Page 17 - Drumul_socialismului_1974_12
P. 17
Prolefarl din toate făriie, unijl-vâ !
ANUL XXVI
NR. 6039
MARJI,
17 DECEMBRIE
1974
8 PAGINI -
50 BANI
Actionind în spiritul documentelor Congresului al Xl-lea,
lovăţâmîntul politico-
comuniştii, toţi oamenii muncii hunedoreni militează pentru
ideologic şi economic
ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA Â SARCINILOR PI 1974, de masă trebuie condus
îndeaproape, permanent
PREGĂTIREA OPTIMA A PRODUCŢIEI ANULUI 1J75
Măsuri eficiente RITMURI ACCELERATE ! PETRE LUNGU
şeful secţiei propagandă a
î A Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.
pentru creşterea ! ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Documentele adoptate de către Congresul al Xl-
lea al partidului ridică exigenţe noi în activitatea
brie,
Comuniştii, oamenii muncii hunedoreni desfăşoară,
continuă a producţie! în aceste zile, o activitate deosebită pentru finali derii colectivul întreprin economico-socială şi politico-ideologică, pun în fa
ţa organizaţiilor noastre de partid sarcini <!e o
Simeria
„Marmura"
zarea cu succes a sarcinilor de plan şi a angaja şi-a onorat în întregime profunzime şi complexitate fără precedent. în faţa
mentelor pe 1974, pentru pregătirea, în detalii, a sarcinile anuale la pro muncii de propagandă stă acum cu mare acuitate
agricole condiţiilor necesare trecerii la realizarea ritmică a ducţia globală, producţia sarcina dc a asigura însuşirea aprofundată a con
ale
programatice
şi
orientărilor
de
idei
ţinutului
producţiei anului viitor. Bilanţurile care se rapor
şi
productivitatea
marfă
tează, modul cum se munceşte in general in toate muncii, fapt ce permite documentelor Congresului, înarmarea temeinică a
întreprinderile şi şantierele judeţului constituie o realizarea unei producţii comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii,
Ing. MIRCEA SILVESTRU, dovadă grăitoare că se acţionează în spiritul recen marfă suplimentare în a_ fiecăruia în domeniul în care activea
ză, cu sarcinile ce le revin — element com
director general al Direcţiei tei chemări a Comitetului Politic Executiv al C.C. valoare de aproape 3 mi ponent al muncii ample şi complexe de mobilizare
lioane iei. Pînă la sfîrşi-
al P.C.R. ca in fiecare unitate să fie luate aseme
agricole judeţene nea măsuri care să asigure încheierea anului econo tul anului — ne infor a întregului popor pentru realizarea cincinalului
mic cu sarcinile de producţie îndeplinite la toţi in mează conducerea între actual înainte de termen şi pregătirea optimă a
Congresul al Xl-lea al parti dicatorii, ca la obiectivele de investiţii să fie con prinderii — se va realiza condiţiilor pentru înfăptuirea cincinalului ur
dului a acordat o atenţie deose centrate forţele umane şi materiale necesare înca un spor de productivitate mător, a sarcinilor ce ne revin într-o perspectivă
bită dezvoltării in ritm rapid a drării tuturor lucrărilor in prevederi. de peste 3 000 lei pe mun mai largă. Un rol important în această amplă acti
agriculturii, jalonînd cu clarita citor. vitate îi revine învăţămîntului politico-ideologic şi
te direcţiile în care trebuie ac CU PLANUL ÎNDEPLINIT ne cărbune. Notăm cu sa întreprinderea pentru economic de masă.
ţionat şi măsurile pentru reali ÎNAINTE DE TERMEN tisfacţie brigăzile de frun In cursurile învăţămîntului politico-ideologic şi
zarea unei agriculturi moderne, te ale minei, care au con producerea nutreţurilor economic de masă au avut loc dezbaterile la pri
tribuit din plin la înre
de înaltă productivitate astfel E.M. Vulcan gistrarea acestui remarca mele două teme, iar în multe altele — şi la cea
incit această ramură de bază a Din abatajele minei bil succes : Florea Petri- combinate din Praştie de a treia. O privire retrospectivă asupra modu
economiei naţionale să-şi spo Vulcan, de unde a fost şor, Ioan Sima, Alexandru Colectivul de muncă de lui în care s-au desfăşurat primele dezbateri pune
rească contribuţia la progresul lansată anul acesta che Chiva, Balaş Szabo, la întreprinderea pentru în evidenţă faptul că acordînd atenţia cuvenită
general al societăţii noastre so marea la întrecere către Gheorghe Iordan. De producerea nutreţurilor conţinutului de idei şi semnificaţiei studiului, ma
cialiste. Urmărind îndeplinirea a- toate colectivele din ra combinate Orăştie a înre rea majoritate a organizaţiilor de partid au asigu
cestui deziderat, pe baza indi mura minieră, o veste de menţionat că spre sfîrşi- gistrat un succes remar rat desfăşurarea învăţămîntului la un nivel co
tul lunii noiembrie E.M.
