Page 39 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 39
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 037 ® SÎMBĂTĂ 30 NOIEMBRIE 1974 Pag. 7
Cu inima, cu gindul şi cu fapta, alături de Congresul alXI-lea al P.C1 LARG IlfTERtS
fn zilele Congresului - rezultate şi-au afirmat prin fapte ceea ce Al Xl-LEA
gîndesc, simt şi trăiesc pentru
Congres s a fi în primele rînduri
ale acestei dinamice construcţii a
record în întrecerea socialistă viitorimii. Au lucrat, de cînd a-
bia se făcea ziuă şi pînă la orele
de noapte. Au realizat o produc
ţie cu 20 la sută mai mare decît
înaltul nivel ştiinţific al Rapor
(Urmare din pag. 4—5). i ■ loc schimburi de onoare, în fiecare re. Au fost efectuate sute de ore în zilele obişnuite. tului prezentat de tovarăşul Nicolae
abataj s-a muncit cu mult spor, de muncă voluntar-patriotică, s-au Ceauşescu, cuprinzătoarea analiză
va fi pus înainte de termen în la lucrările de înaintare s-au ob colectat metale vechi, o In Valea IN PRIMA ZI asupra problemelor de o deosebi
funcţiune. ţinut rezultate deosebite. Schimbu Jiului tinerii mineri au scos la tă complexitate care se ridică in
Fapte. Ele susţin, întăresc cu- rile conduse de Andrei Abrudan, zi sute de tone de cărbune în A CONGRESULUI — faţa lumii contemporane, contribu
vîntul. La secţia^ electromecanică, Petru Hiriza şi Gheorghe Chirş, afara sarcinilor de plan. Tinerii de CEA MAI MARE ţia de excepţională însemnătate a
meseriaşi cu experienţă şi cîţiva brigăzile minerilor Ioan Băltaru, la E.M. Aninoasa au dat într-o secretarului general al Partidului
tineri utecişti iau o hotărîre i pînă Adam Cazan, Ştefan Jurca şi Ioan singură zi 260 tone cărbune de bu PRODUCŢIE DIN Comunist Român — exponent stră
la deschiderea lucrărilor Congre Bîl s-au situat în fruntea întrece nă calitate peste plan. o Pentru ti lucit al năzuinţelor de pace, înţe
sului al Xl-lea să construiască vo rii, contribuind la depăşirea sar nerii utecişti din municipiul Deva ACEST AN legere şi colaborare ale poporului
luntar, din materiale recuperate, cinilor de plan. „săptămînă recordurilor" a depăşit român, personalitate proeminentă a
o locomotivă tip „Barza". De o iUE VISA orice... recorduri în muncă. Cîteva în clocotul efervescentelor între vieţii politice internaţionale — au
săptămînă locomotiva lucrează în secretar al comitetului de partid exemple semnificative : tinerii mi ceri consacrate întîmpinării şi o- trezit un larg interes internaţio
cele mai bune condiţii la sectorul de la E.M. Ţebea neri de la E.M. Muncel au extras magierii marelui eveniment poli nal în jurul Congresului comuniş
11 Musariu. Economiile realizate — o producţie suplimentară în valoa tic din viaţa poporului român — tilor români. Acest lucru a reie
35 000 lei. re de 103 025 lei, constructorii de Congresul ai Xl-lea al Partidului şit pregnant în evidenţă cu pri
Î3 In a treia zi de desfăşurare ATMOSFERĂ DE la Chişcădaga au montat peste Comunist Român —, oamenii mun
a lucrărilor Congresului are loc MUNCĂ INTENSĂ prevederi utilaje însumînd o va cii de la abatorul din Haţeg s-au lejul întîlnirilor pe care tovară
un nou schimb cu productivitate loare de 150 000 lei şi au turnat în înscris cu elanul propriu spiritului şul Nicolae Ceauşescu le-a avut cu
mărită la sectorul Valea Morii. Re afara graficului la zi 30 mc de muncitoresc, al înaltelor răspun conducătorii delegaţiilor străine
prezente la Congres, precum şi din
zultatul s 51 tone minereu peste Aşa ar putea fi definite princi beton. Uteciştii de la termocen deri. mesajele înmînate secretarului ge
