Page 6 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 6

Pag. •                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6033 • MARŢI 5 NOIEMBRIE 1974
            ■BBsams






             Se  împlinesc  57  de  ani  de  cînd   rile  obţinute  de  aceste  popoare  ca­  C.C.  al  P.C.U.S.  „Avem  ferma  con­
           salvele  „Aurorei"  au  vestit  între­  re  făuresc  noua  orînduire  demon­  vingere  —  spunea  tovarăşul  Nicolae
           gii  lumi  victoria  Marii  Revoluţii   strează   capacitatea   socialismului   Ceauşescu  —  că  şi  în  viitor  relaţii­
           Socialiste  din  Octombrie,  înfăptuită   de  a  realiza  idealurile  şi  princi­  le  de  prietenie  şi  colaborare  tovă­
           sub  conducerea  partidului  comunist   piile  de  dreptate  şi  echitate  socia­  răşească  dintre  România  şi  Uniu­
           făurit  de  V.I.  Lenin.  Eveniment   lă,  progresul  rapid  In  toate  sferele   nea  Sovietică,  dintre  Partidul  Co­
           epocal  în  istoria  omenirii,  Marea   şi  domeniile  vieţii  materiale  şi  spi­  munist  Român  şi  Partidul  Comuni»*
           Revoluţie  Socialistă  din  Octombrie   rituale.                 al  Uniunii  Sovietice  vor  cunoaşte
           a  marcat  începutul  unei  ere  noi  —   Partidul  Comunist  Român,  între­  o  dezvoltare  continuă,  in  interesul
           era  revoluţiilor  proletare,  a  elibe­  gul  nostru  popor  acordă  o  înaltă   popoarelor  noastre,  al  întăririi  sis­
           rării  omului  de  exploatare  şi  asu­  preţuire  victoriilor  remarcabile  pe   temului  mondial  socialist,  In  intere­
           prire,  era  afirmării  socialismului   care  oamenii  muncii  sovietici  le   sul  păcii  In  întreaga  lume".  Pe
           pe scară mondială.               obţin  în  construirea  societăţii  co­  făgaşul  legăturii  indestructibile  în­
             Trăinicia  noii  orânduiri  socialiste,   muniste  —  contribuţie  de  cea  mai   tre  politica  internă  şl  externă  a
           torţa  vitală  a  ideilor  marxism-leni-   mare  însemnătate  la  dezvoltarea   partidului  şi  statului  nostru,  Româ­
           nismului  au  fost  demonstrate  cu   sistemului  socialist  mondial,  a  for­  nia,  ca  ţară  socialistă,  situează  in
           prisosinţă  în  perioada  de  peste  o   ţelor  democraţiei  şi  păcii  în  întrea­  centrul  politicii  sale  externe  dez­
           jumătate  de  veac  ce  a  trecut  de  la   ga lume.             voltarea  raporturilor  de  colaborare
           memorabilul  eveniment.  Infruntînd   încă  în  zilele  desfăşurării  Marii   şi  prietenie  cu  toate  ţările  socia­
           greutăţi  imense,  respingînd  inter­  Revoluţii  Socialiste  din  Octombrie,   liste,  pe  baza  principiilor  marxism-
           venţiile  imperialiste  din  anii  răz­  proletariatul  român,  mii  de  revo­  leninismului  şi  internaţionalismului
           boiului  civil,  purtînd  pe  umerii  lor   luţionari  şi-au  exprimat  solidari­  socialist,  acordă  deosebită  impor­
           povara  celui  de-al  doilea  război   tatea  militantă,  frăţească  cu  cau­  tanţă  intensificării  colaborării  cu
           mondial,   popoarele   sovietice   au   za  revoluţiei,  partlcipînd  cu  arma   ţările  care  luptă  pentru  dezvolta­
           străbătut  un  drum  glorios,  marcat   în  mînă  la  apărarea  acesteia.  Tra­  rea  lor  economico-socială  indepen­
