN ale formaţiilor pe care le conduc merat, în s
de la I.M. Barza : partidului ne dă convingerea ne Am luat cunoştinţă cu multă să fie încununate cu plusuri de comunistul
strămutată că şi în viitor parti bucurie de conţinutul Raportului Pe vatra de cărbune a judeţu peste 300 tone de cărbune fiecare. bluming 1 3(
Am trăit în^această săptămînă dul nostru îşi va duce la înde prezentat de tovarăşul Nicolae lui, cît timp s-au desfăşurat lu Vorbe materializate în cărbune de 540 tone oţe
zile de o înălţătoare bucurie şi plinire misiunea sa istorică de a Ceauşescu Congresului partidu crările forumului suprem al co calitate. La E.M. Petrila, unde hăr Pe şantie:
satisfacţie. Lucrările Congresului face din independenţa şi suvera lui nostru comunist. Această ma muniştilor români, minerii au ofe nicia minerilor din acest an se schimbul de
al Xl-lea al partidului nostru au nitatea ţării noastre, din ferici gistrală expunere, care prefigu rit rodul faptelor lor de muncă, măsoară într-un spor de cărbune încheiat cu
constituit pentru noi toţi un mi rea şi bunăstarea poporului nos rează viitorul luminos al patriei, unele fără precedent în istoria a- de 16 000 tone şi o productivitate tară în va
nunat prilej de angajare patrio tru o datorie de onoare. document programatic de mare dîncurilor Văii Jiului. „Aceşti mi crescută cu 200 kg/post, fiecare iar pe şanţ
tică la o muncă mai rodnică, de valoare teoretică şi practică, con neri, care şi-au întrecut de trei sector a raportat, în zilele de nul s-a rid
producţie
mărită,
depăşiri
sub
ataşament profund la politica GHEORGHE IACOB, stituie un program concret de ori angajamentul iniţial, dînd pe bloc ou 104
partidului şi statului nostru. Joi, şef de brigadă din secţia a IV-a muncă şi activitate pentru noi ste plan, pînă în ziua Congresu stanţiale ale sarcinilor de plan. In termenul de
în ziua încheierii lucrărilor Con toţi. lui al Xl-lea 122 000 tone cărbu frunte — sectorul IV cu 215 tone brie a.c., a
gresului al Xl-lea a avut loc un a minei Teliuc : Vestea realegerii tovarăşului ne, au transformat perioada 25—28 plus din prima zi, urmat de sec dimineaţa :
moment memorabil, dorit de noi Pînă în ziua de 28 noiembrie Nicolae Ceauşescu în funcţia de noiembrie în zile de producţie toarele II şi III cu 148 şi, respec la orele cîr
din inimă i realegerea tovarăşului — declara Gheorghe Iacob, şeful înaltă răspundere de secretar ge mărită. Faptele lor, din fiecare tiv, 123 tone. „Angajamentul colec istoricul (
tivului nostru, de a da 1 000 tone
schimb, sînt de-a dreptul emoţio
Nicolae Ceauşescu în înalta func brigăzii 65 din secţia a IV-a a mi neral al partidului, fapt care ex nante — ne mărturiseşte tovară cărbune peste plan în perioada Partidului (
ţie de secretar general al Parti nei Teliuc — am realizat un plus primă şi dorinţa noastră unani şul Gheorghe Feier, secretar al Congresului, a prins viaţă din pri ceeaşi oră,
dului Comunist Român. Expri- de 290 tone minereu peste sarci mă, a fost primită cu mult en Comitetului municipal de partid mele zile" — ne mărturiseşte Iu nedoăra rai
mîndu-ne deplinul acord cu rea nile planificate, din dorinţa de a tuziasm de comuniştii şi coope Petroşani. Inginerul Emil Muru, lian Gh. Pavel, secretarul comi lizarea unei
legerea t o v a r ă ş u l u i Nicolae onora Congresul cu o faptă de ratorii din satul Sîrbi, văzînd în directorul E. M. Vulcan (care la tetului de partid pe exploatare. însumînd 3