plan si economii la materiale de palele coordonate ale activităţii ce trala Mintia au pus în funcţie cu neral al partidului. Conducătorul
12 000 'lei. se desfăşoară în unităţile econo un avans de o zi un bloc genera In memorabila zi de 25 noiem delegaţiei Partidului Baas Arao
£3 La raionul transport subteran mice ale oraşului Orăştie, în aces tor de 200 MW, cei de la I.M.C. brie, care a marcat deschiderea
se ia hotărîrea de a se repara 21 te zile. Zilnic sînt organizate Bîrcea au realizat suplimentar în lucrărilor istoricului Congres al Socialist din Siria, Mohamed .ja-
vagoneţi cu materiale şi piese re schimburi de onoare în cinstea semnate cantităţi de prefabricate, partidului, colectivul acestei uni ber Bajbouj, împărtăşind impresiile
despre Congres, a evidenţiat audi
cuperate. Valoarea economiilor Congresului al Xl-lea al partidu vată minerală şi produse din vată. tăţi a reuşit, priatr-o organizare enţa pe care o suscită experienţa
trece de 10 000 lei. lui, se raportează îndepliniri de 60 tone de minereu au extras în desăvîrşită a procesului de produc
P In tot timpul desfăşurării lu plan, rezultate deosebite. Intr-una plus tinerii mineri, de la E.M. De ţie, prin dăruirea şi abnegaţia tu românească în construirea socia
crărilor Congresului al Xl-lea al din aceste zile, trei secţii — blă va, iar uteciştii de la autobaza turor lucrătorilor de aici, să rea lismului, analiza evoluţiei vieţii
partidului nostru s-au dat zilnic nărie, lenjerie şi confecţii — ale I.T.A. au economisit 1 000 litri de lizeze cea mai ridicată producţie internaţionale, a căilor preconizate
peste 200 tone minereu peste pre cooperaţiei meşteşugăreşti şi-au în benzină. zilnică de la începutul anului 1974. de partidul şi statul nostru de re
vederi. deplinit planul pe anul 1974, dînd Minunat buchet de înfăptuiri în Concret, realizările din ziua de zolvare în interesul popoarelor, a!
edificării unei lumi mai bune, mai
Gîndurile, dorinţele minerilor de suplimentar o producţie în valoare muncă închinate din inimă istori 25 noiembrie, calificată de oame
a cinsti Congresul al Xl-lea al de 1 852 000 lei, iar pînă la sfîr- cului Congres al Xl-lea al parti nii de aici ca „cea mai bună zi a drepte, a problemelor care con
P.C.R. s-au transformat în fapte şitul anului vor mai livra o pro dului'! o Uteciştii de la I.M. Bar noastră" sînt cuprinse în urmă fruntă azi omenirea.
care exprimă adeziunea, voinţa u- ducţie în valoare de 1 440 000 lei. za, E.M. Ţebea, U.U.M. Crişcior, de toarele cifre: producerea a 52 to Mohamed Omar IC. Abuzakuk,
nanimă a minerilor de a da viaţă Tot în aceste zile şi-a îndepli la alte întreprinderi şi instituţii ne carne, în valoare de un milion conducătorul delegaţiei Uniunii So
istoricelor hotărîri ale forumului nit sarcinile de plan pe primii din zona oraşului Brad au recu lei, livrarea la export a 23 tone cialiste Arabe Libiene, şi-a ex
comuniştilor români. patru ani ai cincinalului întreprin perat piese de schimb, au reparat carne, şi prelucrarea a 10 tone pre primat înalta apreciere faţă de
derea de plante medicinale, care vagoneţi de mină, au extras parate din carne. politica Partidului Comunist Român,
SABiN CERBU pînă la sfîrşitul acestui an va mai peste plan însemnate canti aşa cum a fost ea exprimată în
realiza o producţie în valoare de tăţi de minereu şi cărbuni, au co MECANIZATORII Raportul prezentat la Congres, fa
PE DRUMUL 2,5 milioane lei. lectat deşeuri de hârtie, iar elevii ţă de tezele programatice ale a-
Cel mai valoros rezultat îl aflăm au muncit în unităţile agricole. • ÎŞI RESPECTĂ cestui document.
