Page 19 - Drumul_socialismului_1974_12
P. 19
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6039 © MARŢI, 17 DECEMBRIE 1974 Pag.' 3
mm ACTIVITATE POLITICĂ
[
PENTRU ÎNFĂPTUIRE* SMC1L0R BE PRODUCŢIE
ii l DE
(Urmare din pag. 1) suri provenite din slaba preocupa kţmmultiple, ou o influentă sporită
re a unor organe de partid pentru
conducerea sistematică, permanen
arat loe in organizaţiile de bază tă a acestei importante laturi a in aceste zile premergătoare manevre, expediţie. Ca urmare, SISTEMATIC, TEMEINIC
schimbul B de la E.M. Muncel, nr. muncii de partid. Pornind de la a- încheierii celui de-al patrulea an în numai citeva zile stocul de Tovarăşul Ioan M. Popa, se
1 şi 3 de la E.M. Aninoasa, sec ceste constatări, consider să sub ai cincinalului, organizaţiile de produse finite a scăzut cu circa cretarul comitetului de partid al
toarele I, IV, V, E.M. Lonea, sec liniez necesitatea preocupării orga partid din unităţile economice 2 milioane lei. întreprinderii Victoria Călan, ne
torul II E. M. Dîlja, şantier nr. nelor de partid în pregătirea mal ale judeţului întreprind noi mă face cunoscute principalele di
B Deva, confecţii II „Vidra" O- temeinică, diferenţiată în colective suri şi acţiuni în vederea înde MUNCA DE LA OM LA OM recţii ale muncii de partid în a-
răştie, comuna Vaţa, mai multe mai mici a propagandiştilor, lecto plinirii exemplare a sarcinilor ceastă perioadă :
organizaţii de bază de la C.S.H. şi rilor şi responsabililor cu propa de plan. In atenţia comitetului de partid — Zilele trecute am avut o
LC.S.H. etc. Biroul organizaţiei de ganda, informarea lor cu proble stă acum îmbunătăţirea continuă consfătuire cu colectivele gaze
bază şi propagandistul de la E.M; mele principale care preocupă or VIZIND RĂSPUNDEREA a muncii cu oamenii. Intre al telor de perete în care s-a in
Muncel au acordat atenţia cuveni ganizaţiile de partid, cu sarcinile PE TOATA FILIERA te măsuri luate pe această linie sistat ca aceste forme ale muncii
tă pregătirii dezbaterii. Cu mai ce le revin din hotărîrile organe este şi activitatea cu agitatorii. politice de masă să acţioneze mal
multe zile înainte de adunare, pro lor de partid cu problemele rea Comitetul de partid de la I.M.C. Recent, acestora li s-a făcut o energic pentru mobilizarea colec
pagandistul a discutat cu cursan lizării planului, ale organizării şi Bîrcea a întreprins recent o lar instruire practică de către tova tivelor secţiilor la îndeplinirea
ţii unele idei şi probleme legate de conducerii activităţii, ale educării gă acţiune menită să întărească răşul Victor Cazacu, secretarul
plan,
temă, cum studiază, dacă au ne moral-politice, sprijinirea lor pen răspunderea tuturor cadrelor de organizaţiei de bază de la ateli sarcinilor de ordinii la la întărirea
locurile
şi
disciplinei
clarităţi, dîndu-le ajutor şi atră- tru a realiza dezbateri aprofunda conducere, a fiecărui om, In în erul mecano-energetic. Caracterul de muncă.
gîndu-le astfel atenţia asupra stu te, precum şi pentru a răspunde deplinirea sarcinilor. practic al instruirii a fost im
diului. Un element organizatoric i la un nivel corespunzător proble — Despre ce este vorba ? — pus de faptul că o bună parte Unele gazete oglindesc deja
învăţămîntul a avut loc înaintea melor pe care le ridică cursanţii. astfel de preocupări. Cele de la
adunării generale a organizaţiei de Este necesar ca fiecare organi am adresat întrebarea tovarăşului din agitatori sînt tovarăşi tineri, furnale, atelierul mecanic, tur
bază, lucru pe care-1 considerăm zaţie de bază să-şi stabilească ce Nicolae Devean, secretarul comi fără experienţă. nătoria de lingotiere etc. conţin
bun, în condiţiile în care dezba tetului de partid. — Cum muncesc agitatorii ? — articole axate pe cerinţele actu
terea nu face parte din ordinea de le 4 teme ce vor constitui punct —• Tuturor membrilor comitetu l-am întrebat pe tovarăşul Nico ale, îndemnuri, critici la adresa
zi. La început, propagandistul a distinct la ordinea de zi a adună lui de partid, cadrelor de con lae Bozdoc, secretarul organiza unor oameni care se abat de la
rii generale şi să ia măsuri din
făcut o trecere de la tema pre timp pentru pregătirea temeinică a ducere, tovarăşilor din comitetul ţiei de bază de la secţia Premo. disciplina muncii.