           de  adinei  prefaceri  înnoitoare.  La   diţiile  de  solidaritate  dintre  clasa   dentă,  sprijinirea  popoarelor  care   Liceul  industrial  _  metalurgic  Hunedoara.  Profesorul  ing.  Viorel
           cea  de  a  57-a  aniversare,  poporul   muncitoare  din  România  şi  Uniu­  luptă  pentru  scuturarea  jugului  co­  Cursan,  La  o  oră  de  încercări  me  cajiice  cu  elevi  din  anul  I  meta­
           sovietic  se  prezintă  ca  un  stat  so­  nea  Sovietică  au  fost  preluate  şi   lonial,  dezvoltă  contactele  cu  ţări   lurgie.         Foto : V. ONOIU
           cialist  puternic,  cu  o  industrie  ca­  duse  mai  departe  de  Partidul  Co­  capitaliste  dezvoltate,  cu  toate  sta­
           re  realizează  peste  20  la  sută  din   munist  Român,  care,  în  anii  grei   tele  lumii,  indiferent  de  orînduire
           producţia  industrială  mondială,  cu   ai  ilegalităţii,  a  militat  cu  con­  socială,  pe  baza  cunoscutelor  prin­
           un  uriaş  potenţial  material  şi  ştiin­  secvenţă  pentru  prietenia  cu  prima   cipii  ale  respectării  independenţei
           ţific.  în  prezent,  poporul  sovietic   ţară  a  socialismului.  In  anii  de   şi  suveranităţii,  neamestecului  în   Preocupare permanentă pentru
           înfăptuieşte  cu  succes  obiectivele   după  insurecţia  armată  naţională   treburile  interne,  cooperării  paş­
           trasate  de  Congresul  al  XXIV-lea   antifascistă,  din  August  1944,  ra­  nice şi avantajului reciproc.
           al  P.C.U.S.  privind  construirea  ba­  porturile  de  prietenie  şl  colabora­  Luînd  parte  cu  satisfacţie  la
           zei  tehnico-materiale  a  comunismu­  re  dintre  poporul  român  şi  sovie­  sărbătorirea  celei  de  a  57-a  ani­  buna desfăşurare a activităţi de
           lui,  realizarea  unui  nou  avînt  Sn   tic  s-au  ridicat  pe  o  treaptă  su­  versări  a  marelui  Octombrie,  oa­
           dezvoltarea  economică,  socială  şi   perioară  In  toate  domeniile.  O  im­  menii  muncii  din  judeţul  Hunedoa­
           culturală a ţării.              portantă  contribuţie  la  întărirea  şi   ra,  întreg  poporul  român  adresea­
            Forţa  ideilor  comunismului  şti­  dezvoltarea  acestor  relaţii  o  au   ză   popoarelor   Uniunii   Sovietice   propagandă prin conferinţe sub
           inţific  şi-a  găsit  confirmarea  în   convorbirile  dintre  conducătorii  de   cele  mai  calde  felicitări  şi  le  urea­
           faptul  ca,  în  anii  de  după  război,   partid  şi  de  stat  din  cele  două   ză  noi  şi  însemnate  succese  în
           popoarele  dintr-un  şir  de  ţări  din   ţări,   întilnirile   din   ultimii   ani   măreaţa  operă  de  construire  a  co­  egida Frontului Unităţi Socialiste
           Europa,  Asia,  America  Latină  au   dintre  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,   munismului,  de  înflorirea  patriei,
           trecut  la  instaurarea  puterii  mun­  secretarul  general  al  P.C.R.,  şi  Le-   pentru  triumful  socialismului  şi
           citorilor şi ţăranilor, iar realiză­  onid Brejnev, secretarul general al  păcii în lume.
                                                                                                              —  Anul  acesta,  pentru  o  mai   —  Ce  forme  concrete  de  studie­
                                                                                                            bună cuprindere a tuturor cursan-  re vor fi adoptate ?
