Page 22 - Drumul_socialismului_1974_12

DRUMUL SOCIALISMULUI! © NR. 6039 9 MARŢI, 17 DECEMBRIE 1974
Pag. 6

Programul de manifestări ai - FACULTATEA CENTRU DE

ÎNVĂŢĂMÎNT, LABORATOR DE CERCETARE,
căminului cultural trebuie să răspundă
UZINĂ DE PRODUCŢIE
realităţii, cerinţelor cetăţenilor Lucrările şi proiectele—orientate spre

La Baru, cu începere de la 1 vn şcolii, conferinţe pe teme a- tăţi le tratează cu superficialitate. problemele concrete ale economiei
noiembrie a.c., a fost numit un grare şi medicale, prezentări de Statistic, totul este bine. Dar ca e-
nou director de cămin cultural — volume social-politice, de filme ar­ fect in planul conştiinţei ?
profesoara Margareta Tămaş. „As­ tistice şi documentare etc.). Fără nici o îndoială, şi în co­ Purtînd însemnul unei remar­ lumului mare de lucrări de cer­
ta înseamnă, ne spunea Avram Persistă incă, pe alocuri, în ac­ muna Baru, după optimismul care cabile clarviziunl politice, Rapor­ cetare şi proiectare impun lua­
Murg,, vicepreşedinte al consiliu­ tivitatea culturală de masă acel domneşte în rîndul intelectualilor, tul prezentat de tovarăşul rea de către institut, cu con­
lui popular comunal, că celelalte stil de muncă zis „după ureche". se vor putea realiza manifestări Nicolae Ceauşesou la cel de-al cursul Ministerului Minelor, Pe­
cadre didactice vor fi antrenate Se pune pe primul plan completa­ educative cu largă audienţă la pu­ Kl-lea Congres al partidului a trolului şi Geologiei, şi Ministe­
într-o măsură mult mai mare la rea cu orice preţ a unor rubrici blic. Trebuie însă să se pornească evidenţiat rolul primordial ce re­ rului Educaţiei şi Invăţămîntu-
activităţile ce se desfăşoară pe ra­ din program, fără o fundamentare de la început pe drumul nou, mo­ vine învăţământului în realiza­ lui, a unor măsuri pentru dez­
za comunei noastre. Pînă acum, la documentată, logică. Slnt omise nu­ dern, al educaţiei multilaterale a rea prevederilor de pregătire a voltarea bazei materiale a uni­
noi, activitatea se rezuma mai meroasele elemente componente ale maselor ; trebuie să se renunţe la forţei de muncă, a cadrelor ne­ tăţii de învăţămînt superior dla
mult la expuneri şi programe ar­ bazei programului i categoriile de tiparele arhiuzitate, obişnuitele cesare tuturor sectoarelor de ac­ Valea Jiului.
tistice realizate cu elevii scolii ge­ populaţie, ocupaţia locuitorilor sa­ „puncte" care completează In mod tivitate. Stăruind asupra formării — Pentru o îmbinare mal
nerale". telor, cerinţele beneficiarilor ac­ formal şi la „general" rubricile. cadrelor tehnice de specialitate, strlnsă a învăţămîntuîul cu cer­
Parcurgind programul de activi­ tului cultural, nivelul de pregătire Dezideratele aplicării în viaţă a secretarul general al partidului cetarea şi proiectarea, noi mer­
tăţi al căminului din Baru se re­ şcolară şi- intelectuală al adulţilor, Programului partidului nostru soli­ a subliniat necesitatea luării .tu­ gem pe ideea antrenării urnii nu­
marcă faptul că, de la data sus­ mijloacele proprii de informare şi cită desfăşurarea unei largi acti­ turor măsurilor In vederea în­ măr cît mai mare de studenţi la
menţionată, s-au desfăşurat diver­ educaţie ş.a., cu alte cuvinte re­ vităţi de ridicare a conştiinţei so­ făptuirii consecvente a sarcinilor această activitate — ne spune şe­
se şi interesante manifestări cultu- perele după care se întocmeşte cialiste a maselor de oameni ai stabilite în cadrul Conferinţei ful catedrei electromecanice, inş.
ral-educative şi politice de masă, respectivul program pentru a fi vi­ muncii, intensificarea muncii po- cadrelor din învăţămînt pentru Toader Ştefan, secretarul comi­
abil, realist.
