Page 36 - Drumul_socialismului_1974_12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ®

Învăţămîntul economic de masă
ACTIVITATEA P0UTICC-3R6AHIZAT0IHCÂ M

Măiestria propagandistului pi
sprijinul Înfăptuirii sarcinilor de plan

0 interesantă iniţiativă la gaieta de perete „[nergeticianuT fi hatărstoare pentru soarta

Gazeta de perete „Energeticia- varăşilor Ioan Damian, Ioan nerale, secretarii fac şi unele
nul“ de la termocentrala Mintia Şandru şi Virgil Tătăhuia, secre­ propuneri menite să ridice la un Este, în general, acceptată ideea mai ample, mai cuprinzătoare, du­ legerea
a întreprins o interesantă iniţia­ tari de organizaţii de bază la nivel mai înalt eficienţa efortu­ că în Jnvăţămîntul politico-ideo­ pă care au luat cuvintul 4—5 cursanţi
tivă intitulată „Acţiuni stabilite, secţiile electric, turbine şi caza­ rilor colective. De pildă, maistrul logic şi economic de masă există cursanţi, fiecare oprindu-se in conspectai
acţiuni realizate". Este vorba de ne. Răspunsurile pun în evidenţă Ioan Şandru de la secţia turbine cursuri In care activitatea se des­ exclusivitate la cîte o problemă, rialul bib
o anchetă în rîndurile secretari­ seriozitatea cu care sînt tratate propune ca şedinţele operative făşoară la un nivel ridicat, se rea­ parcă intenţionat pregătită. Apoi trage atei
lor organizaţiilor de bază de problemele puse în discuţie, pro­ să fie mai... operative. Dimensiu­ lizează dezbateri vii, profunde, activitatea cursului s-a încheiat. important
partid şi şefilor secţiilor şi atelie­ punerile judicioase ale interlocu­ nea lor, exagerată uneori, răpeş­ dovedindu-se o bună cunoaştere a Orientarea propagandiştilor în ast­ reţinut.
relor unităţii, urmărind înfăptui­ torilor privind înlăturarea unor te prea mult timp din munca documentelor Congresului al Xl-lea fel de condiţii nu o considerăm Aceasta
rea pas cu pas a măsurilor eco­ lipsuri care mai persistă. factorilor de control şi îndruma­ al partidului, dar că sînt şi unele greşită, dar judecind-o din punct ţii propag
nomice şi politice stabilite de a- — In faţa secţiei noastre — re, ceea ce se repercutează asu­ cursuri a căror activitate este mai de vedere al exigenţelor ce dar nece;
dunările generale şi conferinţa scrie în răspunsul său secretarul pra eficienţei activităţii produc­ puţin bogată în conţinut, locul stau în faţa muncii de propagandă, referă la
de partid pentru dări de seamă organizaţiei de bază de la sec­ tive. De asemenea, el propune ca dezbaterii luîndu-1 o simplă înşi­ ea ne apare doar pînă la un loc continuări
şi alegeri. Scopul anchetei con­ ţia 'electrică — au stat şi mai maiştrii, ocupaţi de regulă cu ruire de idei, date, evenimente, o- utilă, adică pînă unde se justifică gătire. An
stă pe de o parte în stimularea stau încă unele sarcini importan­ munca operativă, să fie scutiţi rientări. metodic, nesuprimind activitatea am stat d
perseverenţei pentru traducerea te. Unele le-am rezolvat, altele de întocmirea unor situaţii pe Constatarea că un curs sau al­ colectivă, dezbaterea. că trebuii
In viaţă a propriilor măsuri sta­ sînt în curs de rezolvare i pu­ care le-ar putea rezolva alte tul cuprinde oameni cu nn nivel Cum procedăm în astfel de con­ mai consi
bilite, iar pe de altă parte în nerea în funcţie a microhidro- cadre. mai scăzut de cunoaştere şi că, diţii ? lucrează ş
transformarea gazetei de perete centralei, schimbarea unui auto- Asemenea propuneri, ca şi al­ implicit, şi nivelul activităţii Totul depinde de propagandist, fel de ac
într-o adevărată tribună a expe­ transformator în staţiile exterioa­ tele făcute pînă în prezent, me­ cursului trebuie să fie scăzut, este de măiestria lui în a stimula discu­ gerer rpro)
rienţei pozitive şi de combatere re, verificarea protecţiei diferen­ rită să fie luate în consideraţie. dăunătoare prin consecinţe. ţia liberă, degajată. înainte de munca lor
a neajunsurilor existente. ţiale şi urmărirea pe faze a lu­ Am asistat la activitatea a două toate activitatea propagandistului pede — s
Ancheta este concepută sub crărilor de extindere a termocen­ Tovarăşul Gheorghe Dumitra- cursuri despre care se spune că au trebuie să nu se rezume la cea lian Ţiu, i
forma unor întrebări adresate tralei, a instalaţiei electrice a che, secretarul comitetului de un nivel modest al participanţilor — din timpul dezbaterii, ci să fie că se sirr
factorilor de răspundere vizînd acesteia. partid al termocentralei, comple­ staţia C.F.R. şi Autobaza nr. 2 continuă. In permanenţă trebuie oamenii ii
principalele probleme ridicate în Sarcinile pe care ni le-am tează imaginea preocupărilor călători, ambele din Deva. Pornin- să stea de vorbă cu cursanţii, să-i dezbatere.