                                                                                                             ilor la invăţămîntul politico-ideo-  —  Acest  sistem  va  cuprinde  for­
                                                                                                             ogic  şi  economic  de  masă,  pentru   me  cit  mai  accesibile,  adecvate
                                                                                Expoziţia de pictură        a  asigura  o  mai  eficientă  studiere   nivelului  de  pregătire  al  cursan­
                                 ural: * ca rnet cui tura 3PH                                               şi  cunoaştere  a  documentelor  pro­  ţilor  :  expuneri,  dezbateri,  lecturi
                                                                                      şi grafică            gramatice  ale  celui  de-al  Xl-lea   in  grup,  consultaţii,  răspunsuri  la
                                                                                                            Congres  al  partidului,  pe  lingă  în-   întrebări,  demonstraţii  pe  bază  de
                                                                                    LUCIA NIŢĂ              văţămînbul  de  partid,  cel  organi­  grafice,  diagrame,  filme  documen­
                 Cenaclul „Ritmuri"         Traian  Filimon,  Aurelian  Sirbu,                              zat  de  U.T.C.  şi  sindicate  a  fost   tare  şi  diapozitive,  convorbiri  etc.,
                                                                                                                                            avînd  ca  scop  clarificarea  şi  în­
                                                                                                            iniţiată  şi  propaganda  prin  con­
                                            Mlron  Ţie  şi  Constantin  Gh.  Nai-
                                                                              Deschisă  recent  la  Galeriile  de
              şi-a reluat activitatea       din.  Participanţii  au  avut  sur­  artă   ale  fondului   plastic  din   ferinţe  care  se  desfăşoară  sub   ţelegerea   problemelor   şi   docu­
                                            priza  de  a  viziona  cîteva  lucrări                          egida  Frontului  Unităţii  Socialiste.   mentelor  politicii  interne  şi  exter­
                                             de  artă  plastică,  de  a  asculta   Deva,  a  doua  expoziţie  persona­  Cine  sînt  cursanţii  acestei  forme   ne a partidului nostru. ,
              Vineri  seara,  in  sala  de  repe­                            lă  a  hunedorencei  Lucia  Niţă   de  învăţămînt  politic  ?  Am  adre­
            tiţii  a  Teatrului  de  estradă  din   două  piese  clasice  (Schubert  şi   îmbogăţeşte  profilul  artistei,  de-   sat   întrebarea   tovarăşului   Ioan   —  Concret,  în  municipiul  Hune­
                                            Mozart),  interpretate  de  talenta­
            Deva  s-a  desfăşurat  „operaţiunea*   ţii  elevi  ai  Liceului  de  muzică   finindu-i   mai   precis   maniera   Rusan,  directorul  Cabinetului  mu­  doara,  cum  aţi  organizat  aceste
            de  reluare  a  activităţii  cenaclu­                            creaţiei.                      nicipal de partid Hunedoara.    cursuri ?
            lui  literar  „Ritmuri".  Directorul   şl  artă  plastică  din  Deva,  şi  in   In  linii  mari,  cele  mai  multe                —  La  nivel  de  municipiu  avem
                                            continuare  profesorii  Aurel  Do-
            Centrului  judeţean  de  îndrumare                               dintre  lucrări  sînt  realizate  In   —  La  propaganda  prin  conferin­  35  de  cursuri  cu 4 430  de  cursanţi.