caţiilor date de secretarul gene ultimă oră : astăzi • în Vulcan şi-a îndeplinit cabil în întrecere : înde respunzător, cu o bună participare, realizîndu-se
ral al partidului, tovarăşul schimbul II se îndeplineş planul anual la lucrările plinirea integrală a sar dezbateri vii, axate ferm pe sarcinile ce le revin
Nicolae Ceauşescu, s-a trecut la te planul anual la extrac de investiţii. cinilor de producţie afe din documentele Congresului al XT-lea al partidu
întocmirea studiilor-program de ţia de cărbune, urmind rente actualului cincinal. lui. O asemenea dezbatere reuşită, aşa cum s-a
dezvoltare a agriculturii pînă în ca pînă la finele lunii de „Marmura" Simeria Astfel unitatea va avea desprins din recentele controale făcute în judeţ, a
1980 la nivel de judeţ, comune cembrie să se extragă su
şi de unitate agricolă. Un Im \ plimentar peste 42 000 to In ziua de 12 decern- (Continuare în pag. a 6-a) (Continuare în pag. a 3-a)
portant punct de plecare îl con
stituie dezbaterile care au loc în
această perioadă în unităţile a-
gricole pentru aprobarea planuri REPETIŢIE GENERALA
lor de producţie şi financiare pe SoptomîftC!
anul 1975, precum şi a măsurilor PENTRU INTRAREA IN
tehnico-organizatorice necesare
materializării lor. Aşezarea judi poisîieâ
cioasă a indicatorilor de plan pe NIVELURILE DE PLAN
ferme, brigăzi şi formaţii de lu întregul popor român, răs-
cru, stabilirea de responsabilităţi ALE ANULUI VIITOR punzînd chemării Congresului
şi termene de execuţie pe oa al Xl-lea al partidului, desfă
meni, introducerea tehnologiilor (In pag. 4) şoară în aceste zile de sfîrşit
»• avansate, extinderea mecanizării de an o muncă dirză, tenace,
şi chimizării — iată doar cîţiva pentru înfăptuirea tuturor indi
din factorii decisivi pentru soar CURIER catorilor planului economic. In
ta viitoarei producţii, mine, fabrici şi uzine, pe şan
între acţiunile care asigură In- SOCIAL—CETĂŢENESC tierele de construcţii şi pe o-
goare, oamenii muncii pun in
(Continuare in pag. a 3-a) (în pag. 5) valoare noi resurse interne,
„Marmura" Simeria : Aspect din seepa de dale mozaicatc. dînd astfel expresie în fapte
angajamentului asumat privind
r îndeplinirea cincinalului înainte
de termen.