cedentă la cea care urma să fie dezbaterilor. Organizaţiile de partid oamenilor muncii, li s-a dat sar — Avem un număr însemnat de Tot în aceste zile am trecut
dezbătută, enunţînd apoi principa cina de a răspunde de cîte o sec agitatori care desfăşoară o bună la îmbunătăţirea agitaţiei vizuale
lele jaloane ale dezbaterii. In a- să analizeze lunar modul în care ţie sau atelier. Principalul aici activitate in mod permanent. De a cărei principală orientare con
dezbaterile
anteri
s-au
desfăşurat
eest fel el a creat un climat pro este, fără îndoială, planul, rea pildă, tovarăşul Gheorghe Mol- stă in încheierea In condiţiunl
pice schimbului de cunoştinţe, de oare în învăţămîntul politico-ideo lizarea lui integrală la toţi in dovan. In fiecare zi el are ceva bune a anului 1974 şl finalizarea
logic şi economic organizat pe li
idei, păreri, care a şi avut dicatorii. Dar nu numai asta. Aşa să comunice oamenilor cu care pregătirilor pentru 1975.
loc. Cursanţii au pus întrebări, au nie de partid, U.T.C., sindicat şi cum cer documentele Congresului lucrează, discută cu ei, îi în O preocupare de prim ordin
expunerile
pe
linia F.U.S. şi să
dat răspunsuri, direct inspirate din ia măsuri pentru înlăturarea din al Xl-lea al partidului, exigenţe deamnă să lucreze mai bine, Ii este încheierea în bune condiţi-
documentele de partid, au făcut timp a lipsurilor constatate. le cresc în toate sferele activi ajută să-şi îndeplinească sarcini uni a reparaţiilor capitale Ia
conexiuni între exigenţele acestora tăţii noastre. Avem aici în vede furnalul nr. 2. împreună cu co
şi munca lor, astfel încît dezbate In permanenţă, membrii organe re întărirea disciplinei şi ordi le. Avem şi alţi agitatori buni, lectivul de constructori ne-am
rea a fost vie, animată, antrenantă. lor de partid repartizaţi pe cursuri, nii la locul de muncă, desfăşu printre care Traian Jurca, Petri- angajat să terminăm lucrările cu
Există încă o serie de alte as lectorii, propagandiştii trebuie să rarea unei activităţi continue, de că Popescu, Gheorghe Bogdan 5 zile înainte de termen. întrea
pecte pozitive în desfăşurarea în- acorde sprijin concret cursanţilor înaltă eficienţă. şi alţii. Meritul lor constă, după ga activitate de partid de aici are
între două dezbateri pentru studi
văţămîntului. Comitetele munici erea materialului bibliografic reco Există de mai multă vreme un părerea mea, în faptul că sînt acest obiectiv. Iniţiem acţiuni
pale de partid Deva, Hunedoara şi mandat şi aprofundarea ideilor punct slab, ca să zic aşa, anu bine orientaţi ; în activitatea lor comune cu constructorul, echipe
Petroşani au o bună experienţă în me la depozit şi transporturi. vizează cele mai importante lu de furnalişti dau o mînă de aju
pregătirea propagandiştilor. Lunar cuprinse în tematicile de studiu. Pentru ca lucrurile să meargă cruri : îndeplinirea cantitativă a tor acestuia, menţinem un spirit
In această ordine de idei, cabine
se discută modul cum se desfă tele de ştiinţe sociale şi punctele bine şi aici, am format o echipă sarcinilor de plan, calitatea pro de muncă responsabil In toate
şoară învăţămîntul, propagandiştii de informare şi documentare au de 5 oameni, prin rotaţie, care ducţiei, exploatarea economicoasă formaţiile de lucru.
