Page 21 - Drumul_socialismului_1974_12

6039 O MARJI, 17 DECEMBRIE 1974
Pag. 5

LEGEA RETRIBUIRII - PE ÎNŢELESUL, TUTU.wk
Se întregesc conştiinţe şi personalităţi umane
0 puternică influenţă asupra condiţiilor
(Urmare din pag. 1) care stăteam de vorbă ca de la om tln Răduţ, un om în care poţi să-ţi de muncă şi viată aie oamenilor muncii
la om. In procesul acesta de cu­ pui toată încrederea, un comunist.
dar sigur, sudura se produce, e- noaştere, desfăşurat cu chibzuinţă, Alexandru o luase însă razna, căl­
rorile se corectează şi oamenii se i-am putut face pe oameni să în­ ca pe urme rele. Ne-am sfătuit cu Studiind cu atenţie prevede­ Pentru personalul muncitoresc
constatăm
Legii
întregesc şi reîntregesc. ţeleagă necesitatea efortului în comuniştii din brigadă ce-i de fă­ rile satisfacţie retribuirii, cuprinde o retribuit în regie (după timp),/
ea
că
cu
Un secretar de organizaţie de plus care li se cerea. Dar şi noi cut şi am ajuns la concluzia că seamă de elemente noi, care au cît şi pentru personal TESA, ]e->,
gea prevede acordarea retribuţii*
bază, maistrul Dorin Popa, de la ne-am întărit în convingerea că a fiecare dintre ei trebuie să se sim­ ca scop realizarea unui raport lor în raport de gradul de înde­
organizaţia fabricare lianţi, ne is­ sancţiona oamenii fără a le cu­ tă răspunzător de evoluţia lui Pop. cit mai just între retribuţia mi­ plinire a sarcinilor, concretizata,
toriseşte un caz : noaşte păsurile e o greşeală care I-au dirijat paşii cu grijă de pă­ nimă şi maximă, retribuirea în în planul de producţie pentr»»?
— Fiind unitate nouă, oamenii nu. poate să se împace cu calită­ rinţi, ba i-au administrat chiar şi funcţie de importanţa ramurilor muncitori şi dot pînă la patru'-,
Vndrei 1, zidarului sînt diferiţi, cum diferită le e ţile unor comunişti. de activitate în etapa actuală indicatori pentru restul perso»'
naţio­
nd ţi fierar-betonis- „zestrea" de conştiinţă muncito­ — ^nntieru! —' spunea Iuliu Ot- cîştigurile. Şi zilele trecute mi-a de dezvoltare a economiei oamenilor naiului.
spus cu mindrie că din munca lui
cointeresarea
nale,
indi-'
Astfel,
•eg, oferă serioase rească. Unii, cum dau de greu, în­ muncii pentru creşterea eficien­ catorilor în cazul sau depăşirii sarcini­
a
stabiliţi
noul edificiu de cearcă să dea bir eu fugiţii. A- ţei economice a producţiei şi lor prevăzute, mărimea adaosu­
terminat la sfîrşi- tunci intervine acest sfat al ome­ - • . - «v • ; - m •/; g •' repartiţia după cantitatea şl ca­ lui este : la muncitori 1 la sută'
e 1975 — aţa cum niei comuniste, cum îl numiţi f cu omeniei comuniste litatea muncii. la retribuţia tarifară, pentru fie­
constructorii ţantie- tact, cu răbdare şi multă perseve­ In ceea ce priveşte sistemul care procent de depăşire a sar­
renţă, treptat oamenii înţeleg că tarifar de retribuţie, se remar­ cinilor ; la personalul TESA, da
a te lupta cu greutăţile şi a le în­ voş, locţiitorul secretarului de a trimis 700 lei mamei sale. că, atît la reţelele de bază uti­ la 2 la 4 la sută, pentru fiecare
Cazul lui Pop e doar un exem­
. FABRICII DE vinge înseamnă tărie, autoverifica- partid de la I.C.F., e o sursă per­ plu. Producţia ocupă mult din tim­ lizate în combinatul hunedorean, procent de depăşire a indica­
manentă de probleme eu oamenii.
torilor.