mai ales datorită evenimentului litico-educative şl cultural-artistice unirea strlnsă a învăţămîntuîul tetului de partid de la Institutul
central al lunii noiembrie i întîmpi- Nu dorim să afirmăm că lipseşte atît sub raport cantitativ, eît mal superior cu cercetarea şi produc­ de subingineri Hunedoara. Indru-
narea înaltului forum al partidu­ activitatea, că nu au loc manifes­ ales din punctul de vedere al ca­ ţia, pentru reorganizarea Iul In- mînd studenţii tuturor secţiilor
cei
tări
sau
că
cultural-educative,
lui — Congresul al Xl-lea. Au a- tr-o concepţie unitară...". ca In timpul afectat lucrărilor
vut loc vizionări colective la tele­ datori să presteze asemenea activi­ lităţii actului educaţional. Legarea strînsă a cercetării practice de desen (iar cei de la
vizor, dezbateri pe marginea docu­ ştiinţifice de nevoile concrete secţia electromecanică în timpul
mentelor programatice ale Congre­ majore ale dezvoltării producţiei afectat proiectelor de an) să
sului, ' a Raportului, deplasări ale materiale constituie, pentru cele preia efectiv lucrări de proiecta­
brigăzii ştiinţifice, expuneri zilni­ două institute de învăţămînt su­ re a detaliilor de execuţie pen­
ce la căminul cultural ş.a. Tema perior din judeţul nostru, o pre­ tru piese de schimb necesare
fiind de larg interes, acţiunile au ocupare responsabilă, privind atît C.S.H., se poate realiza, în a-
polarizat atenţia numeroşilor par­ cadrele didactice cît şi studenţii. cest an universitar, un volum jj
ticipanţi. Activitatea de cercetare ştiinţi­ de circa 10 500 ore proiectare.
Pentru luna in curs, totul însă a fică şi de proiectare cuprinde, Cu dorinţa sinceră de a contri­
S^xtrat pe făgaşul obişnuit. In a- la Institutul de mine din Petro­ bui pe măsura întregii noastre
fară de faptul (deloc recomandabil) şani, 29 de teme, extrase din capacităţi la creşterea eficienţei
că la întocmirea programului de planurile de cercetare ale cen­ economice a combinatului side­
activităţi nu a fost consultat con­ tralelor miniere Petroşani, Deva rurgic hunedorean, cadrele noas­
siliul de conducere al căminului, şi Baia Mare, care se vor rea­ tre didactice şi-au asumat răs­
manifestările preconizate reprezintă liza pe bază de contracte. Valoa­ punderi sporite pe ideea intro­
de fapt şabloane cunoscute, la în- rea temelor ce se vor contracta ducerii tehnologiei avansate în
demîna oricui, şi se pot „aplica" in 1975 va depăşi 4 milioane lei producţie. In acest scop au fost
în orice altă localitate (simpozion — ceea ce înseamnă aproape o examinate posibilităţile reale de
„Ion Creangă", o serbare cu ele- dublare faţă de valoarea reali­ angajare a unor contracte de
zată prin contractele încheiate în cercetare cu aplicabilitate ime­
acest an. Dintre temele preconi­ diată, stabilindu-se 6 teme cu
zate pentru a fi luate în studiu, termen de realizare în acest an
20 privesc cercetarea iar 9 pro­ şi 5 pentru 1975, valoarea totală
Marginalii la expoziţia iectarea, Ia a căror rezolvare a contractelor ridicîndu-se la
participă cele 64 cadre didacti­ peste 1 760 000 lei.
anuală a artiştilor plastici ce de specialitate din institut şl
I Şcoala generală din Orăştie. Cn sprijinul Întreprinderii chimice a 289 de studenţi. Realizarea vo­ LUCIA LlCfU
’ amenajat şi un atelier modern de prelucrare a maselor plastice.
hunedoreni
Inteiprea artei j ACŢIUNI DE POPULARIZARE A fost organizate citeva reuşite e®-
DOCUMENTELOR
poziţii.
