Page 5 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 5
6033 9 MARJI 5 NOIEMBRIE 1974
Pag. 5
■aBasMana
ia7/m pmuiui \um m mmm „mmm socimmm
s
i #*K>.
:
, ■: litrii» . : r - :-.-.-.' -
:
i f»- IXtltf Modest ca înfăţişare, de obicei
nat în perma- < ***»*> grăbit, cu servieta doldora de ma
că ziarul a nuscrise, un om nu prea înalt la
ică unele scă- stat, dar cu o fizionomie ce-ţi tră
reflectăm cu dează de la prima privire larga
.tea, solicilînd sa omenie, străbate în fiecare di
dc mii de mineaţă străzile Haţegului pe iti-
— cititorii, nerarii bine cunoscute, intră întii
e-al 26-lea an pe la comitetul orăşenesc de partid
un asemenea şi consiliul popular, află ce mai e
cenţă activita- nou, ce prezintă interes pentru
muncă cînd munca lui din acea zi, pentru ca
consens cu în- apoi să se îndrepte spre casa o-
găteşte cu tot răşenească de cultură. După o
entru istoricul scurtă vreme, ii poţi vedea cum
.lor români — părăseşte casa de cultură şi se în
v al pa. idului dreaptă spre unităţile economice
: wi<îl se an din oraş, ca apoi să treacă prin
yi
că cu pasiune ALO, REDACŢIA ? şcoli, magazine, unităţi ale coope
>tă interesele UN AJUTOR PERMANENT IN DEZVOLTAREA raţiei de consum, pe tarlalele unde
ale poporului, AICI OŢELĂRIA ELECTRICA..; lucrează cooperatorii sau pe şan
. socialismului ŞI PERFECŢIONAREA INVĂŢĂMINTULUI tierele gospodăreşti ale localităţii:
«Presa şi ra In ultimii 15—20 de ani am au ajunsurilor, preconiza soluţii şi Alături de întregul nostru popor, mobilizat cu entuziasm de do 11 întîlneşti peste tot, chiar şi in
se subliniază zit in nenumărate rinduri cuvin căi de rezolvare. In timpul său cumentele Congresului al Xl-lea al Partidului Comunist Român, in piaţă, undă se interesează de apro
idului — tre- tele acestea la telefoanele redac liber, maistrul oţelar Nicolae A- efortul unanim de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvol vizionare şi stă de vorbă cu nu
pentru gene- ţiei. La capătul celălalt al firului vramescu găsea aproape zi de zi tate, noi, cadrele didactice, detaşament numeros al intelectualităţii, meroşi cunoscuţi, săteni din aşeză
îi înaintate a- recunoşteam timbrul vocii lui Ni- citeva minute în care să scrie şi ne-am angajat plenar şi cu toată răspunderea conştiinţei de educa rile învecinate. Spre amiază sau
.ectoarele con- colae Avramescu, unul dintre cei să transmită ziarului veştile cele tori să milităm neabătut prin munca noastră de fiecare zi pentru deseori mult mai tirziu, se întoar
să asigure mai statornici şi mai pasionaţi co mai interesante. înfăptuirea politicii partidului nostru de dezvoltare, perfecţionare şi ce la casa de cultură, zăboveşte
a părerilor şi respondenţi ai ziarului nostru. In acest fel, prin hărnicie şi modernizare a învăţămîntului românesc, pentru ca el să răspundă mai multe ore intr-un birou in faţa■
iilor muncii, Întotdeauna veştile pe care ni le corectitudine, modestie şi obiecti exigenţelor actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre socia hirtiilor pe care aşterne, cu scrisul
lor, în legătu- transmitea erau deosebit de inte vitate şi-a cîştigat un loc de frun liste. Aceasta o confirmă tot mai mult calitatea lecţiilor fundamen său mărunt şi îngrijit, cronica vie
ce se desfă- resante, culese cu multă atenţie te, de prestigiu printre corespon tate pe o metodologie activizantă, demonstraţiile din cabinetele şco ţii de o zi a oraşului.
