Page 6 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 6
Pag. • DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6033 • MARŢI 5 NOIEMBRIE 1974
■BBsams
Se împlinesc 57 de ani de cînd rile obţinute de aceste popoare ca C.C. al P.C.U.S. „Avem ferma con
salvele „Aurorei" au vestit între re făuresc noua orînduire demon vingere — spunea tovarăşul Nicolae
gii lumi victoria Marii Revoluţii strează capacitatea socialismului Ceauşescu — că şi în viitor relaţii
Socialiste din Octombrie, înfăptuită de a realiza idealurile şi princi le de prietenie şi colaborare tovă
sub conducerea partidului comunist piile de dreptate şi echitate socia răşească dintre România şi Uniu
făurit de V.I. Lenin. Eveniment lă, progresul rapid In toate sferele nea Sovietică, dintre Partidul Co
epocal în istoria omenirii, Marea şi domeniile vieţii materiale şi spi munist Român şi Partidul Comuni»*
Revoluţie Socialistă din Octombrie rituale. al Uniunii Sovietice vor cunoaşte
a marcat începutul unei ere noi — Partidul Comunist Român, între o dezvoltare continuă, in interesul
era revoluţiilor proletare, a elibe gul nostru popor acordă o înaltă popoarelor noastre, al întăririi sis
rării omului de exploatare şi asu preţuire victoriilor remarcabile pe temului mondial socialist, In intere
prire, era afirmării socialismului care oamenii muncii sovietici le sul păcii In întreaga lume". Pe
pe scară mondială. obţin în construirea societăţii co făgaşul legăturii indestructibile în
Trăinicia noii orânduiri socialiste, muniste — contribuţie de cea mai tre politica internă şl externă a
torţa vitală a ideilor marxism-leni- mare însemnătate la dezvoltarea partidului şi statului nostru, Româ
nismului au fost demonstrate cu sistemului socialist mondial, a for nia, ca ţară socialistă, situează in
prisosinţă în perioada de peste o ţelor democraţiei şi păcii în întrea centrul politicii sale externe dez
jumătate de veac ce a trecut de la ga lume. voltarea raporturilor de colaborare
memorabilul eveniment. Infruntînd încă în zilele desfăşurării Marii şi prietenie cu toate ţările socia
greutăţi imense, respingînd inter Revoluţii Socialiste din Octombrie, liste, pe baza principiilor marxism-
venţiile imperialiste din anii răz proletariatul român, mii de revo leninismului şi internaţionalismului
boiului civil, purtînd pe umerii lor luţionari şi-au exprimat solidari socialist, acordă deosebită impor
povara celui de-al doilea război tatea militantă, frăţească cu cau tanţă intensificării colaborării cu
mondial, popoarele sovietice au za revoluţiei, partlcipînd cu arma ţările care luptă pentru dezvolta
străbătut un drum glorios, marcat în mînă la apărarea acesteia. Tra rea lor economico-socială indepen
de adinei prefaceri înnoitoare. La diţiile de solidaritate dintre clasa dentă, sprijinirea popoarelor care Liceul industrial _ metalurgic Hunedoara. Profesorul ing. Viorel
cea de a 57-a aniversare, poporul muncitoare din România şi Uniu luptă pentru scuturarea jugului co Cursan, La o oră de încercări me cajiice cu elevi din anul I meta
sovietic se prezintă ca un stat so nea Sovietică au fost preluate şi lonial, dezvoltă contactele cu ţări lurgie. Foto : V. ONOIU
cialist puternic, cu o industrie ca duse mai departe de Partidul Co capitaliste dezvoltate, cu toate sta
re realizează peste 20 la sută din munist Român, care, în anii grei tele lumii, indiferent de orînduire
producţia industrială mondială, cu ai ilegalităţii, a militat cu con socială, pe baza cunoscutelor prin
un uriaş potenţial material şi ştiin secvenţă pentru prietenia cu prima cipii ale respectării independenţei
ţific. în prezent, poporul sovietic ţară a socialismului. In anii de şi suveranităţii, neamestecului în Preocupare permanentă pentru
înfăptuieşte cu succes obiectivele după insurecţia armată naţională treburile interne, cooperării paş
trasate de Congresul al XXIV-lea antifascistă, din August 1944, ra nice şi avantajului reciproc.