Astfel,
Elena
la
Lupeni,
CONGRESULUI AL XI-LEA AL Bianu a deschis o expoziţie da
PARTIDULUI desene şi colaje ; la Clubul stu­
in viata socială In satele comunelor Lăpugiu de Simbătă, după-amiază, la cămi­ cloric compus din datini şi obi­ denţesc Petroşani, Ecaterina de Sylves-
mine
Institutului
al
din
_> Jos, Dobra, Sălaşu de Sus, precum nul cultural din Ilia, numeroşi ti­ ceiuri hunedorene de iarnă. ter şi Maria I. Cojocaru au expus
Expoziţia deschisă în urmă ţi in alte localităţi din judeţul neri din localitate au participat gravuri ; o expoziţie de gravuri
cu puţin timp la Casa de cul­ nostru, lectori ai comitetelor oră- la o intllnire cu secretarul comi­ MASA ROTUNDĂ şi pictură aparţinind membrilor
tură a sindicatelor din Petro­ ţeneşti ţi municipale pentru cul­ tetului comunal de partid, tova­ '„Rolul femeii tn viaţa socială* Filialei U.A.P. Petroşani s-a des­
şani, o „anuală", reuşeşte să o- tură şi educaţie socialistă — ca­ răşul Teodor Vasiu, delegat la cel — s-a intitulat tema mesei rotun­ chis in holul redacţiei ziarului
,jSteagul roşu“ ; la Casa de cul­
fere o imagine sugestivă asupra dre didactice, jurişti, cercetători de-al Xl-lea Congres al Partidu­ de desfăşurate recent la Geoagiu, ' turi din Haţeg, Iosif Tellmann a
stadiului artelor plastice hunedo- de la Arhivele Statului — au luat lui Comunist Român. După intU- cu participarea profesoarelor Va-
rene. Un număr de douăzeci de parte, duminică, la intîlniri cu ce­ nire, elevii liceului au prezentat leria Benea, Maria Cingher ţi in­ expus pictură şi gravură. Expozi-
artişti din cadrul Filialei U.A.P. tăţenii. In centrul dezbaterilor un reuşit program artistic (BUJOR ginera agronom Alexandrina Cior­ ţiiis-au inaugurat la Orăştie şi la
fondului
artă
Galeriile
de
ale
Petroşani şi Cenaclului plastic desfăşurate cu acest prilej au stat MARCU, Ilia). nei. In continuare a urmat un
din Deva expun aproape pa­ documentele adoptate de Congre­ ARTIŞTI AMATORI HUNEDORENI montaj literar ţi un recital de plastic din Deva.
truzeci de lucrări — chintesen­ sul . al Xl-lea al partidului. Do­ LA MUZEUL SATULUI poezie patriotici. (SIMINA SA-
ţă a preocupărilor, aspiraţiilor cumentele Congresului al Xl-lea MOILESCU, Geoagiu). EVOCARE „ZAHARIA STANCU"
şi viziunii creatorilor. au constituit şi tema majori a Un grup format din patruzeci „SAPTAMFNA ARTELOR PLASTICE"
Cei mai mulţi dintre expo­ dialogului brigăzilor ştiinţifice eu de artişti amatori din satele Go- In cadrul lucrărilor cenaclului
zanţi, prin tematică şi transpu­ locuitorii din Riu de Mori, Furc- dineştl (comuna Zam) şi Brădă- Intre 7 şi 15 decembrie a.c. s-a „Ritmuri* din Deva, vineri seara,
nere, îşi înscriu şi cu acest şoara, Sereca, Aurel Vlaicu, Gel- ţel (comuna Burjuc) au prezentat desfăşurat in întreaga ţară „Să- scriitorul Radu Ciobanu a pre­
prilej un nou succes in palma­ mar, Ostrov, cabana forestieră duminică in Capitală, la Muzeul tămina artelor plastice“. In ju­ zentat evocarea „Zaharia Stan-
resul artistic. Se remarcă preg­ Cimic ş.a. satului, un apreciat spectacol fol­ deţul nostru, cu acest prilej au cu".
nant exploziile de culoare de o
rară preţiozitate şi armonie din
tablourile lui Iosif Tellmann
(„înfrăţirea popoarelor", „A-
vînt"). Luciei Niţâ („Catarge La deschiderea învăţămîntuîul agrozootehnic
hunedorene") şi Victor Sylves- Avînd un plan de producţie -
ter („Avînt") ; senzaţia de zbor
din pictura lui Iosif Mâtyâs
(„Ţara în sărbătoare") ; calda
intuire a volumelor din „Dis­ elevi îşi însuşesc temeinic meseria De ce şi-au făcut loc unele
cuţii despre viitor" al lui Ioan
Tengheru ; sentimentele de no­
bleţe din lucrarea „Basarab I" Şcoală profesională din Simeria mobilizator — valoarea producţi­ neajunsuri r
de Aurel Florea ; notele origi­ — care de-a lungul existenţei şi-a ei globale atinge 280 000 lei, iar a
nale din gravurile semnate de creat o prestigioasă carte de vi­ producţiei marfă ,180 000 leL Pro­
Eva Siito („Mioriţa", „Oţelari"); zite — dispune, din acest an de în­ ducţia marfă reprezintă piese da
pre­
ta
în
sau linia Ecaterinei Silvester, văţămînt, prin punerea în funcţiu­ schimb pentru material rulant din toate începutul lunii decembrie, judeţ tenţia cuvenită cursurilor de exemplu,
din
profesională.