£ere ale vieţii şi migală. Ele vorbeau despre denţii cei mai activi ai ziarului, lare, experienţele şi lucrările din laboratoare, munca din ateliere sau Seara, din pilniile difuzoarelor
:u modul cum minunatele fapte de muncă ale ca şi printre tovarăşii de ..muncă, de pe loturile şcolare. In necontenitul lor efort de perfecţionare şi răsună vocea clară, calmă şi lim
rîrile partidu- otelurilor, despre înalta 'lor con de care se simte legat, despre ale modernizare a procesului de învăţămînt, cadrele didactice, şcolile pede a lui Petre Fărcaşiu, redac
n se respectă ştiinţă muncitorească, comunistă, căror fapte muncitoreşti a scris noastre au avut şi au în ziarul „Drumul socialismului" un sprijin torul centrului de radioficare al o-
şi normele despre activitatea organizaţiilor atit de mult şi atît de frumos permanent, important şi eficient, concretizat mai cu seamă prin popu raşului Haţeg. Este vocea care de
ală. Mijloacele de partid. ■ ani şi ani in şir. Aşa cum sin- larizarea unor succese deosebite, a unor procedee şi metode pozi ani de zile informează, interpretea
asă trebuie să Cu multă obiectivitate şi spirit tem convinşi că o va face şi in tive de muncă. ză, comentează, ia poziţie critică
i stimulent al critic, ,Nicolae Avramescu se o- continuare... Proi. DUMITRU SUSAN atunci cind este cazul in toate e-
iţiei socialiste, prea şi asupra lipsurilor şi ne GH. I. NEGREA Deva venimentele sau problemele majo
re ale oraşului. Este vocea aştep
u'e a principii- tată cu dragoste şi interes de către
ăţii socialiste,
iniile de miini care răsucesc bulo
>ntinuă a acti- nul difuzoarelor in aşteptarea sem
îtru edificarea leiOTOf? ÂL EXPiiiEiŢEi ÎKMATE nalului muzical de începere a emi-
şi comuniste", Statornică siunii locale.
imaţi cititori, Dar Petre Fărcaşiu este cunoscut
ate strădaniile partea ziarului, munca responsa iniţiativă în susţinerea căreia am preocupare pentru in Haţeg şi satele din împrejurimi
lişmului" să ACŢIUNI EFICIENTE bilă a redactorilor care s-au ocu primit sprijinul ziarului. De ase nu numai ca un talentat comen
îea tribună, să PENTRU pat de consemnarea şi publicarea menea, atenţionările de la rubri tator prin emisiunile locale al vie
îoilor exigenţe opiniilor noastre. ca „Stop risipei" constituie un popularizarea ţii de fiecare zi, ci şi ca un bun
■dorene. ,^SIDERURGIŞTI semnal pentru organizaţiile noastre activist obştesc, atît pe linie de
partid, cit şi ca exemplu de dărui
Au trecut aproape 3 ani de ARCADIE SCHWARTZ de partid, un îndemn de a în ştiinţei re în desfăşurarea vieţii oraşului;
cînd ziarul „Drumul socialismu maistru principal la secţia drepta şi mai mult munca poli ca un bun cetăţean. In sesiunile
tică spre crearea unei preocupări
\ > lui", împreună cu redacţia ziaru I furnale de masă, pentru buna gospodărire consiliului popular, în alte manifes
lui „Flamura" din Reşiţa au ini a C.S. Hunedoara a materialelor. Ziarul „Drumul socialismului" tări, cuvîntul sau scrisul său îşi
ţiat o largă şi eficientă acţiune îşi aniversează în aceste zile aduc o contribuţie de scamă, apro-ţ
desfăşurată sub genericul „Dialo NICOLAE MARCU un sfert de veac de la apariţie. bată unanim de concetăţeni.