al P.C.U.S. privind construirea ba porturile de prietenie şl colabora Luînd parte cu satisfacţie la
zei tehnico-materiale a comunismu re dintre poporul român şi sovie sărbătorirea celei de a 57-a ani buna desfăşurare a activităţi de
lui, realizarea unui nou avînt Sn tic s-au ridicat pe o treaptă su versări a marelui Octombrie, oa
dezvoltarea economică, socială şi perioară In toate domeniile. O im menii muncii din judeţul Hunedoa
culturală a ţării. portantă contribuţie la întărirea şi ra, întreg poporul român adresea
Forţa ideilor comunismului şti dezvoltarea acestor relaţii o au ză popoarelor Uniunii Sovietice propagandă prin conferinţe sub
inţific şi-a găsit confirmarea în convorbirile dintre conducătorii de cele mai calde felicitări şi le urea
faptul ca, în anii de după război, partid şi de stat din cele două ză noi şi însemnate succese în
popoarele dintr-un şir de ţări din ţări, întilnirile din ultimii ani măreaţa operă de construire a co egida Frontului Unităţi Socialiste
Europa, Asia, America Latină au dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, munismului, de înflorirea patriei,
trecut la instaurarea puterii mun secretarul general al P.C.R., şi Le- pentru triumful socialismului şi
citorilor şi ţăranilor, iar realiză onid Brejnev, secretarul general al păcii în lume.
— Anul acesta, pentru o mai — Ce forme concrete de studie
bună cuprindere a tuturor cursan- re vor fi adoptate ?
ilor la invăţămîntul politico-ideo- — Acest sistem va cuprinde for
ogic şi economic de masă, pentru me cit mai accesibile, adecvate
Expoziţia de pictură a asigura o mai eficientă studiere nivelului de pregătire al cursan
ural: * ca rnet cui tura 3PH şi cunoaştere a documentelor pro ţilor : expuneri, dezbateri, lecturi
şi grafică gramatice ale celui de-al Xl-lea in grup, consultaţii, răspunsuri la
Congres al partidului, pe lingă în- întrebări, demonstraţii pe bază de
LUCIA NIŢĂ văţămînbul de partid, cel organi grafice, diagrame, filme documen
Cenaclul „Ritmuri" Traian Filimon, Aurelian Sirbu, zat de U.T.C. şi sindicate a fost tare şi diapozitive, convorbiri etc.,
avînd ca scop clarificarea şi în
iniţiată şi propaganda prin con
Mlron Ţie şi Constantin Gh. Nai-
Deschisă recent la Galeriile de
şi-a reluat activitatea din. Participanţii au avut sur artă ale fondului plastic din ferinţe care se desfăşoară sub ţelegerea problemelor şi docu
priza de a viziona cîteva lucrări egida Frontului Unităţii Socialiste. mentelor politicii interne şi exter
de artă plastică, de a asculta Deva, a doua expoziţie persona Cine sînt cursanţii acestei forme ne a partidului nostru. ,
Vineri seara, in sala de repe lă a hunedorencei Lucia Niţă de învăţămînt politic ? Am adre
tiţii a Teatrului de estradă din două piese clasice (Schubert şi îmbogăţeşte profilul artistei, de- sat întrebarea tovarăşului Ioan — Concret, în municipiul Hune
Mozart), interpretate de talenta
Deva s-a desfăşurat „operaţiunea* ţii elevi ai Liceului de muzică finindu-i mai precis maniera Rusan, directorul Cabinetului mu doara, cum aţi organizat aceste
de reluare a activităţii cenaclu creaţiei. nicipal de partid Hunedoara. cursuri ?
lui literar „Ritmuri". Directorul şl artă plastică din Deva, şi in In linii mari, cele mai multe — La nivel de municipiu avem
continuare profesorii Aurel Do-
Centrului judeţean de îndrumare dintre lucrări sînt realizate In — La propaganda prin conferin 35 de cursuri cu 4 430 de cursanţi.