adunările de partid, modul în ca­ mai stabilit, precum şi cele ce pentru înfăptuirea hotărîrilor du-se de la constatarea de care întrebe dacă au început studiul, In al dc
re este organizată activitatea de vor surveni pe parcurs, le vom proprii, subliniind că comitetul vorbeam, propagandiştii au proce­ dacă întîmpină greutăţi în însuşire trebuie ■
înfăptuire, în ce stadiu se află soluţiona după metoda noastră de partid controlează periodic dat la prezentarea unor expuneri şi să-i sprijine în studiu, in inte­ mă mai
soluţionarea problemelor, ce pro­ — antrenarea tuturor lucrătorilor, felul în care problemele ridicate de stimul
puneri există în direcţia perfec­ cu sarcini precise şi control per­ de gazeta de perete sînt soluţio­ este sufi<
ţionării unor laturi ale muncii. manent, la o muncă concretă nate. are cinevi
Acţiunea se bucură de o rea­ plină de răspundere, eficientă. ceva ?“. O
lă apreciere din partea birourilor Prezentînd modul în care ac­ MIRCEA LEPĂDATU gerează gi
organizaţiilor de bază şi a şefilor ţionează organizaţiile de partid membru în colectivul de redacţie al bun. propa
de secţii. Printre primele răs­ pentru traducerea în viaţă a ho- gazetei de perete „Energeticianul" iar cei do
punsuri primite sînt cele ale to- tărfrilor luate de adunările ge- termocentrala Mintia de reale c
trebare di
Afişe inspirate din Raportul la Congresul i I Xl-lea al partidului Să nu consumăm astfel forr
altu
teres,
de dragul consumului cursant cai
ţele,
parei
Zilele acestea, la Deva, a ieşit de sub tipar un noastre socialiste, educarea multilaterală a oame­ blemă ; şi
set de afişe politice, editate de secţia de propagan­ nilor muncii etc. O parte din afişe conţin chemări diul şi pai
dă a Comitetului judeţean de partid. Ele conţin specifice, adresate comuniştilor, tineretului şi altor
uncie din principalele direcţii ale dezvoltării Româ­ categorii de oameni ai muncii, iar unul reproduce (Urmare din pag. 1) rnare consum' de energie şi com­ Există ş
niei socialiste în cincinalul 1976—1980, pregnant con­ acea înflăcărată chemare adresată de la înalta tri­ bustibil. De unde derivă aceste fluenţa în
turate în Raportul Comitetului Centrai al Parti­ bună a Congresului al Xl-lea de către tovarăşul depăşiri, această risipă 7 In pro­ lor. Impor
dului Comunist Român la Congresul al Xl-lea, pre­ Nicolae Ceauşescu : de consum şi deci al consumă­ distul să
zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Vă chemăm, dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni rii suplimentare a unor cantităţi gramul de care aminteam s-a că oameni
Reproducînd idei şi orientări fundamentale din ai României socialiste, la muncă şi la luptă hotă- importante de energie şi com­ prevăzut contorizarea întregului. au un nii
acest important document, afişele înfăţişează ja­ rîtă ! Vă şhemăm să nu precupeţiţi nimic, pentru bustibil. Numai pe 9 luni, I.M. consum de energie, dar în sec­ punzător
loane principale ca : dezvoltarea industriei, agricul­ ca, într-o deplină unitate, să facem din România Hunedoara a consumat mai mult toarele întreprinderii tot pauşa- tr-o munci
o ţară mai îmbelşugată, mai puternică, un deta­ lul domneşte... Era prevăzută ’ şi
turii, ştiinţei şi tehnicii, creşterea nivelului de trai cu 8,3 milioane kWh energie e-
şament activ al luptei pentru socialism, pentru înlocuirea arzătoarelor cu un ri­
al întregului popor, întărirea coeziunii naţiunii pace în lume !“. lectrică şi peste 48 000 tone com­ dicat grad de uzură, cu altele
bustibil convenţional, cantităţi noi, dar tot cele vechi funcţio­
care, desigur, nu pot vorbi des­ nează. O serie de motoare elec­
Metode, acţiuni, iniţiative în oraşul Srail pre eficienţa măsurilor între­ trice cu consumuri mari n-au „r^ners
prinse.