şi organele de partid informînd a- datoria să-şi îmbunătăţească activi se ocupă exclusiv de încărcare, a utilajelor etc. CORNEL ARMEANU
supra modului cum s-a pregătit şi
dezbătut tema anterioară, iar ca tatea, să fie dotate cu tematicile
pentru
necesare
bibliografia
şi
drele cele mai competente fac ex fiecare temă, să organizeze consul Băietele de perete să dea dovadă ie mai multă
puneri sau dau consultaţii la te
ma care urmează să fie prezentată taţii, informări politice, răspunsuri
şi dezbătută cu membrii de partid, la întrebările cursanţilor, schim
uteciştii sau membrii de sindi buri de experienţă între propagan operativitate şi diversitate
cat. dişti, agitatori, alte acţiuni în spri
urmează
învăţă-
celor
jinul
care
Bine procedează comitetele muni
cipale de partid Deva şi Hunedoa mîntul politico-ideologic şi econo Gazeta de perete centrală, or conţine un articol pe marginea rotaţie de organizaţiile de bază pe
mic de masă şi al tuturor oameni
ra care instruiesc şi trimit să par lor muncii. ganul comitetelor de partid, sin chemării adresate tinerilor de la schimburi, „rotaţie" atlt de bine
ticipe şi să acorde ajutor concret dicat şi U.T.C. de la întreprinde înalta tribună a Congresului de pusă la punct încît gazeta e goj-
în ridicarea conţinutului învăţă Se impune ca toate Organele şi rea chimică Orăştie, prezintă ar către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. lă !). Menţionăm că — în privinţa
mântului pe membrii organului de organizaţiile de partid să acorde ticolul de fond cu tema „Hotărî Alături de acesta sînt publicate cî- gazetei „Chimistul" — tovarăşul
partid, ai comisiei de propagandă mai mult sprijin în orientarea şi rile Congresului al Xl-lea al teva fotografii ale tinerilor frun Pitoiu este, momentan, singurul
şi lectorii. buna desfăşurare a învăţămîntu P.C.R. în mintea şi activitatea co taşi în muncă. membru al biroului organizaţiei
Din controalele efectuate recent lui politic U.T.C., a învăţămîntu lectivului nostru de muncă", sem de oază prezent în întreprinde
de colective de activişti de partid, lui organizat de sindicate şi nat de Nicolae Hanciu, secretarul re, restul lipsind din motive te
la La I.C. Orăştie
U.T.C., sindicat şi alte cadre rezul propagandei prin conferinţe or comitetului de partid al secţiei meinice, fapt ce nu-i permite, prac
tă însă că nu toate organele de ganizate de consiliile locale ale mecanică-matriţerie. Aflăm de tic, să se ocupe de toate proble
partid şi ale organizaţiilor de masă Frontului Unităţii Socialiste. Co autor şi de la tovarăşa Măria Mo- mele muncii de partid. In faţa
conduc îndeaproape această im mitetele de partid şi birourile canu, membră a biroului comitetu nemulţumirii sale justificate, nici
portantă activitate, lăsînd-o, de organizaţiilor de bază trebuie lui de partid al întreprinderii, res Un spaţiu mare de propagandă tovarăşa Floarea Damlan, respon
regulă, pe seama propagandiştilor. să sprijine concret organizaţiile ponsabila comisiei de propagandă, vie, atractivă, disponibil în nume sabila colectivului gazetei de pe
Numai aşa a fost posibil ca unele U.T.C., sindicat, consiliile şi or că activitatea gazetelor de perete roasele gazete de perete existente rete, nici tovarăşul Nicolae Mar-
organizaţii de bază ca cele de la ganizaţiile Frontului Unităţii So este orientată în perioada curen în întreprindere, cuprinde doar in cu, responsabilul comisiei de pro
Spitalul din Călan, comerţ Hune cialiste în pregătirea lectorilor şi tă spre publicarea unor articole pe parte aria tematică a preocupări pagandă a comitetului de partid
doara, organizaţiile U.T.C. ca ace propagandiştilor, să urmărească marginea documentelor Congresu lor oamenilor muncii, atit din cau al secţiei, nici tovarăşa Maria Mo-
lea din comunele Unirea, Vorţa, asigurarea unui înalt conţinut de lui al Xl-lea al partidului, cu za transformării parţiale a gazete canu n-au reuşit să lămurească
Bănită şi altele, să deschidă cu în idei acestor forme de învăţămînt, sublinierea sarcinilor ce revin or lor în panouri de onoare (expune situaţia.