a creaţiei populare şi a mişcării roga, Nicolae Gastone şi Aure factură expresionistă, se apropie ţe şi alte activităţi educative or Lectorii au fost recrutaţi din rin-
artistice de masă, prof. Constan lian Sirbu au exprimat opinii şl mult de prima etapă (1890—1900). ganizate de Frontul Unităţii So dul cadrelor cu munci de răspun
tin Pascu, a salutat pe cei pre sugestii asupra şedinţei şi acti a curentului lansat de şcoala cialiste vor participa locuitorii din dere pe linie de partid şi de stat,
zenţi, aducînd la cunoştinţa asis vităţii de viitor. germană, deci din perioada cînd cartiere şi sate, pensionari, femei profesori, jurişti, activişti do
tenţei intenţiile şi programul ce- La sflrşit, romancierul Radu acesta a reprezentat o orientare casnice, ţărani cooperatori, care partid etc. Cele din cartiere şi-au
naclului, după care scriitorul Ciobanu a acordat autografe pe progresistă în artă. Iată, de pil au posibilităţi mai reduse de stu început activitatea, cele din sate
Radu Ciobanu a condus prima recenta sa carte „Dreptul de a dă, peisajele Luciei Niţă, în care diu şi care n-au fost cuprinşi la vor începe în această lună. La
şedinţă. predomină Valea ZLaştiului, com celelalte forme ale învăţămîntuiui oraş se va dezbate lunar o temă,
Au citit din creaţiile lor proza începe". politico-ideologic şi economic de la sate cîte două pe lună.
toarea Ana Şoit (trei legende Cenaclul „Ritmuri" din Deva îşi ponenta expresionistă apare frec masă. întreaga activitate se des — Aţi participat desigur, la cl-
minereşti hunedorene), poeţii va desfăşura şedinţele bilunar. vent in temă, în organizarea spa făşoară sub conducerea organelor teva cursuri. Cum apreciaţi că au
ţială — aglomerări, greşeli in şi organizaţiilor de partid, în for
tenţionate de perspectivă ş.a. — me colective de studiu, urmărin- demarat şi ce ar trebui făcut pen
toate aspirînd către o tematică du-se creşterea sferei de cuprin tru ca activitatea lor să-şi atingă
într-adevăr ţinta V
Sâpiâmîrta politică internă activă, capabilă să influenţeze dere a maselor în sistemul organi — Am participat la cîteva
profund privitorul.
zat de pregătire politico-ideologică
Excellnd în portrete, cu prefe şi economică. cursuri in cartiere. S-au desfăşu
rinţă pentru eroii zbuciumaţi, — Ce tematică va fi abordată ? rat mulţumitor. Pentru deplina lor
reuşită, lectorii vor trebui să ţină
şi internaţională accentuînd pe puterea de expre — Tematica va fi axată în în seama de specificul fiecărui curs,
sie, pe violenţa şi ascuţimea
graficii („Tatăl meu", „Portret tregime pe tezele şi ideile cuprin să folosească forme diversificate,
se în Raportul C.C. sil P.C.R. eu
V.N.", „Portret F.K." şl mai a- să sondeze opiniile şi părerile
viaţa lumii a principiilor promo privire la activitatea P.C.R. in pe
(Urmare din pag. 1) les în „Autoportret" — ceva în cursanţilor, să atragă atenţia prin
vate în politica internaţională de rioada dintre congresele al X-lea tot ceea ce fac. Apoi, organiza
conducerea noastră de partid şi de stilul lui Oskar Kokoschka), crea şi al Xl-lea, sarcinile de viitor ale ţiilor de partid le revine sarcina
crotirea patrimoniului cultural na stat. Ascultind informările în le ţiile artistei Lucia Niţă reprezin partidului, Programul, Directivele de a sprijini mai mult mobiliza
ţional şi alte probleme. Un loc de tă pe plan valoric un act supe şl Tezele Congresului al Xl-lea, rea cursanţilor pentru a avea o
primă importanţă pe agenda sesi gătură cu discuţiile purtate de tri rior în arta plastică hunedo- normele eticii şi echităţii socialis prezenţă de sută la sută de fle
unii l-a ocupat „Raportul Guver mişii speciali ai preşedintelui Re reană. te, alte documente ce vor fi adop care dată.