            a  creaţiei  populare  şi  a  mişcării   roga,  Nicolae  Gastone  şi  Aure­  factură  expresionistă,  se  apropie   ţe  şi  alte  activităţi  educative  or­  Lectorii  au  fost  recrutaţi  din  rin-
            artistice  de  masă,  prof.  Constan­  lian  Sirbu  au  exprimat  opinii  şl   mult de prima etapă (1890—1900).   ganizate  de  Frontul  Unităţii  So­  dul  cadrelor  cu  munci  de  răspun­
            tin  Pascu,  a  salutat  pe  cei  pre­  sugestii  asupra  şedinţei  şi  acti­  a  curentului  lansat  de  şcoala   cialiste  vor  participa  locuitorii  din   dere  pe  linie  de  partid  şi  de  stat,
            zenţi,  aducînd  la  cunoştinţa  asis­  vităţii de viitor.       germană,  deci  din  perioada  cînd   cartiere  şi  sate,  pensionari,  femei   profesori,   jurişti,   activişti   do
            tenţei  intenţiile  şi  programul  ce-   La  sflrşit,  romancierul  Radu   acesta  a  reprezentat  o  orientare   casnice,  ţărani  cooperatori,  care   partid  etc.  Cele  din  cartiere  şi-au
            naclului,   după   care   scriitorul   Ciobanu  a  acordat  autografe  pe   progresistă  în  artă.  Iată,  de  pil­  au  posibilităţi  mai  reduse  de  stu­  început  activitatea,  cele  din  sate
            Radu  Ciobanu  a  condus  prima   recenta  sa  carte  „Dreptul  de  a   dă,  peisajele  Luciei  Niţă,  în  care   diu  şi  care  n-au  fost  cuprinşi  la   vor  începe  în  această  lună.  La
            şedinţă.                                                         predomină  Valea  ZLaştiului,  com­  celelalte  forme  ale  învăţămîntuiui   oraş  se  va  dezbate  lunar  o  temă,
              Au  citit  din  creaţiile  lor  proza­  începe".                                              politico-ideologic  şi  economic  de   la sate cîte două pe lună.
            toarea  Ana  Şoit  (trei  legende   Cenaclul  „Ritmuri"  din  Deva  îşi   ponenta  expresionistă  apare  frec­  masă.  întreaga  activitate  se  des­  —  Aţi  participat  desigur,  la  cl-
            minereşti hunedorene), poeţii    va desfăşura şedinţele bilunar.  vent  in  temă,  în  organizarea  spa­  făşoară  sub  conducerea  organelor   teva  cursuri.  Cum  apreciaţi  că  au
                                                                             ţială  —  aglomerări,  greşeli  in­  şi  organizaţiilor  de  partid,  în  for­
                                                                             tenţionate  de  perspectivă  ş.a.  —   me  colective  de  studiu,  urmărin-   demarat  şi  ce  ar  trebui  făcut  pen­
                                                                             toate  aspirînd  către  o  tematică   du-se  creşterea  sferei  de  cuprin­  tru  ca  activitatea  lor  să-şi  atingă
                                                                                                                                            într-adevăr ţinta V
               Sâpiâmîrta politică internă                                   activă,  capabilă  să  influenţeze   dere  a  maselor  în  sistemul  organi­  —   Am   participat   la   cîteva
                                                                             profund privitorul.
                                                                                                            zat  de  pregătire  politico-ideologică
                                                                              Excellnd  în  portrete,  cu  prefe­  şi economică.            cursuri  in  cartiere.  S-au  desfăşu­
                                                                             rinţă   pentru   eroii   zbuciumaţi,   —  Ce tematică va fi abordată ?  rat  mulţumitor.  Pentru  deplina  lor
                                                                                                                                            reuşită,  lectorii  vor  trebui  să  ţină
                         şi internaţională                                   accentuînd  pe  puterea  de  expre­  —  Tematica va fi axată în în­  seama  de  specificul  fiecărui  curs,
                                                                             sie,  pe  violenţa  şi  ascuţimea
                                                                             graficii   („Tatăl   meu",   „Portret   tregime pe tezele şi ideile cuprin­  să  folosească  forme  diversificate,
                                                                                                            se în Raportul C.C. sil P.C.R. eu
                                                                             V.N.",  „Portret  F.K."  şl  mai  a-                           să   sondeze   opiniile   şi   părerile
                                           viaţa  lumii  a  principiilor  promo­                            privire la activitatea P.C.R. in pe­
                  (Urmare din pag. 1)                                        les  în  „Autoportret"  —  ceva  în                            cursanţilor,  să  atragă  atenţia  prin
                                           vate  în  politica  internaţională  de                           rioada dintre congresele al X-lea   tot  ceea  ce  fac.  Apoi,  organiza­
                                           conducerea  noastră  de  partid  şi  de   stilul  lui  Oskar  Kokoschka),  crea­  şi al Xl-lea, sarcinile de viitor ale   ţiilor  de  partid  le  revine  sarcina
           crotirea  patrimoniului  cultural  na­  stat.  Ascultind  informările  în  le­  ţiile  artistei  Lucia  Niţă  reprezin­  partidului, Programul, Directivele   de  a  sprijini  mai  mult  mobiliza­
           ţional  şi  alte  probleme.  Un  loc  de                          tă  pe  plan  valoric  un  act  supe­  şl Tezele Congresului al Xl-lea,   rea  cursanţilor  pentru  a  avea  o
           primă  importanţă  pe  agenda  sesi­  gătură  cu  discuţiile  purtate  de  tri­  rior  în  arta  plastică  hunedo-   normele eticii şi echităţii socialis­  prezenţă  de  sută  la  sută  de  fle­
           unii  l-a  ocupat  „Raportul  Guver­  mişii  speciali  ai  preşedintelui  Re­  reană.            te, alte documente ce vor fi adop­  care dată.