fost înlocuite aşa cum s-a pre­
o Zilele acestea îşi va începe activitatea un 9 Zi de zi apar şi se generalizează noi şi in­ Deşi figurează ca îndeplinite, o văzut în program, iar cuptoare­ în înde
modern cabinet de ştiinţe sociale. El va dispune teresante iniţiative în muncă, altele sînt preluate serie de obiective cum sînt opri­ le de prăjire a minereului de
rea
compresoarelor
schim­
între
de secţii de economie politică, politică economică, şi continuate. „Fiecare maistru, tehnician şi in­ fier nu sînt încărcate întotdeau­ înaiti
ventilatoarelor
politică externă, istoria P.C.R., construcţie de giner să realizeze un studiu tehnico-economic", buri, înlocuirea altele electrice, na la capacitatea maximă aşa
cu
pneumatice
partid şi de stat — fiind de un real sprijin în „Cei mai buni şefi de echipe şi brigăzi preiau scoaterea de sub tensiune a cum s-a stabilit. Cu alte cu­
munca politico-ideologică. echipele şi brigăzile slabe", „Sfatul omeniei", „Co­ transformatoarelor în zilele ne­ vinte, măsurile „cheie" de pentru 0
consumurilor
diminuarea
e-
e în toate. întreprinderile de pe raza oraşului lectivul judecă" — sînt doar cîteva dintre acestea, lucrătoare, efectuarea transpor­ nergie şi combustibil nu s-au
Brad au fost afişate în locuri vizibile şi accesi­ aplicate la I.M. Barza, E.M. Ţebea, U.U.M. Criş- tului în tunelul Ghelar — Te- înfăptuit, programul de măsuri înse
bile panouri cu extrase din documentele Congre­ cior, F.I.L. Brad şi în alte unităţi. liuc după grafic, evitarea mersu­ rămînînd doar un voluminos do­
sului al Xl-lea al partidului privind creşterea © Lectorii cabinetului de partid Brad sînt re- lui în gol al cuptoarelor de pră- sar într-un dulap la serviciul
productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor ma­ parţizaţi_ în permanenţă pe cercuri şi cursuri de jire a minereului de fier etc., mecano-energetic. patria
teriale, realizarea producţiei sortimentale, îmbu­ învăţămînt politico-ideologic şi economic de ma­ consumul de energie electrică la Subinginerul Nicolae Muntean
nătăţirea calităţii produselor etc. să, îndrumă şi coordonează continuu munca a- 1 000 lei producţie realizat în din cadrul acestui serviciu ne Porniţi
cestora. Periodic ei întocmesc informări' asupra ştiinţă
© Gazetele de perete popularizează exemplele primul semestru din ’74 a fost vorbea mai mult despre faptul că
pozitive şi negative „la zi“ privind îndeplinirea modului de desfăşurare a învăţămîntului politic, cu peste 3 kWh mai mare decît normele de consum actuale sînt Iniţiativa
„Tineret
vin cu propuneri şi sugestii pentru perfecţionarea
acestor indicatori. activităţii. cel din 1973 şi cu 30 kg în cazul foarte „subţiri", decît să explice îndeplini
« In pauzele de masă, agitatorii, recrutaţi din­ o Periodic se organizează la casa de cultură combustibilului. Prevăzîndu-se pî­ ce-au făcut cadrele tehnico-ingi- de term
tre cei mai destoinici comunişti, vorbesc şi in­ mese rotunde, simpozioane în care se dezbat şi se nă la finele anului o menţinere nereşti ale întreprinderii pentru giile şi
ret din
formează despre cele mai recente evenimente po­ aprofundează învăţămintele ce se desprind din constantă a acestor consumuri realizarea efectivă a acestui de­ iile con
litice. documentele Congresului al Xl-lea. îngroşate, este clar că I.M. Hu­ ziderat naţional t economisirea noscut
nedoara va apare în final cu un carburanţilor şi energiei.
perioada
suini al
$ greşului.