târziere învăţămîntul politico-ideo strînsa lor legătură cu munca şi ganizaţiilor de bază, colectivelor rea fotografiilor) sau a unui oa Din astfel de motive, gazetele
logic. De asemenea, datorită slabei viaţa colectivului. secţiilor întreprinderii, urmărin- recare formalism (acelaşi articol la de perete din întreprinderea chi
preocupări a unor organe de Se dovedeşte eficientă activita du-se însuşirea lor cit mai com două gazete), cit şi a unor „pa mică Orăştie răspund doar par
partid şi răspunderii scăzute a u- tea acelor organizaţii de partid pletă, informarea generală a oa sări" ale responsabilităţilor de co ţial, la capacitatea de care dispun,
nor propagandişti, se manifestă menilor muncii. ordonare (cazul gazetei „Chimis ca spaţiu şi competenţă, sarcinilor
tendinţa de a rezuma activitatea care asigură pregătirea unitară Interlocutorii poştri recunosc, in tul", de Ia secţia mase plastice, propagandistice ce le revin în a-
cursului la expunerea temei, fără a lectorilor şi propagandiştilor de să, că, practic, într-un articol de care are un colectiv de redacţie, ceastă importantă perioadă de lar
a ajuta pe parcurs cursanţii în în la aceste cursuri, informarea, gazetă de perete, pe un spaţiu li cu un responsabil în frunte, dar gă efervescenţă p>olitică.
suşirea materialului studiat şi apoi controlul şi îndrumarea lor per mitat, este destul de greu să se care în fapt este condusă prin NICOLAE STANCIU
să stimuleze dezbaterile, schimbu- manentă. Un control exigent tre realizeze dezideratul enunţat. Com
. ile de opinii pe baza documente- buie să se instituie asupra mo pletăm cele spuse cu constatarea
“spr Congresului al Xl-lea al parti dului în care organizaţiile U.T.C., comună că dacă spaţiul existent
dului, a operelor tovarăşului de sindicat, consiliile Frontului U- în toate gazetele din întreprindere
Nicolae Ceauşescu, realităţilor con nităţii Socialiste se ocupă de spri ar fi mai judicios folosit, mai ra Măsuri eficiente pentru creşterea
crete din unitatea în care activea jinirea cursanţilor în pregătirea ţional, acestea şi-ar at'inge mai e-
ză membrii de partid. In unele lor pentru dezbateri, le asigură in ficient scopul. Ne referim la fap
organizaţii de bază ca lot 51 şan formarea şi controlează eficienţa tul că spaţioasa gazetă centrală,
tier Orăştie, Cooperativa „Unirea" învăţămîntului. de pildă, cuprindea, în afara sin continue a producţiei agricole
Petroşani, Oficiul farmaceutic De Aflat în plină desfăşurare, în gurului articol citat, fotografii ale
va, propagandiştii s-au re-" văţămîntul politico-ideologic şi fruntaşilor în producţie, că gazeta (Urmare din pag. I)
zumat la prezentarea în faţa economic de masă trebuie condus „Metalurgistul" de la secţia me nerea în funcţiune şl exploata
cursanţilor a unor expuneri, In permanenţă de către organele canică conţinea acelaşi articol al deplinirea planului şi a angaja re cu eficienţă maximă a tutu
insuficient ancorate în ' reali de partid, astfel încît el să con aceluiaşi autor, un tabel nominal mentelor asumate, ca răspuns la ror sistemelor de irigaţii. Creş
tăţile unităţii. Astfel de pre stituie o pîrghie importantă în cu fruntaşii secţiei şi un alt ar chemarea la întrecere adresată terea randamentelor la hectar ia
zentări au fost urmate de discu înarmarea maselor de oameni ai ticol, „Aportul uteciştilor la rea de cooperatorii din Izbiceni-Olt, toate culturile, inclusiv la plan
ţii eterogene. Mai sînt propagan muncii cu documentele Congresu lizarea sarcinilor de plan" ; că ga un loc prioritar îl ocupă fina tele de nutreţ, ne obligă să pu
dişti care în loc să puncteze idei lui al XT-Iea al partidului, con zeta secţiei mase plastice, „Chimis nem accentul pe asigurarea unui
le principale ale temei, să stimu tribuind la mobilizarea lor pentru tul", etala doar un bileţel : „De lizarea grabnică a ogoarelor pe sistem raţional de fertilizare In
leze cursanţii la discuţii prin în înfăptuirea neabătută a sarcinilor la 1—15 dec. ’74 de gazetă răspun toate suprafeţele, aplicarea în fiecare unitate, aplicarea dife
trebări, citesc pur şi simplu tex ce le revin din aceste importante de org. schimbul „C“, respectiv grăşămintelor organice şi chimi renţiată a tehnologiilor, în ca
tele.'dinainte pregătite. documente, pentru realizarea îna tov. Pitoiu Petru", şi că la secţia ce pe terenurile stabilite, inclu- drul cărora mecanizarea şi chi
Există şi alte neajunsuri în des inte de termen a actualului cin I încă nu există gazetă de perete. siy a mustului de grajd pe pa mizarea au un rol hotărîtor. Toa
făşurarea învăţămîntului, neajun- cinal. Gazeta „Tineretul şi producţia" jişti şi lucerniere, scurgerea a- te acestea solicită din plin creş
pei de pe culturi, asigurarea din terea aportului unităţilor S.M.A.