Ceauşescu, cel mai iubit fiu al muncă pe măsura acestui excep aceasta garanţia sigură a înălţă conferinţa organizaţiei orăşeneşti succint, cî
poporului român, conducător de ţional eveniment din viaţa ţării. rii naţiunii noastre pe noi culmi de partid se angaja, în numele co „120 de muncitori, toţi din b beiul în
schimbul de dimineaţă din secţia
frunte al partidului şi statului, Raportul tovarăşului Nicolae ale progresului şi civilizaţiei u- lectivului minei, să adauge încă mecanică, au votat propunerea ca dăruit Cong
avem toată convingerea, întrea Ceauşescu ne-a emoţionat şi ne mane. Noi vom depune toate e- 5 000 tone la cele 40 000 extrase zilele desfăşurării Congresului să constructori
ga garanţie că ţara noastră va va însufleţi la muncă şi mai rod forturile pentru ca sarcinile puse peste plan în acest an şi care a însemne pentru noi acţiuni merito rei, î”, cea
înainta ferm pe calea construc nică pentru a traduce în viaţă, de partid în faţa celor ce mun raportat la 24 noiembrie un plus rii. Vă dau un singur exemplu — lui, cînd t
ţiei societăţii socialiste multila în cele mai bune condiţii, ideile cesc pe ogoare să fie onorate cu de 47 500 tone), ne asigura că mi I.M.II. au p
ne spune maistrul Ioan Predoi,
teral dezvoltate, spre comunism. sale, prevederile Programului şi cinste. nerii de aici îşi menţin fruntăşia de la I.U.M. Petroşani : am termi prem al cc
Avînd în fruntea partidului pe ale Directivelor. Ţin neapărat să pe Vale şi-n zilele de producţie nat prima alveolă pentru prepara- raport, tele
eminentul conducător, tovarăşul mai adaug că am simţit o mare Dr. CORNEL STOICA, mărită. „întregul colectiv s-a mo ţiile de cărbuni — utilaj care e grame-anga.
Nicolae Ceauşescu, poporul nostru bucurie şi satisfacţie pentru re bilizat, iar conducerea minei a asi unicat în întreprinderea noastră, In zilele
va înfăptui măreţul program tra alegerea tovarăşului Nicolae Spitalul Simeria : gurat o aprovizionare promptă ou dar care va deveni, de azi înain muncă au
sat de istoricul Congres al Xl-lea Ceauşescu, cel mai iubit fiu al Am studiat amănunţit documen materiale a tuturor brigăzilor. Ce te, produs de serie". şi-au mărit
al partidului care ne va conduce poporului nostru, în înalta func tele de importanţă istorică dez impresionează în mod deosebit este L. LICIU peste tot. C
ţara pe noi culmi ale progresu ţie de secretar general al Parti bătute la cel de al Xl-lea Con disciplina în muncă din fiecare noapte de
lui şi civilizaţiei. dului Comunist Român. gres al partidului, încă de cînd sector, din fiecare brigadă, aş cheiat orele
acestea se aflau în stadiul de zice a fiecărui om. După numai HUNEDOARA — ZILE realizarea s
KOVACS ALEXANDRU, proiect. E foarte bine că aceste două zile de producţie mărită ra oţel de bu
EMIL FURDUI, DE ABNEGAŢIE minorul de
sudor electric la I.U.M. secretarul comitetul comunal de documente au devenit legi după portăm 1 200 tone de cărbune pe misă vestec
Petroşani : care comuniştii conduc poporul ste plan — la care şi-au pus o ŞI DEVOTAMENT
partid, primarul comunei Burjuc : spre făurirea unei Românii mo bărbătească semnătură ortacii bri laminate fii
Mărturisesc cu toată sincerita Investirea tovarăşului Nicolae derne şi prospere. Am ascultat, gadierului Szabo Balasz, delegat IN MUNCĂ, ZILE DE sării au re;
talurgic pes
tea că m-a impresionat foarte Ceauşescu In înalta funcţie de în timpul desfăşurării lucrărilor, la Congres, minerii din brigăzile PRODUCŢIE RECORD bul C de 1.