AR AUTOCLAVIZAT re. Am să vă povestesc cazul tî- Noi nu putem spune că nu ne cu­ pul nostru şi mai greu reuşim să cit şi la a celelalte, o creştere In cursul anului se pot acorda
retribuţiilor
cate­
simţitoare
irindt. contur vizibil nărului inginer I.R. Nu concepea noaştem. Ne cunoaştem bine. Dar cunoaştem fiecare om. Dar din goriilor inferioare ale muncitori­ premii, atît personalului munci­
itate productivă a decît îngust necesitatea de a-şi fo­ oamenii noştri trăiesc o mare par­ fiecare om adevărat — şi eu pe lor calificaţi, problemă care re­ toresc cît şi TESA, prin aplica­
Ci? materiale de losi capacitatea de muncă şi de te din timp departe de familie. U- şantiere am cunoscut mulţi oameni zolvă stabilitatea cadrelor tinere rea unei cote de pînă la 1 Im
ste vorba despre gîndire. De aici pînă la manifes­ nii o mai iau razna. Cu cei ce ne adevăraţi — trebuie să-ţi faci niş­ în întreprinderi. sută asupra fondului de retribu­
ton celular autocla- tări de indisciplină nu era decît refuză ajutorul şi sfatul procedăm te „piloni" de sprijin care să te a- Pentru stimularea calificării ţie planificat.
lîngă
La
construcţie ţi-a a- un pas. Uneori cădea în greşeală, fără menajamente. Nu lăsăm „me­ jute în cunoaştere. Şi tot ei te muncitorilor, se creează posibili­ premierea sfîrşitul anului, sub pe formă
acordată
tivul Grupului de ca atunci cînd a plecat în concediu rele putrede" să ne strice pe cele vor ajuta şi în influenţare. Şi încă tatea încadrării în una din trep­ de gratificaţii, prin aplicarea li­
muncitorilor
a
rncfii forestiere De- fără vreo aprobare. Era, pe scurt, bune. Iar cu cei care au căzut sub ceva: pe om dacă nu-1 asculţi cînd tele categoriei I, execută lucrări nei cote asupra beneficiului rea­
necallficaţi,
care
• animă pe aceşti omul care pretindea mult de la influenţa unuia ca Marin Burlan, îţi spune păsul, nu mai are încre­ grele atunci cînd se califică şi lizat în cadrul planului, legea
j a pune in funcţi- societate dar de dat... ar fi dat un „caz" de-al nostru mai vechi, dere în tine. lucrează în aceeaşi unitate. dă posibilitatea majorării fon­
n noul obiectiv a ceva mai puţin. Am început munca începem muncă sistematică pînă ce Am consemnat în aceste rînduri In ceea ce priveşte acordarea dului de premiere cu o cotă da
duminică, aici, să cu el. Pe inginerul R. trebuie să-l ni-i apropiem şi-i smulgem de sub mărturisirile acelor oameni inves­ retribuţiilor tarifare, acestea sînt pînă la 20 la sută din benefi­
e forţe însemnate, cunoşti bine ca să-l poţi cîştiga influenţa exemplului rău. tiţi cu răspundere comunistă. E- condiţionate de rezultatele obţi­ ciul obţinut peste plan.
Aplicarea
acestei
e-
le lui Gheorghe T. de partea ta. Are un fond sufle­ — Aş vrea să vă povestesc şi eu xistă în ele multă experienţă de nute în muncă. Pentru muncito­ xercita o puternică legi va «r-
influenţă
meric Fechete au e- tesc bun. L-ana luat lîngă noi, cei cazul unui băiat de vreo 18 ani de viaţă ; experienţa pe care ei o rii care lucrează în acord, retri­ supra condiţiilor de muncă fl
in valoare de pes- mai vechi, i-am solicitat priete­ prin părţile Sălajului. „Cazul" este folosesc în raporturile cu oamenii buirea se face în raport de viaţă ale oamenilor muncii. ,
neşte capacitatea de muncă şi de pe care-i conduc, cu care modelea­ realizarea normelor de muncă.