In curînd, un eveniment Tinere, căminul nu este Examinînd propunerile de
definitivare a Planului naţional
plăcut din viaţa şcolarilor : numai un ioc de dormit, unic de a dezvoltare economico-
socială
Republicii
Socialiste
Se întregesc conştiinfe Vacanta de iarnă România şi a Bugetului de stat
pe anul 1975, Comitetul Politic
Executiv al C.C. al P.C.R., In
şi personalifăfi umane tră în vacanţă de iarnă. şcolile In ci şi cadrul unde se şedinţa sa din 13 decembrie
zile
Peste
cîteva
a.c., a stabilit' să se ia, în con
Evenimentul are loc după tinuare, măsuri de organizare
Una dintre valenţele calităţii de comunist este cel mai lung trimestru şcolar, formează deprinderi temeinică a activităţii economi
aceea de a forma conştiinţe ; de a le forma în in care s-a muncit cu rîvnă, ce, care să asigure ca fiecare
asemenea măsură Incit fiecare om care ajunge cu pasiune. întreprindere să îndeplinească
în acest „cîrnp magnetic" de influenţare să fie ca Aşa cum obişnuim în fiece de viaţă civiSizată! în mod exemplar sarcinile de
pabil a înţelege rosturile sale adevărate intr-un an cu asemenea prilej, ne-ara producţie, toţi indicatorii de
anumit loc şi -timp. Pentru că prezentul şi vii adresat şi acum pentru infor Industriei miniere din Valea Jiului îi revin plan. Pe şantierele de con
torul nostru reclamă, în avanposturi ca şi in cor maţii — „în avanpremieră" — Co sarcini sporite de la an la an, în consecinţă, către strucţii, forţele umane şi mate
riale să fie concentrate pentru
pul coloanei, doar asemenea oameni. Comuniştii mandamentului judeţean pen minele din Valea Jiului se îndreaptă permanent realizarea în cele mai bune con
exercită asupra oamenilor din jurul lor, zi de zi, tru organizarea vacanţei (com paşii unor oameni veniţi din diferite colţuri ale diţii a investiţiilor şi punerea
ceas de ceas, asemenea Influenţă, cu puterea de pus din reprezentanţi ai Inspec ţării, deprinşi cu modalităţi de viaţă diferite. Mi in funcţiune la timp şi la pa
convingere a exemplului personal şl cu forţa de toratului judeţean şcolar, Con na nu numai că-i atrage, dar le pune la dispo rametrii proiectaţi a noilor obi
convingere a cuvîntului rostit de la suflet la suflet. siliului judeţean al sindicate ziţie şl condiţii de viaţă civilizată. Mulţi dintre cei ective economice.
Cu alte cuvinte pun în practică tezaurul inestimabil lor, Comitetului judeţean al care vin 1a mină să se angajeze sint tineri nefa- Comitetul Politic Executiv a
al normelor vieţii şi muneii comuniştilor, ale eticii U.T.C., Consiliului judeţean al miliştl. Grijă egală se manifestă şi faţă de a- hotărît ca Planul naţional unic
şi eohităţii socialiste adoptate de Congresul al Xl- Organizaţiei pionierilor, O.J.T., ceştia. Aproape eă nu e mină în Valea Jiului şi Bugetul de stat să fie supuse
lea al partidului nostru. Direcţiei sanitare a judeţului, care să nu aibă capacităţi proprii de cazare a' spre legiferare Marii Adunări
Pe platforma industrială de la Ghişcădaga mun Direcţiei comerciale judeţene nefamiliştilor, capacităţi construite şi dotate în Naţionale.
cesc laolaltă colective de la mal multe întreprin ş.a.). Din bogatul program^ în majoritatea cazurilor în ultimii 4-5 ani. In aceeaşi şedinţă, Comitetul
deri constructoare şi colective care vor prelua în tocmit pînă în cele mai ftiici Viaţa ki asemenea colectivităţi trebuie însă să-şi Politic Executiv a luat în dis
exploatare uriaşele agregate pentru fabricarea ci amănunte, spicuim : aproape formeze nişte parametri proprii, superiori modali cuţie şi şi-a însuşit propunerile
mentului şl a varului. Dar pînă la ciment şi var, 1 600 de elevi hunedoreni îşi tăţii de existenţă anterioară intrării în cămin. prezentate de tovarăşul Nicolae
în „retorta" şantierului acţionează liantul prin vor petrece vacanţa în tabe Sint deprinderile de viaţă ordonată, civilizată, în Ceauşescu privind definitivarea
dare se leagă om cu om, suflet cu suflet, se in rele de iarnă de ia Vaţa de condiţii de igienă, de respect faţă de odi'hnă şi de Programului Partidului Comu
fluenţează, completează şl corectează î*tr-un pro Jos, Geeagiu, Straja, Uricani, bunul altuia, de bunurile date în folosinţă co nist Român de făurire a socie
ces continuu care are oa scop predarea la timp Buşteni, Sinaia, Predeal, Go mună. tăţii socialiste multilateral dez
optim a obiectivului, dar şi o puternică sudură vora, FeUx, H-erculane, Căli- Pornind de la această necesitate, iată-ne .musafi voltate şi înaintare a României
Intre oameni pe baza unui interos comun. încet măneşti şl Căciulata j in tabe- rii unor cămine de mineri — cele ale minelor spre comunism. Totodată, Co-
Vulcan, Lupeni şi Bărbăteni.
(Centinuare în pag. a 8-o) (Continuare in pag. a 8-a)
(Continuare in pag. a 5-a) j (Continuare în pag. 4-5)