                                           publicii  Socialiste  România,  tova­
           nului  Republicii  Socialiste  Româ­                                                             tate la apropiatul Congres al parti­
           nia  asupra  aplicării  hotărîrilor  de   răşul  Nicolae  Ceauşescu—  în  Irak,     C DROZD      dului.                                          GH. L NEGREA
           partid  şi  de  stat  cu  privire  la  in­  Kuweit,  Emiratele  Arabe,  Vene­
           troducerea  regimului  de  economii   zuela,  Columbia  şi  Ecuador,  Comi­
           la  energie,  combustibili,  materii   tetul  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.  a
           prime,  materiale  şi  cheltuieli  ad-   luat  cunoştinţă  cu  satisfacţie  des­
           ministrativ-gospodăreşti".  în  aceas­  pre  faptul  că  înţelegerile  stabili­
           tă  problemă,  Marea  Adunare  Na-'   te  cu  ocazia  convorbirilor  purtate   Pregătirile  pentru  iarnă  au  cam
           ţională a adoptat o hotărîre.   de  preşedintele  Nicolae  Ceauşescu
            Consiliul  Naţional  al  Frontului   şi  şefii  de  state,  guverne  şi  alte
           Unităţii  Socialiste,  întrunit  în  şe­  personalităţi  din  ţările  respective,
           dinţă  plenară,  a  dat  o  înaltă  apre­  se  îndeplinesc  cu  succes,  că  pozi­  „îngheţat"... încălzirea centrală
           ciere  şi  deplină  aprobare  proiecte­  ţia  României  într-o  serie  de  pro­
           lor  de  documente  ale  Congresului   bleme  internaţionale  este  aprecia­
           al Xl-lea al P.C.R.             tă pozitiv în aceste ţări.        Despre  pregătirile  pentru  sezonul   10);  „E  rece  toată  ziua.  Numai   apartamente — scările 1, 2, 3 —, In
             Provoacă  o  vie  satisfacţie  fap­  Pe  acelaşi  plan,  se  impun  aten­  rece  făcute  In  diferite  domenii  ale   noaptea  ne  dau  căldură"  (Ion  Var­  cvartalul  de  peste  rlul  Luncoi,  nu
           tul  că  în  mod  unanim,  cu  deosebi­  ţiei  primirile  de  către  tovarăşul   vieţii  sociale  ziarul  nostru  a  scris   ga,  b-dul.  Dacia,  nr.  3,  bloc  G.  2,   e  incă  rezolvată  în  totalitate  pro­
           tă  căldură,  într-o  atmosferă  de   Nicolae  Ceauşescu  a  ministrului   de  mai  multe  ori.  In  general,  pre­  ap.  6)  ;  „Numai  după  ora  23  se  dă   blema  căldurii.  La  blocul  C.  1,  in
           puternic  entuziasm,  deputaţii  în   minelor  şi  energiei  din  Brazilia,   gătirile  s-au  făcut  din  timp,  s-au   căldură  mai  multă,  dar  tot  nu  su­  apart.  6  şi  10,  la  ora  vizitei  noas­
           Marea  Adunare  Naţională,  cit  şi                             încheiat,  iar  factorii  competenţi  au   ficientă"  (Marin  Ioniţă,  bloc  G.  2,   tre,  temperatura  nu  se  ridica  decit
                                                                                                                                            pînă  la  13—14  grade  C.  Ce  e  mai
           reprezentanţii   tuturor   organiza­  membrilor   conducerii   Asociaţiei   dat  asigurări  că  la  iarnă  nu  vor  fi   ap. 15). Şi am mai putea continua.  grav  e  că,  referitor  la  neajunsurile
                                                                                                             Concluzia  ?  In  Hunedoara,  la  a-
                                           Saşilor  Transilvăneni  din  R.  F.