gîndire de care ştiam că dispune, istorisit de secretarul organizaţiei Pe lîngă formele cunoscute de GHEORGHE ONIGA (
i-am dat încredere în ele şi azi îl de partid de la lotul I al T.C.I., ză caracterele acestor oameni, ca muncă în acord, legea consfin­ şeful serviciului
într-un veritabil sfat al omeniei, al
putem socoti un om recîştigat, dar Nicolae Florea : omeniei comuniştilor. ţeşte şl alte forme, cum ar fl
Băiatul, Alexandru Pop, lucra în
recLştigat pe baze temeinice. echipa de dulgheri a lui Constan- ION CIOCLEI acordul global şl acordul indi­ normare-retribuire
rect.
Un alt tinăr inginer a refuzat o C.S. Hunedoara
sarcină a conducerii întreprinde­
rii. Actul de indisciplină a fost o
izbucnire neprevestită de nimic.
Exemplul lui i-a contaminat şi pe
alţii. Directorul, ca un adevărat
comunist, nu şi-a ieşit din, fire. A
cerut ajutorul celorlalţi comu­
nişti. Şi am analizat împreună, de
faţă cu inginerul M.C. şi cu cei a-
mpul montajului unor supra cărora actul său avusese in­
automatizare care în fluenţă, fiecare caz. Au ieşit la
dă au cam început să iveală chestiuni de fond, care-i ne­ Intrucît un însemnat număr
—
: şantier. mulţumeau pe unii dintre cei cu de cetăţeni sînt interesaţi să cu­ părării Care sînt avantajele cam*
fon­
unui
apartament
din
exemple. Lucrările noască care sînt modalităţile de dul locativ al statului ?
■e a Preparatiei Lu- cumpărare a locuinţelor din fon­ — Sînt multiple. In primtiţ
dul locativ de stat existent, ne-am
apacitate de spălare- adresat tovarăşului Eedorciuc rînd, cumpărarea unui aparta­
5 milioane tone de Vă răspundem Mîcislav, şeful Oficiului jude­ ment este un act gospodăresc.
de
seamă 1
friabil) se află în fa- ţean pentru construirea şi vîn- Apoi, sînt însemnate luat ce în stau la
avantajele
;i noua capacitate va zarea de locuinţe Deva, pentru dispoziţia fiecărui cetăţean 3
e în funcţiune la in­ Ja întrebare a ne comunica datele necesare. statul ajută pe cel care n-au
ii viitor. Aici benefi- — Pentru început, vă rugăm suma necesară plătirii primei
îla cărbunelui Petro- să precizaţi ce apartamente se rate cu un avans care-1 pot ri­
s multe greutăţi con- Dumitru Plugaru — Hunedoara. vind cetăţenilor şi ce condiţii dica de la C.E.C. ; plata chiriei 1 ,
u procurarea utilaje- Complexul de deservire a popu laţiei din Călan una din nu- trebuie să îndeplinească. încetează de la data încheierii;
Alocaţia de stat pentru copii se mieroasele unităţi noi ide acest gen ale cooperaţiei. — Se vînd toate apartamente­ contractului de împrumut. Şi un!
acordă în raport cu cuantumul le din blocuri la cetăţenii care lucru foarte Important : aparta­
e de dezvoltare a retribuţiei tarifare, cu numărul le deţin în calitate de chiriaşi mentul cumpărat se poate trans»/
ani situaţia se repe- copiilor şi mediul (urban sau ru­ precum şi apartamentele (lo­ mite la moştenitorii legali. Altei!
lirea că aici utilajele ral) în care domiciliază benefi­ FARA COMENTARII cuinţele) individuale la cetăţenii avantaje ar ft faptul că dife­
trebuie procurate de ciarul. Astfel, la o retribuţie ta­ Sesizări cu...cîntec Scrisoarea semnată de Lăsconl care le deţin în calitate de chi­ renţa între rată şi chirie este;,
neacoperirea integra- rifară între 2001 şi 2500 lei lunar, loan, din satul Ostrov, comuna riaşi, dar care nu sînt supuse mică, iar în unele cazuri ratai
r se adaugă şi con- pentru doi copii, în mediul ur­ Rîu de Mori, adresată redacţiei, restructurării din punct de ve­ este mai mică decît chiria ; va­
loarea
apartamentului
rezumă!