unităţile
agricole
gătire
Spre
care face impresia că nu de­ ne a noului local, de condiţii opti­ sectorul vagoane. s-a făcut deschiderea cursurilor a- la ferma din Călan a I.A.S. Haţeg
senează ci transcrie viziuni me de instruire teoretică şi prac­ — Cum apreciaţi desfăşurarea grozootehnice de masă. Urmării»- nici nu s-a expus prima lecţie. In
(„Strada", „Joc de artificii"); tică a elevilor. Laboratoare, ca­ activităţii de instruire practică pa du-se asigurarea unui cadru mai bi­ ziua de 3 decembrie a.c., deşi tre­
aviditatea de spaţiu şi mişcare binete, ateliere, dotate la nivelul baza planului de producţie ? ne organizat de desfăşurare a pregă­ cuse de ora 16 (lecţia trebuia ţi­
din „Continuitatea naţiunii" al exigenţelor învăţămîntului modern, tirii profesionale a cooperatorilor, nută la ora 13 — n.n.), şeful fer­
lui Mircea Bîtcă ş.a. (Sculptura, atelier de producţie organizat în — Avînd un plan de producţie, mecanizatorilor şl lucrătorilor din mei şi lectorul cercului zootehnic,
sumar reprezentată de lucrările incinta întreprinderii patronatoare avem jaloane de a învăţa şi de a I.A.S., s-a făcut instruirea lectori­ ing. Nicolae Marta, nu-şi făcuseră
lui Ernest Kovacs, Ioan Şeu şi (I.M.M.R.), cadre de specialitate — produce. lor, s-au precizat zilele şi orele cînd apariţia la fermă (!).
se
De
lecţiile.
ţin
în
asemenea,
Gheorghe V. Mureşan, nu oferă toate vin în sprijinul pregătirii Atelierele de lăcătuşerie — 3 la funcţie de profilul cercurilor, s-au O doză de superficialitate am în-
repere concludente pentru apre­ - profesionale a celor aproape 900 număr, unde se desfăşoară instrui­ stabilit lecţiile ce se prezintă în tîlnit şi la C.A.P. Streisîngiorgiu,
atît
a
lăsat
cieri). de elevi care se instruiesc aici. rea practică a elevilor din prima faţa cursanţilor, în raport de spe- unde lectorilor; de dorit frecvenţa. pregă­
şi
cît
Ba
tirea
Tematica, în general, satis­ — Documentele de mare valoare treaptă de liceu şi unde aflăm că flciul activităţii fiecărei unităţi a- mai mult, nici locul de desfăşura­
face cerinţele actuale ale ma­ ştiinţifică, adoptate la cel de-al şi fetele s-au încadrat bine — dis­ gricole, de problemele a căror re­ re a cursurilor nu este cel mai
relui public. Spunem „în gene­ pun de cîte 20 de posturi la mesele zolvare se are în vedere, cunos- potrivit. Ca dovadă, o lecţie la
ral", deoarece, pe alocuri, per­ Xl-lea Congres al partidului, acor­ de lucru, prevăzute cu menghine şi cînd că obţinerea unor producţii cercul zootehnic în care li s-a vor­
dă un loc deosebit şcolii în forma­
sistă încă nesiguranţă, abstrac­ rea noilor cadre, capabile să pre­ truse complete de scule. Ampren­ sporite de cereale, legume, cartofi, bit îngrijitorilor despre modul de
fructe
zoo­
în
tizări gratuite, neangajare. Or, ia şi să înfăptuiască sarcinile eco­ ta muncii elevilor se simte în fie­ plante tehnice, nemijlocit sau condiţionată furajare a animalelor s-a desfăşu­
este
tehnie
problema integrării artei în nomice majore ale dezvoltării so­ care atelier. Cu produsele reali­ de însuşirea şi aplicarea tehnolo­ rat la sediul cooperativei agricole
asemenea,
trecuse
ora
De
(?).