NOILOR IZBÎNZX la F.I.L. Unitatea lucrează încă de • Tinerii muncitori de la I.V. Călan A. P. Kirilenko, membru al Bi
pe acum în contul celei de a 130-a şi-au depăşit cu regularitate sarci CUVÎNTUL DAT roului Politic, secretar al C.C. al
La E.M. Ţebea totul pare schim zi a anului 1976. Colectivul care nile, realizind peste indicatorii pla P.C.U.S., conducătorul delegaţiei
bat. Nu, mina, incinta ei, blocul s-a angajat să-şi îndeplinească nificaţi lingoliere, cocs şi semi- Angajamentul mecanizatorilor de sovietice, a spus : în Raportul Co
administrativ, atelierele, au rămas sarcinile cincinalului în trei ani cocs, radiatoare, plinii şi maselo- a întimpina Congresul al Xl-lea al mitetului Central al Partidului Co
aceleaşi. Schimbarea o constaţi în şi nouă luni şi-a depăşit propriul te, piese mecanice. partidului cu realizări deosebite îşi munist Român, prezentat de tova
privirea, în mersul minerilor. S-o angajament : pianul cincinal a fost găseşte corespondent în fapte. Ast răşul Nicolae Ceauşescu, sînt tra
spunem deschis ! ei sînt veseli ca îndeplinit în trei ani, 6 luni şi 20 PE CEL MAI AMPLU fel, secţiile de mecanizare de la sate sarcini enorme în domeniul
orice om după o izbîndă. Confrun de zile. Pînă la sfîrşitul cincina Bretea Streiului, Batiz şi Bretea industriei, agriculturii, creşterii ni
tată cu unele greutăţi, exploata lului actual, acest harnic colectiv ' ŞANTIER AL Română au îndeplinit cu cîte 2—3 velului material şi culturai de via
rea a rămas o vreme sub plan. va realiza o producţie în valoare luni mai devreme planul anual de ţă al poporului, precum şi în alte
Conducerea tebnieă a minei, comi de 300 milioane lei. JUDEŢULUI venituri. Şefii secţiilor de mecani domenii ale construcţiei societăţii
tetul de partid, toţi, pînă la ulti zare Horia Işfănescu, Ion Oprea şi socialiste multilateral dezvoltate şi
mul miner s-au frămintat, au cău APORTUL 25—28 noiembrie. Zile de Con Petru Stînea, împreună cu tracto înaintării spre comunism.
tat soluţii, rezolvări. Măsurile teh- gres. Oamenii de la montaj, de pe riştii Gherasim Sicoe, Sebastian
nico-organizatorice însoţite de o TINERILOR şantierul Chişcădaga şi-au zis : a- Pluta, Ion Dolha, Ion Moldovan, Expresie grăitoare a ecoului in
susţinută muncă politico-educativă, vem 15 tone plan — facem 20. Şi Nicolae Soceanu, Simion Motolea ternaţional al Congresului sînt
forţa exemplului personal al co In săptămînă premergătoare des au realizat în prima zi a Congre — să-i amintim doar pe cîţiva din numeroasele editoriale, comentarii
muniştilor au " dat rezultate. Din chiderii lucrărilor Congresului, săp sului 20 tone, în a doua zi — tot tre ei — au fost animatorii între şi alte articole din presa scrisă şi
vorbită din întreaga lume, care au
jumătatea lunii noiembrie, planul tămînă declarată a „recordurilor în 20 de tone, în a treia zi tot atîtea cerii pentru folosirea cu randament
a început să fie depăşit zilnic, iar producţie", tinerii din fabrici şi tone la utilaje montate. sporit a tractoarelor şi maşinilor fost date publicităţii în zilele Con
gresului. Ziarul sovietic „Izvestia"
restanţele recuperate. Perioada uzine, din exploatările miniere, de ...Reţinem o performanţă reali agricole în vederea executării în notează : „Congresul al Xl-lea al
premergătoare deschiderii lucrări pe şantierele judeţului, au obţinut zată pe această platformă. Un co condiţii superioare a lucrărilor a- comuniştilor români este unul din
lor şi desfăşurarea Congresului al minunate realizări în producţie. lectiv al Trustului de construcţii gricole. Terminînd ogoarele de
Xl-lea al partidului nostru a în « La Hunedoara s-au elaborat şar industriale Iaşi şi-a propus să a- toamnă în cooperativele agricole evenimentele de cea mai mare im