dere al sistematizării.
se
: se asigură front de ban se primeşte alocaţie de conţine o reclamaţie la adresa Condiţiile şi formele care tre­ aproape numai la valoarea avan­
uctorului, respectiv NU S-A CONFIRMAT gestionarului de la bufetul din buie îndeplinite pentru a se sului deoarece în loc să se a-
H.M.M. Se desafectea- stat în cuantum de 230 lei lunar, O anonimă trimisă redacţiei, şi sat. Î.J.E.Coop. — căreia i-a fost cumpăra un apartament sînt chite chiria lunară se achită ra­
iar în mediul rural 130 lei lunar.
secţii vechi care au care purta nu mai puţin de 10 trimisă scrisoarea pentru verifi­ următoarele : ta şi cumpărătorul devine pro­
producţie şi, înainte au Laurenţiu Tamaş — Deva. Soţii semnături (indescifrabile, bineîn­ care — întreprinde cercetări. — Solicitantul să fie chiriaş al prietar ; timp de 10 ani există
şi
aceleaşi
obligaţii
drepturi
beneficiarul mai în- ţeles) sesiza faptul că la maga­ Surpriză ! „Verificînd cele sesi­ apartamentului pe care doreşte scutire Ia plata impozitului pe
Şi
care
stiţiile de la I.U.M.P. unul faţă de celălalt. Soţia nu zinul alimentar nr. 14 din Hu­ zate de Lăsconi loan din Rîu de să-l cumpere ; să aibă recoman­ clădiri. este un „amănunt" vedere;:
obligată
fi
uneori
scăpat
din
poate
să-şi
urmeze
trebuie să înţeleagă nedoara, vînzătoarele sînt reţinu­ Mori şi jluîndu-se legătura cu darea comitetului oamenilor valoarea de contractare este!,
ămîne cu datorii la soţul în altă localitate, după cum te mult peste programul de lu­ acesta, prin declaraţia dată afir­ muncii de la unitatea în care mult inferioară în comparaţie cu,
sau
la
consiliul
istui ar­ nici soţul nu are obligaţia legală mă că scrisoarea n-a fost scri­ este angajat cazul de pensionarilor ; preţurile locuinţelor particulare)
popular
în
de a urma soţia în altă locali­
ie investiţii în jude- tate. Unitatea care trimite un an­ cru. Cercetînd cele semnalate, să de el, ci de un oarecare lancu solicitantul împreună cu mem­ iar condiţiile de confort sînt|
Hunedoara
Alimentara
superioare.
a
l.C.S.
i pentru anul 1975 şi gajat la o şcoală, curs de per­ constatat că.., sesizarea nu se Nelu şi a semnat-o fără să-i cu­ brii de familie să nu aibă altă Condiţiile, formele de contcJr-
1 cincinal este deose- fecţionare sau la specializare, cu noască conţinutul. Nu are nimic locuinţă proprietate personală ; tare, avansul, ratele, termenul'Uei
izatoi... Aşa cum se scoaterea din producţie, sau or­ confirmă. Iată ce răspunde re­ de obiectat împotriva gestiona­ — Dacă aceste condiţii sînt în­ rambursare, avantajele sînt ca;,
docunvş ntele Congre- ganizează potrivit legii, cursuri dacţiei i „In urma discuţiilor pur­ rului". Acesta e răspunsul î.J.E. deplinite, solicitantul depune o şi la operaţiunile de vînzare-
de
la
>a al partidului, sînt de pregătire, ori de ridicare a tate cu personalul din această Coop. trimis redacţiei. Alăturat cerere aparţine consiliul la popular ju­ cumpărare din fondul de staţi
care
Oficiul
sau
continuare eforturi unitate (magazinul nr. 14 — n-n), lui ne-a fost trimisă şi declaraţia deţean pentru construirea şi vîn- Aş mai adăuga-că cetăţenii carq
n\' realizarea integra- calificării la locul de muncă, va am constatat că cele scrise nu .lui Lăsconi loan prin care nu zarea locuinţelor cu adeverinţă vor relaţii în plus pot să se a--
cu
respectiv
angajatul
încheia
dreseze zilnic la consiliile poptw,
obiectivelor prevăzu- un act adiţional la contractul de sînt adevărate, lucrătoarele fiind recunoaşte cele sesizate, dar... privind retribuţia sa, iar în ur­ lare comunale, orăşeneşti, muni­
:op, colaborarea din- muncă în care va trebui să se chiar indignate că s-a putut face recunoaşte că a semnat fără să ma măsurătorilor ce se vor e- cipale sau la O.J.C.V.L. Deva.