gul experienţei Hunedoara — Re IN SPRIJINUL MUNCII secretarul Comitetului de partid Cuprinzind in coloanele sale De ce am scris aceste rinduri —
şiţa", cu scopul de a facilita o cele mai variate aspecte ale puţine faţă de vasta activitate a
discuţie între muncitorii, tehni NOASTRE POLITICE Şantierul nr. 2 construcţii Deva vieţii politice, economice, social- lui Petre Fărcaşiu — acum, la ani
cienii şi inginerii, între organi culturale, ziarul a însemnat tot versarea a 25 de ani de la apari
odată şi un statornic popu
îi la hectar zaţiile de partid şi de masă din Alături de numeroase alte colec MIJLOCITOR AL larizator al ştiinţei. ţia ziarului nostru ? Pentru că o-
nai de pro- combinatele siderurgice- ale celor tive, muncitorii, maiştrii şi ingine SCHIMBULUI DE De peste 20 de ani de cînd mul despre care vorbim este şi li
•e. două citadele de metal româ rii şantierului nostru şi-au luat sint colaborator al ziarului, mi nul dintre cei mai vechi şi stator
nesc. angajamentul profund patriotic de
ziarului a Hunedorenii au făcut cunoştin a realiza sarcinile ce ne revin din EXPERIENŢĂ s-a Înlesnit să public articole nici corespondenţi voluntari ai zia
tă experien- ţă cu realizările şi modul de lu actualul cincinal In patru ani şi despre descoperirile arheologice, rului judeţean şi conducător al
de mecani- cru aj reşiţenilor — aceştia cu jumătate. Angajamentul luat, ca Consiliile populare comunale şi despre istoria locuitorilor ju subredacţiei noastre voluntare din
ecanizare şi al hunedorenilor. Coloanele celor dealtfel sarcinile ce ne stau în fa unităţile agricole cooperatiste din deţului, frumuseţile naturii oraş, activitate in care dă dovadă
organizării două ziare s-au transformat deci ţă, solicită organizaţiei noastre de judeţul nostru au primit şi pri plaiurilor hunedorene, monu din plin de o mare înzestrare de,
aţii de pro- în mijloace eficiente de difuzare partid, comitetului, birourilor or mesc un sprijin permanent din mentele şi rezervaţiile naturale. talent. Scrisul său tipărit a slîrnit
iirea la în- a experienţei înaintate a siderur- ganizaţiilor de bază o preocupare partea ziarului „Drumul socia Această preocupare pentru cu întotdeauna interesul cititorilor, a
tractoarelor giştilor, sprijinind efectiv activi continuă pentru perfecţionarea ac lismului" în activitatea ce o noaşterea mediului înconjurător contribuit la soluţionarea unor
le, înlătura- tatea productivă a celor două tivităţii politice. desfăşoară pentru îndeplinirea o- hunedorean este în acelaşi timp probleme majore. Plicurile sale sint
de acum cunoscute la prima vede
îrea de eco- colectivităţi de muncă. In acest domeniu, eu sprijinul biectivelor cu care sint confrun o lăudabilă şi apreciabilă par re de către toţi redactorii ziaruluiţ
ticipare a ziarului la educarea
i, lubrifianţi Audienţa de care s-au bucurat comitetului municipal, am dobîndit tate. Acest lucru se concretizează patriotică a cetăţenilor, la e- iar servieta binecunoscută cu care
în ajutorul acordat pentru mo
ceea ce se paginile care au găzduit „dia o anumită experienţă, mai ales bilizarea maselor largi de cetă ducarea dragostei faţă de acest vine din cînd in cînd la redacţie
a real spri- logul" a condus la amplificarea în ce priveşte asigurarea unui ţeni şi a tuturor cooperatorilor pămînt. Prin toate acestea, zia este o zestre minunată, un sprijini
■a şi ampli- acţiunii, redacţia ziarului „Dru caracter mai lucrativ dezbaterilor în vederea înfăptuirii sarcinilor rul s-a postat în sprijinul edu preţios în munca redacţională. De
cu care în- mul socialismului" propunînd ca din comitet şi adunările generale. stabilite de partid cu privire la cării locuitorilor judeţului, în fapt, nici nu se face astăzi vreo
1 al XT- e a In acest dialog să fie atraşi şi si- Ziarul .Drumul socialismului" a valorificarea deplină a resurselor spiritul conservării şi apărării deosebire esenţială între munca u-
y
derurgiştii din Galaţi. Aşa a luat popularizat această experienţă, de sporire a producţiei agricole, mediului, in formarea gustului nui redactor şi cea a coresponden
fiinţă noua acţiune „Triunghiul venind, totodată, cu unele sugestii de dezvoltare economico-socia- pentru drumeţie şi turism. tului Petre Fărcaşiu, articolele sale,
RINCA de oţel Hunedoara — Galaţi — de care am ţinut seama. lă a localităţilor rurale. In co Nu pot Încheia aceste sumare ridieîndu-se aproape întotdeauna ht
rangul înalt impus cuvîntului ti
Aş aminti cu această ocazie şi
mecanizare Reşiţa", care se desfăşoară sub despre acţiunea întreprinsă de loanele ziarului au fost prezen aprecieri fără să amintesc dra părit.