           ţiilor  ce  alcătuiesc  Frontul  Unită­  Germania,  vicepreşedintelui  execu­  neplăceri de nici un fel.  ceastă  oră,  încălzirea  nu  se  ridică   existente  în  oraş  în  privinţa  încăl­
           ţii  Socialiste  au  susţinut  pro­                               Ne-am  gîndit  să  întreprindem  cî­  la cotele cerute.        zirii,  E.G.C.L.  Brad  dă  vina  pe
           punerea   ca   tovarăşul   Nicolae   tiv  al  firmei  „Mc.  Donnell  Douglas   teva  raiduri  prin  care  să  facem  ve­         constructor,  acesta  pe  administra­
           Ceauşescu  să  fie  reales,  la  Con­  Aircraft   Corporation",   ministrului   rificări   ale   stadiului   pregătirilor        tor,  iar  oamenii  stau  încă  in  frig
                                           comerţului  şi  industriei  al  Israelu­
           gresul  al  Xl-lea,  în  funcţia  de  se­  lui,  Henry  Kissinger,  secretarul   la  această  oră.  Sîntem  doar  în  al        privind dezaprobatori termometrele.
                                                                           12-lea  ceas,  cînd  iarna  ne  bate
           cretar  general  al  partidului.  A-                                                                   Raid cu sprijinul          Nici  la  Deva  situaţia  nu  este
           ceastă  voinţă  naţională,  ce  izvo­  de stat al S.U.A.        insistent la uşă.                 corespondenţilor voluntar!     „mai  roză".  In  apartamentele  din
           răşte  din  conştiinţele  tuturor  oa­  In  cursul   săptămînil   trecute,   „Examenul*   pregătirilor   pentru                  Micro  15,  cu  provizoratul  actual  In
          menilor  muncii  din  România  so­  România  a  avut  o  bogată  activi­  iarnă  l-am  început  la...  încălzirea                 ce  priveşte  încălzirea,  e  frig.  Pro­
                                                                           centrală.  Cu  sprijinul  unor  cores­
          cialistă.  sc  exprimă  plenar  şi  cu   tate  şi  în  importante  organisme   pondenţi  voluntari  ai  ziarului,  am             blema  blocului  I  .„problemă*  da
           prilejul  conferinţelor  de  dări  de   internaţionale.  In  Adunarea  Ge­  efectuat  un  raid  prin  mai  multe   Iată  şi  părerea  inginerului  şef  al   ciţiva  ani  de  zile,  nu  e  rezolvată
           seamă  şi  alegeri  în  organizaţiile   nerală  a  O.N.U.,  România  s-a  pro­  localităţi  ale  judeţului.  Ne  aşteptam   E.G.C.L.  Hunedoara,  Ladislau  Pas­  nici pînă astăzi.