r şi beneficiar trebu- ştie ce... Comentariile credem că fectua de oficiu se încheie con­
livelul maxim, astfel prevadă obligaţiile fiecăreia din o astfel de remarcă la adresa u- nu mai au rost. tract de vînzare-cumpărare şi Convorbire consemnată de
1 să fie finalizarea la părţi. In cazul în oare angajatul nităţii". Ce-or fi urmărit cei 10 D. C. apoi, la cine e cazul, contract SABIN CERBU
semnatari ?
de împrumut la C.E.C.
nu-şi respectă obligaţia de a lu­
ar mai repede a tu- cra în unitatea respectivă cel
>r. Această colabora-
;ensificată de acum puţin 5 ani de la terminarea for­
rarea restanţelor la mei de instruire, va fi obligat să Tinere. căminul nu ©ste numai un Sac de dormit, ci şi
ului 1974 şi pregăti- plătească o despăgubire reprezen-
li bune condiţii a în- tînd cheltuielile făcute de uni­
iţiiilor anului viitor şi. tate sau alte organe pentru pre­
gătirea lui profesională.
Gheorghe Cristea — Hărţăgani.
Potrivit prevederilor Decretului
nr. 153/1954, aşa cum a fost mo­ nor teme de interes pentru ei, şi pentru Toader Bej an şi Pavel cut ceva. De şase luni nu au mai
dificat prin Decretul nr. 564/1968, (Urmare din pag. 1) P.entru ca viaţa în căminul ti­ Bulgaru de la camera 29 uşile ca­ avut loc scandaluri, dar asta e
şi ale Instrucţiunilor nr. 1560/1968 Subliniem de la început o pro-, nerilor nefamilişti de la minele merelor au devenit loc pentru puţin. Bineînţeles. Activişti de-ai
ale Ministerului Finanţelor pri­ porţionalitate inversă între cămi­ Bărbăteni şi Lupeni să se desfă­ aruncări la ţină. comitetului orăşenesc U.T.C., ne.'
vind impozitele pe retribuţii, an­ nul de nefamilişti nr. 3 din Vulcan şoare în ideea de care vorbeam Un conflict care dă de gîndit mai spune el, trec mai rar pe la;
gajaţii care au în întreţinere mai şi cel al tinerilor de, la minele la început s-au cheltuit mulţi a avut loc în camera 33. Supărat cămin. Gelu Mielu afirmă _ căi
mult de 3 persoane şi o retri­ Lupeni şi Bărbăteni. La tinerii bani. Căminul — o clădire nouă că printre cei ce nu-şi îngrijesc printre cei noi veniţi în cămin
buţie brută de pînă la 2500 lei din Vulcan — condiţii mai mo­ — pune la dispoziţie camere de camera au apărut şi ei £u foto­ sînt şi tineri cu apucături huli­
lunar, beneficiază de o reducere deste, clădirea şi dotarea fiind cite patru locuri, mobilate cu so­ grafie la „reflectorul" căminului, ganice, dar că organele de mi­
de impozit cu 30 la sută. In- mai vechi, dar tinerii manifestă fale, noptiere, etajere, mese, Chirică Apăvăloaie i-a luat la liţie fac prea puţin pentru pune­
1
întrucît dumneavoastră arătaţi că mai multă grijă faţa de modul scaune, dulapuri pentru haine, ca­ rost pe colegii de cameră. Fu­ rea lor la punct. Ele se rezumă!