deşi
viaţa socială este, în ultimă a- cietăţii. Formarea muncitorilor, a zate de ei s-au dotat locurile lor giilor înaintate. Cum s-au desfăşu­ fixată pentru începerea lecţiei, la
naliză, problema vitală a exis­ cadrelor tehnice e o sarcină a că­ de muncă. rat primele lecţii, ce mai trebuie cercul zootehnic de la C.A.P. Va­
tenţei artei ca atare. „In artă rei înfăptuire ne obligă foarte mult. — Acesta va fi- cabinetul nostru făcut pentru a realiza o eficienţă lea Sîngiorgiului nu erau prezenţi
— se precizează în Raportul la Aici — unde pregătim cadre prin de desen tehnic — ne explică cît mai ridicată a cursurilor ? decît 9 îngrijitori din cel 15. De
cel de-al Xl-lea Congres al şcoală profesională, treapta I de maistrul instructor Aurel Vesa în O bună organizare a învăţămîn­ semnalat că nu am întilnit nici
partidului — îşi găsesc pină la liceu, ucenicie la locul de muncă timp ce ne aflam în încăperea cu tului agrozootehnic s-a făcut la co­ un cooperator cu caiet de notiţe.
urmă reflectarea, în forme spe­ şi secţie serală — am acordat mul­ cele 36 de mese-planşetă pliante. operativele agricole din Cristur, Si­ Serioase deficienţe se întîlnesc şl
altele.
cifice, desigur, raporturile de tă atenţie organizării instruirii Partea metalică a meselor, ca şi meria, Strei-Săcel, Strei şi Georgeta în privinţa urmăririi lecţiilor a-
Inocenţiu
Tetea,
Lectorii
producţie şi sociale, modul de practice — ne asigură tovarăşul montarea lor, a fost realizată de Vlad, Aurel Anghel, Nicolae Gheor- grozootehnice la televizor. Deşi e-
pentru
posibilităţi
vizionarea
xistă
gîndire al oamenilor dintr-o a- Corneliu Porca, directorul Grupu­ elevi, din deşeuri. Aici sîntem în ghiu — să-i amintim doar pe cî- lor la şcoli sau la căminele cultu­
numită epocă, determinate la lui şcolar al I.M.M.R. Simeria. E- curs de amenajare a unui labora­ ţiva —, au întocmit tabele cu rale, în raza consiliilor intercoope-
rîndul lor de stadiul evoluţiei levii de la cursurile de zi ale şco­ tor pentru tehnologie, acest stand cursanţii şî tematica lecţiilor, iar ratlste Călan şi Simeria nu am
societăţii". Se impune deci ca de probă a frînei pentru vagoane expunerile au fost prezentate a- întilnit nici o preocupare pentru
artistul să răspundă la marile lii profesionale efectuează practica a fost reparat şi pus la punct de tractiv, cu referiri la specificul u- organizarea acestei acţiuni.
probleme ale. societăţii timpului în întreprindere, repartizaţi în nităţilor respective, la sarcinile Organizaţiile de partid de la sate
muncitori,
contribuind
în care trăieşte, cărora trebuie echipele la de realizarea planului de către elevi. Aici amehajăiyi o sa­ concrete cu care sînt confruntaţi şi conducerile unităţilor agricole
lă de maşini — după cum vedeţi,
direct
să le vină în întâmpinare cu a- producţie. O parte din elevii şco­ au fost montate maşinile de găurit cooperatorii, folosind materiale do­ au obligaţia să asigure în­
titudinea sa morală, civică şi şi strungurile. întreprinderea pa­ cumentare adecvate, grafice suges­ lăturarea grabnică a orică­
în­
desfăşurarea
în
urmare,
estetică ! lii profesionale fac practica iii a- tronatoare ne-a înzestrat cu maşini tive. Ca interes şi cursanţii au ma­ ror neajunsuri agrozootehnic, numai
toiierul de producţie unde, trimes­
văţămîntului
receptivitate
faţă
nifestat
C. DROZD trial, se rotesc la toate locurile de de cea mai bună calitate. In scurtă de expunerile făcute. De menţio­ astfel fiind posibilă ridicarea con­
tinuă a nivelului de cunoştinţe
muncă. Planul de producţie pentru vreme vom avea condiţii foarte nat este că şi frecvenţa a fost _ Profesional** nln 11 ] „rfl f nri 1 n- a ir, a—
bună.
acest atelier este cît se poate de bune de _desfăsurare _a nr-a/.Hoii