           de  partid.  Pronunţîndu-se  în  mod   nunţat  hotărît  în  favoarea  rezol­  să  găsim  materializate  promisiunile   cu  i  „Furnizorul  aburului  —  C.S.H.   Exemple  de  felul  celor  de  mal
          ferm,  unanim  şi  entuziast  în  acest   vării  conflictului  cipriot  pe  căi   făcute,  deci...  căldură  în  toate  a-   —  nu  funcţionează  ou  capacitatea   sus  am  fi  putut  culege,  desigur,  şl
                                                                                                                                            din  alte  localităţi  ale  judeţului,  dar
                                                                                                           normală.  C.T.E.  2  şi  C.T.E.  3  nu
           sens,   comuniştii,   toţi   cetăţenii   politice  (în  această  problemă  a   parbamentele, dar...  dau  nici  debit,  nici  temperatură,   credem  că  cele  relatate  sint  sufi­
          României  socialiste  văd  în  reale­  fost  adoptată  în  acest  for  inter­  Pentru  început  cîteva  declaraţii   nici  presiune  corespunzătoare  pen­  ciente  pentru  a  ne  face  o  părere  i
          gerea  secretarului  general  al  parti­  naţional,  în  unanimitate,  o  rezo­  ale  unor  locatari  din  Hunedoara  i   tru  oraş.  Avem  necazuri  în  micro-   In  privinţa  pregătirilor  de  iarnă  la
           dului  o  chezăşie  a  dezvoltării  suc­  luţie),  precum  şi  pentru  elabora­  „Tot  timpul  la  noi  e  frig.  Apă  cal­  raioanele  3  şi  4,  iar  în  7,  con­  încălzirea  centrală,  cei  „examinaţi*
          ceselor  acestor  ani  rodnici,  a  trans­  rea  şi  aplicarea  unei  noi  politici   dă  n-avem  aproape  deloc"  (Gh.   structorul  —  I.C.S.H.  —  nu  a  fina­  mi  pot  primi  nota  maximă.  Este
          punerii  în  viaţă  a  politicii  parti­  în  domeniul  dezarmării.  In  aceas­  Ciosa,  muncitor,  str.  Ion  Creangă,   lizat  încă  lucrările  de  alimentare   necesar  să  se  ia,  fără  Întârziere,
          dului  de  făurire  a  societăţii  socia­  tă  a  doila  problemă,  reprezentantul   nr.  9,  bloc  71,  apart.  6)  ;  „Şi  la  noi   ou apă".  peste  tot,  măsurile  cuvenite  pen­
                                                                           e  rece.  Nici  apă  caldă  nu  prea  a-
                                                                                                                                            tru  înlăturarea  grabnică  a  deficien­
                                                                                                             Constatările  inginerului  şef  —  am
           liste   multilateral   dezvoltate,   de   ţării  noastre  în  Comitetul  Politia   vem“  (Gheorghiţa  Pricop,  bloc  71,   completa  noi  —  nu  sînt  suficiente   ţelor  existente  şi,  în  parte,  sem­
           înaintare  neabătută  spre  comu-   a  relevat  că  România  se  pronun­  ap.  7)  ;  „Ziua  este  foarte  rece,   şi  nu  pot  ţine  de  cald  celor  ce   nalate.
          nism                             ţă  pentru  depăşirea  fazei  discu­  numai  seara  vine  căldura"  (Lucre-   tremură în apartamentele lor.  DOINA COJOCARU
                                           ţiilor  generale,  lipsite  de  eficacita­  ţia  Toma,  bloc  82,  ap.  22,  Aleea
            Pe  plan  extern,  semnalăm  noi                                                                 Şl  la  Brad  s-au  semnalat  unele
                                           te  şî  uecerea  Ia  măsuri  reale,  în   Topitorului)  ;  „Şi  ziua,  şt  seara,  la   neajunsuri,  cu  toate  că  aici  s-au   (cu sprijinul corespondenţilor
          fapte  care  atestă  prezenţa  tot  mai
                                           primul  tind  de  dezarmare  nu­  noi  e  rece.  Copilul  e  tot  timpul   făcut  multe  lucruri  bune.  La  blocu­  voluntari IOAN VLAD şi
          susţinută şi mai concludentă în  cleară.                         răcit" (Nicolae Boj, bloc 82, ap.  rile P. 1, P, 5, 4 B, blocul cu 60     ALEXANDRU JURCA)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11