mult modul în care tovarăşul secretar general al partidului raportul prezentat Congresului. conduse de Dumitru Miilea, Florea a
Din toate documentele se des Petrişor, Mihai Dudescu, Constan a expediat
Inveşmîntată în straie sărbăto
prinde clarviziunea secretarului tin Popa, ca să amintim doar pe reşti, ’ Hunedoara a cinstit Con laminate.
Din toate
general al partidului, puterea lui cîţiva din cei mulţi".
de a interpreta pe bazele ştiin Două brigăzi de la E.M. Lorica gresul partidului prin fapte de joritatea lo
şi
înaltă
în pornit iniţi.
abnegaţie
dăruire
ţei marxist-leniniste fenomenele — ale lui Marin Ciubăr şi Con muncă. Pe platformele oţelărdilor cere. Schin
vieţii politice, economice, socia stantin Chiţoiu s-au angajat în
le | de a le interpreta şi de a zilele Congresului să-şi îndepli şi furnalelor, la laminoare şi a- s-a angaja
glomeratoare,
şantierele
pe
de Congresului
concepe, în funcţie de aceasta, nească sarcinile de plan anuale. construcţii, clocotul muncii a cu tar cîte IC
acţiuni care să asigure mersul Asta înseamnă un plus de 4 600 noscut intensităţi sporite, siderur- topitorii Te
nostru înainte. Slut suficiente şi, respectiv, 4 000 tone cărbune. giştii de pe toate schimburile, şi Barbu I
motive spre a ne întări credinţa „Ne pregătim să le organizăm re constructorii, minerii dăruind pri 5, O.S.M. :
noastră că, realegîndu-1 în func velionul — ne mărturiseşte Andrei nosul muncii lor forumului suprem trecere toţ
ţia de secretar general al parti al partidului. „Oţel mai i
dului pe tovarăşul Nicolae Colda, secretarul comitetului de In dimineaţa deschiderii lucră teriale şi i
Ceauşescu, am făcut cea mai bu partid pe mină. Azi dimineaţă, şe rilor, cînd ţara întreagă asculta site, prelur
nă alegere, care ne dă garanţia ful schimbului III din brigada lui glasul secretarului general al ţionarc a a
că programul partidului va • fi Chiţoiu — Anghel Cîlcioiu, şi cu partidului, siderurgiştii raportau „Prin fap
înfăptuit. ajutorul de miner Nicolae Căpiţă, îndeplinirea planului la producţia Congresul
au venit la comitet de îndată \e marfă pe primii 4 ani ai cincinalu lează iniţia
GHEORGHE CiRDEI, au ieşit din schimbul de noapte. lui, realizarea unei producţii globa muncitori c
şef de tren, stafia Simeria-călători Ne-au relatat cum au urmărit, îm le suplimentare în valoare de 155 995 iniţiativă c
VIOREL ‘ CINCI LIŞ preună cu încă 5 mineri, la tele mii lei şi 161 787 mii lei in plus tante plusu
lăcătuş de revizie : vizor, lucrările Congresului, cum la producţia marfă. S-au realizat fontă, lami:
s-au bucurat cînd l-au văzut pe peste plan 75 633 tone oţel, 59 452 ...După p
— O alegere mai bună nici tone laminate, 22 782 tone fontă şi tensitatea c
Echipa de oţelari condusă de comunistul Ioan Baştea, de la C.S. că se putea ! — sînt cuvintele şe Costică, şeful de brigadă, printre 18 220 tone cocs. „Cetatea d
Hunedoara, a dat peste plan în cinstea Congresului 200 tone de oţel. fului de tren Gheorghe Cirdei, delegaţi, cum le-au povestit orta Zilele desfăşurării luicr.ăo&r .Cernii am