vreme a seminţelor şi pesticide- în balanţa recoltei. In pomicul
lor. tură, pe lîngă extinderea livezi
Ritmuri accelerate zintă îndeplinirea întocmai a sar lor pe încă 1 000 hectare, efor
O
deosebită
pre
însemnătate
cinilor de dezvoltare a zooteh turi deosebite se cer pentru re
potenţialului
plantaţiilor
facerea
în întrecerea socialistă niei. Nu se admite nici o aba existente. de bază al agricultu
de
tere
efectivelor
la
realizarea
Sectorul
a
la
onora
producţiilor,
de
şi
rea contractelor încheiate cu rii judeţului îl constituie zooteh
nia, care în 1980 va deţine o
(Urmare din pag. 1) subtraversarea de la Paroşeni — zina ecpnomisită transportîndu-se statul !
cu 30 zile, podurile de la Petrila suplimentar peste 150 000 tone mar Evident, obiectivele şi sarcini pondere în producţia globală de
posibilitatea să realizeze suplimen şi de la km. 35 — cu 15 şi res fă şi circa 3 milioane călători km. le amintite se integrează orga peste 60 la sută. Conferinţa or a
partid
judeţene
ganizaţiei
de
tar, în acest cincinal, o producţie pectiv, 10 zile. Pînă la finele a- MAI MULT DE UN MILION LEI nic în acţiunile largi şi complexe stabilit sarcinile ce revin în a-
de peste 65 000 tone nutreţuri com nului constructorii şantierului vor PESTE SARCINA ANUALĂ ce trebuie întreprinse în scopul cest scop organizaţiilor de partid
binate. -Rezultatul se datoreşte pre executa suplimentar lucrări de Colectivul secţiei de gospodărie materializării direcţiilor şi căilor de la sate, organelor agricole ju
ocupării susţinute a lucrătorilor construcţii-montaj în valoare de comunală şi locativă din Călan şi-a de dezvoltare a agriculturii noas deţene, consiliilor populare şi
pentru utilizarea cu randament peste 12 milioane lei. realizat şi depăşit planul produc tre stabilite de Congresul al Xl- conducerilor unităţilor agricole.
sporit a capacităţilor productive SECŢIA TRANSPORTURI AUTO ţiei globale pe anul 1974. Valoarea lea al partidului. Şi în următo
spiritul
In
indicaţiilor
ale întreprinderii. HAŢEG producţiei date peste plan se ridi rul cincinal, o problemă primor secretarul general al date de
partidului
agricultor
ŞANTIERUL 71 — CĂI FERATE — După ce lucrătorii din Secţia că la 1 295 000 lei. La acest însem dială pentru fiecare apărarea, con şi cu prilejul vizitei efectuate în
rămîne
cetăţean
transporturi auto Haţeg au rapor nat succes au contribuit într-o
judeţul
acestui
PETROŞANI tat îndeplinirea planului celor 4 măsură mai mare sectoarele de servarea şi ridicarea . potenţialu toamna avem în an în să fie
vedere
nostru,
De peste 75 de zile, constructorii ani ai cincinalului, ei au reuşit să transporturi, prestări de construc lui. productiv al pământului. In întreprinse măsuri energice me
(feroviari din Petroşani lucrează în realizeze sarcinile pe 1974 încă de ţii, drumuri şi zone verzi. Din rîn- acest sens avem un program nite să asigure ridicarea simţi
îmbunătăţirile
lucru,
concret
de
contul anului viitor. Constructorii la data de 30 noiembrie. Angaja dul colectivului s-au detaşat prin funciare vizînd desecarea a 13 000 toare a producţiei pajiştilor na
de aici au pus în funcţiune înain mentul conducătorilor auto de aici realizările obţinute comuniştii Du hectare, combaterea eroziunii so turale, o gospodărire chibzuită a
te de termen : mărirea capacităţii de a lucra o zi pe lună tot parcul mitru Pileş, şef formaţie transpor lului, regularizări şi îndiguiri, tuturor resurselor de creştere a
staţiei Meri — cu 15 zile, tune de maşini cu benzină economisită turi, Trandafir Negru, şofer, Ana producţiei de nutreţuri _____________ l„i
lul Mîndrn 2 —. cu . 20 . de zile. a fost onorat ireorosabil. cu ben Cîmpeanu şi Ioan Popescu, zidari. corectarea acidităţii solului, pu-