semnat un nou stimulent pentru je suplimentare de oţel Martin şi jute la edificarea acestui mare o- deservite, mecanizatorii s-au depla portanţă din viaţa României so
cialiste". Ziarul belgian „Le dra-
mineri. Dorinţa minerilor noştri de electric, aliat şi înalt aliat. Nu biectiv hunedorean. sat în unităţile unde lucrarea res
a cinsti cu noi realizări Congresul mai la oţelăria electrică, într-o 27 noiembrie, zi de Congres. 106 pectivă a fost întîrziată, pregătind peau rouge" scrie la rîndul său î
partidului a fost nemărginită. La singură zi s-au elaborat două ase constructori de la T.C.I. Iaşi — astfel baze temeinice recoltei ulti „Intr-o epocă în care ideologii lu
mii capitaliste nu reuşesc să ofere
toate locurile de muncă au avut menea şarje, a clte 20 tone fieoa- dulgheri, zidari, fierari-betonişti — mului an al actualului cincinal. cîtuşi de puţin alte perspective
decît o mie şi una de variante
Au fost repartizate sarcini concre ale „creşterii — zero", ecoul acestui
document (Programul partidului —
te pentru fiecare. Principalul o-
Efervescentă activitate politico—ideologică biectiv ai muncii de partid in a- N.R.) al P.C.R. trece mult dinco
lo de frontierele Republicii Socia-'
ceastă perioadă, şi în viitor — ne
spune tovarăşul Nicolae Andrei, se liste România. In activitatea inter
cretarul comitetului de partid — nă, el indică direcţiile de acţiune
ale partidului pe o perioadă de
este popularizarea largă a docu
in cinstea forumului comuniştilor români mentelor Congresului, cunoaşterea 20—25 de ani, constituind de ase
menea o contribuţie originală la
temeinică de către toţi oamenii
a jaloanelor dszvollării României experienţa mişcării comuniste in
în viitorul cincinal şi într-o per ternaţionale".
(Urmare din pag. 5). La cooperativa de consuni, la ACTIVITATE spectivă mai largă. Acestui scop li Comentînd Raportul, ziarul sovi
poştă, la consiliul popular, la fa vor fi subordonate o seamă de ac etic „Pravda" arată că România a-
expus panouri cu extrase din Pro brica de conserve, Congresul era SUSŢINUTĂ tivităţi între care şi lnvăţămîntul cordă o atenţie deosebită realizării
gram şi Directive, lozinci mobili-, în sufletul fiecăruia. La Fabrica de industrie locală O- de partid. pe continentul european a unor re
zatoare în comune şi sate, la uni răştie, organizaţia de partid desfă începînd de marţi, în fiecare laţii noi, care să asigure fiecărei
tăţile economice şi social-cultura- IN FIECARE ZI, CEL PUŢIN şoară în aceste zile o intensă mun secţie şi atelier au loc întruniri naţiuni posibilitatea concentrării
Qe, au fost afişate ziarele cu lu că politică in rîndurile colectivu în care agitatorii, propagandiştii şi forţelor în direcţia dezvoltării eco-
crările Congresului, O ACŢIUNE POLITICĂ lui. întreaga agitaţie vizuală a fost lectorii prezintă în faţa oamenilor, nomico-sociale, a progresului, să
împrospătată, iar conţinutul ei este principalele probleme din Raportul permită o largă colaborare între
ÎN SUFLETUL FIECĂRUIA Comitetul comunal de partid ancorat in prevederile documentelor Comitetului Central la Congres. A- toate statele şi a acţionat cu toată
Geoagiu a iniţiat în zilele Con Congresului al Xl-lea al partidului. cesta este un prim contact cu do hotărîrea, împreună cu ţările so
gresului şi In continuare un în cialiste, cu alte state de pe con
Străveche vatră de plămădire a Comitetul de partid a întreprins o cumentele, urmînd ca în cadrul
neamului, Ţara Haţegului a pri semnat număr de acţiuni politice, discuţie la care au participat toţi învăţămintului de partid ele să tinent, pentru înfăptuirea securită
ţii europene.
menite să informeze pe larg pe
mit şl cinstit marele forum al agitatorii, propagandiştii şi lectorii. fie studiate temeinic.