publicii Socialiste România, tova
nului Republicii Socialiste Româ tate la apropiatul Congres al parti
nia asupra aplicării hotărîrilor de răşul Nicolae Ceauşescu— în Irak, C DROZD dului. GH. L NEGREA
partid şi de stat cu privire la in Kuweit, Emiratele Arabe, Vene
troducerea regimului de economii zuela, Columbia şi Ecuador, Comi
la energie, combustibili, materii tetul Executiv al C.C. al P.C.R. a
prime, materiale şi cheltuieli ad- luat cunoştinţă cu satisfacţie des
ministrativ-gospodăreşti". în aceas pre faptul că înţelegerile stabili
tă problemă, Marea Adunare Na-' te cu ocazia convorbirilor purtate Pregătirile pentru iarnă au cam
ţională a adoptat o hotărîre. de preşedintele Nicolae Ceauşescu
Consiliul Naţional al Frontului şi şefii de state, guverne şi alte
Unităţii Socialiste, întrunit în şe personalităţi din ţările respective,
dinţă plenară, a dat o înaltă apre se îndeplinesc cu succes, că pozi „îngheţat"... încălzirea centrală
ciere şi deplină aprobare proiecte ţia României într-o serie de pro
lor de documente ale Congresului bleme internaţionale este aprecia
al Xl-lea al P.C.R. tă pozitiv în aceste ţări. Despre pregătirile pentru sezonul 10); „E rece toată ziua. Numai apartamente — scările 1, 2, 3 —, In
Provoacă o vie satisfacţie fap Pe acelaşi plan, se impun aten rece făcute In diferite domenii ale noaptea ne dau căldură" (Ion Var cvartalul de peste rlul Luncoi, nu
tul că în mod unanim, cu deosebi ţiei primirile de către tovarăşul vieţii sociale ziarul nostru a scris ga, b-dul. Dacia, nr. 3, bloc G. 2, e incă rezolvată în totalitate pro
tă căldură, într-o atmosferă de Nicolae Ceauşescu a ministrului de mai multe ori. In general, pre ap. 6) ; „Numai după ora 23 se dă blema căldurii. La blocul C. 1, in
puternic entuziasm, deputaţii în minelor şi energiei din Brazilia, gătirile s-au făcut din timp, s-au căldură mai multă, dar tot nu su apart. 6 şi 10, la ora vizitei noas
Marea Adunare Naţională, cit şi încheiat, iar factorii competenţi au ficientă" (Marin Ioniţă, bloc G. 2, tre, temperatura nu se ridica decit
pînă la 13—14 grade C. Ce e mai
reprezentanţii tuturor organiza membrilor conducerii Asociaţiei dat asigurări că la iarnă nu vor fi ap. 15). Şi am mai putea continua. grav e că, referitor la neajunsurile
Concluzia ? In Hunedoara, la a-
Saşilor Transilvăneni din R. F.
ţiilor ce alcătuiesc Frontul Unită Germania, vicepreşedintelui execu neplăceri de nici un fel. ceastă oră, încălzirea nu se ridică existente în oraş în privinţa încăl
ţii Socialiste au susţinut pro Ne-am gîndit să întreprindem cî la cotele cerute. zirii, E.G.C.L. Brad dă vina pe
punerea ca tovarăşul Nicolae tiv al firmei „Mc. Donnell Douglas teva raiduri prin care să facem ve constructor, acesta pe administra
Ceauşescu să fie reales, la Con Aircraft Corporation", ministrului rificări ale stadiului pregătirilor tor, iar oamenii stau încă in frig
comerţului şi industriei al Israelu
gresul al Xl-lea, în funcţia de se lui, Henry Kissinger, secretarul la această oră. Sîntem doar în al privind dezaprobatori termometrele.