1 r'le şi
Cum aţi pregătit producţia ultimului an al cincinalului ? I Ilcotae
I Înalta
tinerii
judeţulu
şantiere
o oare
judeţ în anul 1975, pînă la data de dicat de prelucrare pentru poduri
Peste cîteva zile economia naţională ne va întreba: cum aţi pre­ referinţă au fost contractate ma­ rulante pentru întreprinderea me­ ii.iţiativ;
gătit şi cum abordaţi producţia anului 1975 ? A anului in care se face terii şi materiale doar în propor­ canică Timişoara, pe executarea front de lucru luciri p
„Săptăm
bilanţul marii întreceri naţionale pentru îndeplinirea înainte de ter­ ţie de 45,1 la sută. Pe trimestrul de către F.I.L. Orăştie a 1 000 to­ desfăşur
men a cincinalului ce va asigura baza materială şi nivelurile nece­ I al anului viitor, nivelul con­ ne piese din fontă pentru ,-,Strun­ deri di’
sare trecerii la înfăptuirea sarcinilor prevăzute in Programul partidu­ tractărilor reprezintă 46,3 la su­ gul" Arad. Cooperăm, tradiţional, © E.M. PAROŞENI : Linia de mai mi
lui, în Directivele Congresului al Xl-lea. tă din necesar. Cele mai mari ne- foarte strîns, cu U.M. Cugir, C.S. front pentru trimestrul I 1975 — economi
Ioan
Întreaga activitate de sfîrşit de an îngemănează — pe lingă preo­ realizări în acest sens le-au acu­ Hunedoara şi Uzina mecanică Si­ ne-a spus tovarăşul comitetului Răţules- 3 850 009
de
cu,
în prod
secretarul
cupările ca fiecare zi de producţie să se ridice la nivelul climatului mulat unităţi ca I.U.M. Petroşani, biu. Planul 'de cooperări de 120 partid — este asigurată. în conti­ rioada
creat de Congresul partidului — activităţi deosebite pentru a trans- C.S. Hunedoara, Industria cărnii milioane lei este acoperit prin an­ nuare, vom executa un volum lui în
pune în viaţă neabătut ceea ce au hotărît şedinţa Comitetului Politic Deva, Industria laptelui Simeria, gajări ferme. sporit de lucrări de pregătiri şi a prilc;
hxecutiv al C.C. al P.C.R., recenta plenară a Comitetului Central şi se­ I.J.L.F., I.C.S. Hunedoara, care au deschideri (în jur de 8 000 ml). In mii la
siunea în plen a Marii Adunări Naţionale cu referire la pregătirea contractat doar între 5,6 şi 29,2 la acest scop s-a mărit numărul de Iriale, c
producţiei pe 1975. sută din necesarul anului viitor. bustibil,
brigăzi care execută aceste lu­ 700 009
Consemnăm cîteva dintre aceste preocupări, de cea mai înaltă Aceste cifre reduse sînt şi re­ crări. Este prevăzut ca în luna ia­ încărcai
responsabilitate. zultatul unei conlucrări mai pu­ nuarie 1975 să intre în producţie tone pi
ţin fructuoase între unităţile e- e „MARMURA" SIMERIA : „Nu­ două abataje frontale. Am solici­ nltă de
conomice din judeţ. Parte din mai în primul trimestru din ’75 tat sprijinul Centralei cărbunelui stan tiu
materiile prime şi materialele ne­ vom exporta peste 35 000 m p pla­ şi ni s-a promis că vom primi e- Iar, a
de tini
toate sortimentele şi ne-am creat cesare se asigură prin colaborarea caj de marmură, dale, blocuri — chipamentul de susţinere pentru producţ
stocuri substanţiale pentru pro­ dintre unităţile hunedorene. Or, cantitate pentru care avem asi­ abatajele amintite şi pentru cele­ tone.