partidului ca pe o sărbătoare din toţi oamenii muncii asupra pro Pe ample spaţii au fost relatate
tradiţia locului şi harnicilor oa blemelor dezbătute la Congres. lucrările Congresului al Xl-lea al
Vom enunţa doar cîteva din ele.
meni de aici. Gătit sărbătoreşte, In ziua de 27 noiembrie, de pildă, P.C.R. şi in presa vest-germana.
oraşul s-a sculat mai de diminea Ziarul „Frankfurter Allgemeine",
ţă în marea zi a deschiderii lu la cabinetul de ştiinţe sociale de referindu-se la politica economică
la liceul agricol a fost organiza
crărilor celui de-al Xl-lea Con tă o dezbatere pe marginea Ra a României, notează că „înfăptuind
gres al Partidului Comunist Ro neabătut politica de industrializare
mân. Difuzoarele staţiei locale de portului Comitetului Central, pre socialistă şi de transformare revo
radioficare au asigurat, în princi zentat de tovarăşul Nicolae luţionară a ţării, Partidul Comunist
Ceauşescu. Au participat cadre di
palele puncte ale oraşului, coloa Român s-a afirmat ca singurul
na sonoră, iar televizoarele din dactice, lucrători din instituţii, ţă partid din istoria frământată a
rani cooperatori. Discuţia a fost
vitrinele magazinelor au adus ima condusă de profesorul Ioan Popa. României care s-a identificat pe
ginea din sala marelui Congres. La deplin cu voinţa şi interesele ma
Haţeg, ca şi peste tot, aveai sen Participanţii au dat o înaltă a- selor largi populare".
zaţia, aproape reală, că Congre reciere orientării partidului în po „Borba" — ziar iugoslav, atrage
sul se desfăşoară în întreaga ţară, Sftea de industrializare socialistă atenţia cititorilor săi — referin-
cu participarea generală a poporu în ritmuri înalte, apreciind-o ca du-se la Congresul al Xl-lea al
lui. In unităţile economice, în di singura cale posibilă pentru ca P.C.R. — asupra faptului că „Dez
verse săli, în jurul televizoarelor, România să ajungă din urmă ţările voltarea economică puternică este
sute de oameni. Centrul de distri avansate, precum şi pentru ridica relevată aici ca principală condiţie
buire a energiei electrice şi S.M.A. rea nivelului de trai al poporului. determinantă pentru înfăptuirea
şi-au cumpărat televizoare special Comitetul de partid a alcătuit Programului partidului cu privire
pentru organizarea vizionării lu mai multe colective care să poarte la făurirea societăţii socialiste mul
crărilor Congresului. La abator, discuţii ou cetăţenii pe circum tilateral dezvoltate şi înaintarea
după încheierea prezentării Rapor scripţii electorale. Din aceste colec României spre comunism". Ziarul
tului Comitetului Central al Parti tive fac parte membrii comitetu grec „Avghi" scrie: „Congresul este
dului Comunist Român de către to lui comunal de partid şi ai comi semnificativ şi pentru că la el par
varăşul ^secretar general, nimeni tetului executiv al consiliului popu- ticipă delegaţii din numeroase ţâri,
nu a părăsit sala de vizionare. lar, ingineri de la staţiunea ex care îi dau imaginea unui forum
La I.U.M. Petroşani, în calpele
de răgaz, muncitorii se strîng în
Parcă aşteptau ceva, doreau să perimentală, cadre didactice. îndată Junii aparatelor de radio, pe care le-a/u luat anume cu ei, pentru a mondial, unde delegaţi de pe toa
spună ceva. Atunci, secretarul de după apariţia ziarului „Scînteia", asculta desfăşurarea lucrărilor celui de-al Xl-lea Congres. Iată-i, sur- te continentele s-au întîlnit la a-
partid Ion Florea şi şeful secţiei, care a publicat Raportul Comite prinşi pe peliculă, pe Kerezsi La dlslau, Martin Ambruş, Ion Preduţ
ing. Petru Aida, au punctat, au şl Nicolae Vecei. ceeaşi tribună pentru a asculta şl
căutat, isă clarifica ririneinaleln Mpi tului Central, aceste colective au Foto : L LICIU a discuta cauza comună a socia-