în prezent aveţi o retribuţie ta­ cum trăiesc. mere separate cu dulapuri indi­ rios pe acesta, Costică Mocanu a doar la controlul buletinelor şi la .
rifară mai mare decît plafonul Am păşit împreună cu respon­ viduale cu cheie pentru depozita­ aruncat după el cu un obiect... aplicarea de amenzi atunci cînd
N
arătat mai sus, nu beneficiaţi de sabila căminului, Hortensia Iovi, rea hranei sau pentru o even­ — De ce ai făcut asta ? — îl se distrug unele bunuri.
reducerea de impozit, deşi aveţi pragul multor camere. Curăţenie, tuală completare a mesei de la întrebăm. Să ne oprim puţin şi asupra
în întreţinere mai mult de trei ordine, linişte. De fapt, aici s-a cantină, altele pentru depozita­ — Eram nervos pe el. modului în care-şi petrec_ timpui!
persoane. instituit şi o întrecere, „Cel mai rea încălţămintei. Căminul are „Nervosul" are 18 ani... tinerii din Lupeni. In cămin sa-
Constantin Boriţă — Hunedoa­ frumos etaj, cea mai -frumoasă grupuri sanitare complexe pe e- Aspectul multor camere denotă află o bibliotecă cu cărţi beleO
ra. Pe perioada concediului de cameră", al cărei grafic '„la zi" taje, club, bibliotecă şi sală de neglijenţă şi lipsă de respect fa­ tristice şi tehnice, colecţii de zia­
odihnă, angajaţii au dreptul la te întîmpină chiar din holul de tenis. La o asemenea dotare te-ai ţă de bunui obştesc. Camerele nu re si reviste. Are 21 de cititori'
din'circa 300 de locatari în că­
o indemnizaţie care se calculea­ la intrare. Pe noptierele multor fi aşteptat ca ideea de care vor­ se aerisesc, obiectele sanitare sînt
L. .U UCiOr iibitj tt,.u. pC ză pe baza retribuţiei medii zil­ tineri am văzut cărţi — de stu­ beam să se materializeze mai bi­ deteriorate, în special la etajul min ! Lectura nu prea face aici
mintia ritmuri co- nice pe ultimele 12 luni şi se diu sau beletristice — dovadă a ne. Dar — contrast. Discutînd trei, incit îţi dai seama de La casă bună. Octavian Boca, _ bi­
armătura fundaţiei plăteşte anticipat. Retribuţia me­ preocupărilor spirituale ale loca­ din acest unghi de vedere cu prima vedere că dezideratul — bliotecarul căminului — un tînăr
noerea tlerar-beto- administratorul Nicolae Chiratcu, formarea unui mod de viaţă nou, cu foarte multă bunăvoinţă —■
eotiv (fotografia de die zilnică se obţine prin împăr­ tarilor. „Foarte mulţi' tineri din superior — e încă departe. Des­ spune că nu ştie ce-ar mai puteai ■
ţirea sumei realizate, în perioa­ cămin învaţă — sînt elevi la se­ acesta ne spunea s „Tinerii nu face spre a trezi interesul tineri-;
da prevăzută mai sus, din cîşti- ral" — ne-a spus tovarăşa Iovi. manifestă deloc grijă faţă de cifrăm cauzele în lamentările ad­ lor pentru citit. Dar nici pe eî
gurile cu .caracter permanent, la Dealtfel şi biblioteca e destul de bunurile din dotare". Şi cam aşa ministratorului ca şi în declara­ nu 1-a învăţat nimeni ce-ar mai
numărul lunilor luate în calcul căutată aici. De multe ori vin în stăteau lucrurile. Pentru locata­ ţiile cîtorva tineri. Constantin putea face.
IUE COJOCARU, şi apoi la 25,5, numărul mediu mijlocul tinerilor activişti ai co­ rii camerei 65 unde locuiesc Cos- Marin, membru în comitetul pe DOINA COJOCARU
al zilelor lucrate din cursul u- mitetului orăşenesc U.T.C. şi dis­ tică Lambrino, Georgică Popovici, cămin, ne asigură că în privinţa
VIRGIL ONOIU Emilian Sima şi Vasile Irimie, ca păstrării liniştei în cămin- s-a fă­ V IH. MARCUŞ
nei luni. cută cu aceştia pe marginea u~