12-lea ceas, cînd iarna ne bate
cretar general al partidului. A- Raid cu sprijinul Nici la Deva situaţia nu este
ceastă voinţă naţională, ce izvo de stat al S.U.A. insistent la uşă. corespondenţilor voluntar! „mai roză". In apartamentele din
răşte din conştiinţele tuturor oa In cursul săptămînil trecute, „Examenul* pregătirilor pentru Micro 15, cu provizoratul actual In
menilor muncii din România so România a avut o bogată activi iarnă l-am început la... încălzirea ce priveşte încălzirea, e frig. Pro
centrală. Cu sprijinul unor cores
cialistă. sc exprimă plenar şi cu tate şi în importante organisme pondenţi voluntari ai ziarului, am blema blocului I .„problemă* da
prilejul conferinţelor de dări de internaţionale. In Adunarea Ge efectuat un raid prin mai multe Iată şi părerea inginerului şef al ciţiva ani de zile, nu e rezolvată
seamă şi alegeri în organizaţiile nerală a O.N.U., România s-a pro localităţi ale judeţului. Ne aşteptam E.G.C.L. Hunedoara, Ladislau Pas nici pînă astăzi.
de partid. Pronunţîndu-se în mod nunţat hotărît în favoarea rezol să găsim materializate promisiunile cu i „Furnizorul aburului — C.S.H. Exemple de felul celor de mal
ferm, unanim şi entuziast în acest vării conflictului cipriot pe căi făcute, deci... căldură în toate a- — nu funcţionează ou capacitatea sus am fi putut culege, desigur, şl
din alte localităţi ale judeţului, dar
normală. C.T.E. 2 şi C.T.E. 3 nu
sens, comuniştii, toţi cetăţenii politice (în această problemă a parbamentele, dar... dau nici debit, nici temperatură, credem că cele relatate sint sufi
României socialiste văd în reale fost adoptată în acest for inter Pentru început cîteva declaraţii nici presiune corespunzătoare pen ciente pentru a ne face o părere i
gerea secretarului general al parti naţional, în unanimitate, o rezo ale unor locatari din Hunedoara i tru oraş. Avem necazuri în micro- In privinţa pregătirilor de iarnă la
dului o chezăşie a dezvoltării suc luţie), precum şi pentru elabora „Tot timpul la noi e frig. Apă cal raioanele 3 şi 4, iar în 7, con încălzirea centrală, cei „examinaţi*
ceselor acestor ani rodnici, a trans rea şi aplicarea unei noi politici dă n-avem aproape deloc" (Gh. structorul — I.C.S.H. — nu a fina mi pot primi nota maximă. Este
punerii în viaţă a politicii parti în domeniul dezarmării. In aceas Ciosa, muncitor, str. Ion Creangă, lizat încă lucrările de alimentare necesar să se ia, fără Întârziere,
dului de făurire a societăţii socia tă a doila problemă, reprezentantul nr. 9, bloc 71, apart. 6) ; „Şi la noi ou apă". peste tot, măsurile cuvenite pen
e rece. Nici apă caldă nu prea a-
tru înlăturarea grabnică a deficien
Constatările inginerului şef — am
liste multilateral dezvoltate, de ţării noastre în Comitetul Politia vem“ (Gheorghiţa Pricop, bloc 71, completa noi — nu sînt suficiente ţelor existente şi, în parte, sem
înaintare neabătută spre comu- a relevat că România se pronun ap. 7) ; „Ziua este foarte rece, şi nu pot ţine de cald celor ce nalate.
nism ţă pentru depăşirea fazei discu numai seara vine căldura" (Lucre- tremură în apartamentele lor. DOINA COJOCARU
ţiilor generale, lipsite de eficacita ţia Toma, bloc 82, ap. 22, Aleea
Pe plan extern, semnalăm noi Şl la Brad s-au semnalat unele
te şî uecerea Ia măsuri reale, în Topitorului) ; „Şi ziua, şt seara, la neajunsuri, cu toate că aici s-au (cu sprijinul corespondenţilor
fapte care atestă prezenţa tot mai
primul tind de dezarmare nu noi e rece. Copilul e tot timpul făcut multe lucruri bune. La blocu voluntari IOAN VLAD şi
susţinută şi mai concludentă în cleară. răcit" (Nicolae Boj, bloc 82, ap. rile P. 1, P, 5, 4 B, blocul cu 60 ALEXANDRU JURCA)