aceleaşi auspicii ale schimbului
Curasada de experienţă. comunistul Iile Ştirbu, zidar şef tate şi realizări ale comunei şi gostea şi obiectivitatea cu care Iţi face plăcere să-l asculţi pe
ziarul „Drumul socialismului" a
cooperativei agricole din Boşorod,
Aş dori să relev ajutorul pre de echipă, de a construi un apar precum şi ale altor comune şi u- îmbrăţişat iniţiativele şi cerce Petre Fărcaşiu la microfonul sta
ţios pe care l-am primit din tament din materiale economisite, nltăţi agricole, realizîndu-se prin tarea geografică locală. In co ţiei de radioficare, să-i cunoşti con
aceasta un fructuos schimb de loanele sale au fost inserate cu tribuţiile de bun cetăţean al ora
experienţă. regularitate menţiuni şi apre şului său, să-i citeşti informaţiile,
nb na b a y a Ca tribună de răspindire a cieri asupra tuturor manifestă articolele, anchetele sau foiletoane
a
R ’nmu cititori videnţiat metodele bune folosite rezultatelor editoriale geografi le publicate in ziarul judeţean. Iar
rilor ştiinţifice, publicaţiilor şi
experienţei înaintate, ziarul a e-
dacă mai ştii şi faptul că toate
In organizarea şi conducerea ac ce, făcînd astfel cunoscute efor aceste contribuţii de seamă emană
15 cuadraţi pe 11 cicero, drep te cu viteză normală acest fel tivităţii economico-sociale, fiind turile ştiinţifice ale cercetăto de la Petre Fărcaşiu în mod vo- j
te 7, in chenar... Manuscrisul a de text. Aceasta îl ajută la de ajutaţi să ne orientăm eforturile rilor locali. luntar, pe baze obşteşti, realizezij :
adevărata valoare umană şi civică
ajuns pe mina lui Nicolae Hada, pistarea rapidă a rindurilor, din spre aplicarea de măsuri efici Urăm in continuare, ziarului a activităţii sale.
a lui Ioan Grecu sau Geza Ot- miile de rinduri, In care inter ente menite să asigure Îndeplini „Drumul socialismului" rodnică
vos, a lui Doru Hărăstăşan, sau... vin corecturi. Fotografiile din rea planului şi a angajamentelor activitate şi bune rezultate în ...Un om străbate în fiecare di-,
Aceşti oameni transformă litera ziar se datoresc muncii zincogra asumate în întrecere. educarea ştiinţifică s cititorilor mineaţă străzile Haţegului, pe itl-
de manuscris in literă de tipar. filor Ana Balaşfi şi Dorin Ie săi, in spiritul istoricelor docu nerarii binecunoscute. Duce cu al
Este prima operaţie dlntr-un pure. JERONIM GRECU mente ale Congresului al Xl-lea o viaţă dăruită, de ani şi ani de
lung proces tehnologic de trans Pagina astfel alcătuită se primarul comunei al partidului. zile, oamenilor, semenilor săi.