ducţia anului viitor t 12100 mc tocmai sub acest aspect situaţia a- gurate contracte. împreună cu lalte lucrări miniere. Pârtie
buşteni răşinoase, peste 4 200 mc sigurării necesarului prezintă ră- Centrala materialelor de construc­ o E.M. ŢEBEA: Pe agenda noas­ tului p
buşteni de fag, peste 4 000 mc lemn mîneri în urmă. ţii şi cu VITROCIM perfectăm şi tră de lucru se află 'în prezent — luntar-i
despicat — precizează ipg. Nicolae alte comenzi pentru producţia ne-a declarat Il-ie Visa, secretarul întreprl
© I.V. CALAN. Doinei Frenţoni Todor, directorul U.F.E.T. Orăştie. ţiei, la
— inginerul şef al întreprinderii Stocurile — create în locuri acce­ noastră" — a răspuns anchetei comitetului de partid — asigura­ agricult
„Victoria" Călan — ne declară : sibile pentru mijloacele de trans­ noastre Ioan Haţegan — directorul rea condiţiilor în vederea mate­ Tilor c
rializării în bune condiţii a sar­
„Avem asigurat pînă în prezent port chiar şi pe timpul înzăpeziri- adjunct comercial de la „Marmu­ cinilor pe 1975, pregătirea liniei de Stic
se
îns'
ra" Simeria.
7G,5 la sută din materiile prime şi ttirti
materialele necesare producţiei a- lor — acoperă nivelul de plan pen­ © „VIDRA" ORĂŞTIE ! Am fă­ de ‘front. Pentru trimestrul I fron­ reallzăr
lucru
este
Este
asigurat.
tul
tru
trimestru
producţia
de
primului
nului viitor. La turnătorii aprovi­ O > ÎNTREPRINDEREA JUDE­ cut intense pregătiri pentru a pre­ termen,
zionata tehnico-materială este a- din ’75, pe care o avem contrac­ ŢEANĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ! lua comenzile de la partenerii noş­ un fapt pozitiv că am ajuns în mătoari
fost
am
această
după
ce
lună,
sigurată pînă la sfîrşitul anului tată în întregime". Mai înainte de a vorbi de rezol­ tri externi, pentru modelele noi confruntaţi cu o seamă de greu­ acţiune
viitor. Practic mai avem de re­ Pe judeţ, intervenţiile făcute în varea problemelor legate de coo­ de haine de piele — ne spune tăţi, să lucrăm la nivelul sarci­ hărnicii
cuprind
zolvat asigurarea unor cantităţi de direcţia aprovizionării tehnico-ma- perarea industriei locale hunedo­ Mircea Sîrbu, şeful biroului des- nilor de plan din ianuarie 1975. A- g ’iităţil
minereuri din import şi a utila­ teriale, mai ales în ce priveşte u- rene cu unităţile republicane, vreau facere-export de la „Vidra" Orăş­ hărnicii
jului prevăzut la investiţii. tilajele pentru construcţii, necesi­ şă reînnoiesc, dacă se poate spu­ vem de rezolvat, cu sprijinul Cen­ ţi a 1
tă să fie intensificate I ne aşa, angajamentul nostru ca tie. Paralel, atelierul nostru de tralei cărbunelui Petroşani, pro­
Aici, la ultimul capitol, am în­ concepţie proprie a trecut la e- blema normativelor pentru mate­ noTet
cheiat contracte pentru 35,7 la su­ ☆ pînă la sfîrşitul lunii mai 1975 să rialele de susţinere. Comuniştii, contrib
tă din utilaje, urmînd ca în ur­ într-o situaţie sintetică a Bazei îndeplinim sarcinile anuale pe laborarea unor noi modele de haine întreg colectivul nostru este ho­ atlnger
fndeplii
mătoarele săptămini să Insistăm la judeţene de aprovizionare tehni­ întregul cincinal — spunea tova­ din piele. Avem garanţii, din pros­ tărît să înfăptuiască în bune con­ : înainte
răşul inginer Petru Prodan, direc­
uzinele furnizoare pentru încheie­ co-materială este consemnată, la 1 torul I.J.I.L. Hunedoara. pectarea pieţei, ca în perioada op­ diţii sarcinile de plan pe 1975.
decembrie
curent,
contrac­
starea
rea contractelor la utilajele necon­ tării necesarului de materii pri­ Activitatea de cooperare a in­ timă — trimestrul I *75 — să în­
tractate încă". cheiem numeroase contracte la ex­ Anchetă realizată de :
me şi materiale pe anul 1975 de dustriei locale din judeţ se axea­ l. MÎRZA, I. COJOCARU.
© U.F.E.T. ORĂŞTIE. „Ne-am către unităţile economice din ju­ ză. in anul viitor, pe realizarea port, pentru acoperirea în între^
onorat deia sarcinile de olan la deţ. Faţă de necesarul întregului unor subansamble cu un grad ri­ gime a sarcinilor de Blau. N. BADIUU, DL STANCIU