formare a manuscriselor — ce transpune, sub mina oaladrorului IOAN FULEA Prof. BUJOR VULCU
conţin idei, eforturi, gînduri, Adrian Bîrluţ, In flanc. Adică, preşedintele C.A.P. Boşorod T. ISTRATE ’
sentimente, trăiri puternice — în sub presiunea de 150—200 atmo
rinduri de ziar. Aceştia sini sfere întreaga pagină se imprimă
primii cititori ai ziarului, In sta pe un carton special, iar de pe
diul în care textele încă nu tră acesta, pe o placă de compoziţie Un gînd ales otuIuI care aduce ziarul
dează fizionomia gazetei. metalică. Acum paginile vin la
Materia încrustată Intr-o com- rotativă şi se transformă In ziar,
’ poziţie metalică trece In altă prin munca maşinistului Iosif Un sfert de veac de apariţie a a schimba citeva vorbe cu abo Hunedoara, Ioan Siamatoiu, din
Ghelar, Ionel Drăgotescu, din Ha
naţii, fără îndoială despre ziar,
fază de prelucrare : o Iau în pri Giura. Abia cînd acesta porneşte ziarului sărbătorit prilejuieşte atî- despre necesitatea reînnoirii abo ţeg, Ilarion Buda, din Orăştie,
mire paginatorii Nicolae Florian, rotativa, echipa de serviciu res tea gînduri şi reflecţii ! Fără în namentelor pe luna viitoare. mulţi, mulţi alţii.
doială, celor care l-au purtat în
Grigore Csaszar, Mircea Oprean piră uşurată. Asta se Intîmplă Ar fi cu neputinţă să menţio Numărîndu-se la fiecare apari
şi Virgil Bucur. Ei o ordonează noaptea. Dimineaţa, ziarul poate tolbă, ducindu-l In mina cititori năm în rîndurile de faţă numele ţie printre cei dinţii cititori ai
în pagini după anumite reguli şl fi găsit la chioşcuri. Pînă aici, lor, apropiindu-l de inima oame tuturor acestor oameni. Familia ziarului, între ziar şi oamenii ce-l
norme gazetăreşti şi tipografice, el trece prin mîinile meştere şi nilor — factorii poştali, difuzorii Rozalia şi Gheorghe Munteanu duc la cititori s-a statornicit o
voluntari, vînzătorii de la chioşcu
le culeg titlurile, introduc co pe sub ochii experimentaţi al fac munca aceasta in Deva de legătură sufletească, organică.
recturi şi contracorecturi, pun muncitorilor tipografi, tovarăşii rile de difuzare — li se cuvine peste 20 de ani. Cu multă dra Respectul este reciproc. Tocmai
chenare, fac casete, sublinieri, noştri de muncă, de emoţii şi un gînd ales de stimă şi preţui goste, pasiune şi dăruire. Tot de de aceea, cu ocazia împlinirii ţi
re. Asemenea oameni, citeva sute
finisează. Fac, de fapt, paginile. satisfacţii. in tot judeţul, există în oraşe, în 20 de ani duc ziarul la cititori nui sfert de veac de la apariţia
Aceştia sint oamenii din eşalo Stimate cititor ! Cînd citeşti cele mai îndepărtate sate. Ei bat factorii poştali Mafiei Stoica, Lu dintîi, ziarul adresează un gind
nul al doilea de cititori, dar niş ziarul, adresează un gînd de zilnic kilometri întregi pentru a dovic Vidra, Ioan Popa, din De ales de preţuire şi stimă oame
te cititori care citesc textele cu mulţumire acestor oameni ano pune pe masa oamenilor ziarul va; Agneta Szalmen, Ecaterina nilor ce l-au dus vreme de două
literele întoarse, adică negativul nimi. In el se află şi munca şi proaspăt, pentru a-l introduce cu Speri — vinzătoare, Gavrilă Bă decenii şi jumătate în rîndurile
lor aflat încrustat In compoziţia gîndurlle şi emoţiile lor. grijă în cutia poştală. De multe nuţ, Gheorghe Popescu şi Sabin oamenilor...
metalică. Un bun paginator citeş C. A. ori găsesc clipe de răgaz pentru Ungureanu — factori poştali in G. IGNAT
