Page 39 - Drumul_socialismului_1974_12

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6040 ® MARTI, 24 DECEMBRIE 1974
Pag; 8

NOUTĂŢI FEROVIARE
. © La Oficiul ae pensii din Deva
au sosit biletele de tratament în Consemnăm cu satisfacţie repunerea în circula­
staţiuni balneoclimaterice pentru ţie a acceleratelor nr. 241 şi nr. 242, Bucureşti — i STRADA • Pe porţiunea dc \
i pensionari. In luna ianuarie a a- Deva, ambele prin Petroşani — Craiova, cit şi re- I ia trecerea peste podul Jiului,t
! nulul ce vine există bilete disponi­ prelungirea acceleratului nr. 221 pînă la Timişoa­ ipînă în dreptul halelor noi ale’
bile pentru staţiunile Vata, Geoa- ra, plecarea acceleratului nr. 222 spre Bucureşti fă- ! întreprinderii de utilaj minier,Ţ
giu-Băij Sovata şl altele. pentru un cîndu-se din Timişoara. Menţionăm şi ataşarea la I şoseaua Deva — Petroşani e re-i
© Biroul Comitetului executiv al o serie de trenuri personale şi accelerate a unor lativ strîmtorată. Acolo unde set
UCECOM a acordat Cooperativei drum în viată vagoane în plus pentru satisfacerea cerinţelor spo­ învecinează cu varianta, in ît*-4
meşteşugăreşti „Unirea" din Pe- rite din aceste zile. cru, de traversare a oraşului^/ ;
s troşani „Insigna de onoare a circulaţia pe aceaită şosea e ţ
UCECOM", clasa I, pentru rezul­ Cu puţin timp in urmă s-a desfăşurat in oraşul de-a dreptul strangulată. Ştt
tatele deosebite obţinute în cel Vulcan o nouă şedinţă de lucru a „Sfatului ome­ cam de multă vreme. Pe va-1
i 25 ani de la înfiinţare. Cu acest rianta nouă, tot de multă vre-4
j prilej, au primit Insigne 20 de lu- niei comuniste". Pe agenda de lucru figurau si­
, crători fruntaşi din cadrul coope­ tuaţiile cîtorva oameni care, Intr-un mod sau me, se lucrează şi nu prea.!,
rativei. altul, sfidau regulile bunului simţ civic. Consiliul popular municipal, ţ
Agoşton Carol, de 28 ani, cu familie — patru împreună cu organele dc mi- 1
copii şi soţia. Neangajat de mai multe luni. Trăia Uţie n-au argumente pentru),
din veniturile soţiei angajată la Preparaţia Coro- DIN ACTIVITATEA ViNĂTORILOR ŞI PESCARILOR impulsionarea constructorului ? ^
eşti. Recunoaşte că nu a făcut bine apucind pe o Prin contribuţia membrilor săi, A.G.V.P.S. filia­
astfel de cale. Şi-a luat angajamentul să se preo­ la Hunedoara a reuşit să repopuleze cu 6 000 kg REFUZ • Tinărul Voicu Cos- \
1 © Numărul donatorilor onorifici cupe într-un mod serios de soarta copiilor, de de puiet de crap lacul de la Cinciş, bazinul Valea tea, str. Republicii nr. 13, Brad, i
de sînge este în continuă creştere. educaţia lor. In prezent lucrează la E.M. Vulcan, Bătrînă, riul Mureş, bălţile din Balata şi altele. O a absolvit liceul anul acesta. 1
In luna aceasta s-au organizat do­ unde se achită cu conştiinciozitate de sarcini. altă acţiune reuşită este organizarea vînătorilor S-a angajat citeva luni la 4
nări onorifice la Deva (cu 143 de Emil Neagu — 18 ani, a lucrat pină în 1973 la pentru valorificarea cărnii de mistreţ. Zilele tre­ U.U.M. Crlşcior. De o vreme1
donatori), la Orăştie (cu 68), la E.M. Vulcan. De la o vreme nu a mai fost anga­ cute, grupele de vinători din Deva au predat un însă refuză să mai lucreze. Re- )
Certe) (cu 41), la O.S.M. 2 din fuză cu toată incăpăţinarea. Del
C. S. Hunedoara cu 48 şl altele. jat nicăieri, vagabondînd prin oraş. în prezent număr de 12 mistreţi. (C. AOANEI, Deva).
lucrează la E.M. Paroşeni. Colectivul de muncă SEMNIFICAŢIA UNEI FOTOGRAFII acest refuz s-au sesizat ţi ve- 1
© La Lupeni s-a recepţionat şl din care face parte nu are nimic a-i reproşa cu Colectivul care lucrează la magazinul „Mctalo- cinii. Pensionarul S.G., cu ci- 1
dat în folosinţă o creşă cu 100 de privire la calitatea şi cantitatea muncii sale, şl, sport“ din Haţeg — Rodica Buzdugan, Laura De- leva decenii de muncă la ac- 1
locuri. Tot aici constructorii de ce este mai important, nici la modul de compor­ bucan, Oltiţa Albescu şi Constantin Munteanu — tiv, s-a adresat Comitetului o- ţ
Kla T.C.H. pregătesc pentru recep­ tament în afara întreprinderii. răşenesc U.T.C. Brad, pentru a i
ţie, în zilele care au mai rămas este unul dintre cele pentru care atributul „la înăl­ interveni în cazul Voicu Cos- ’
din acest an, blocul L 2 eu 60 de Cunig Eduard — 39 ani, divorţat, fără căpă- ţime" corespunde întocmai. Bine aprovizionat, cu­ tea. Acesta nu s-a hotărit in- )
apartamente. Blocul se predă peste tîi. Nu lucra nicăieri de mal multe luni, frecven- rat în orice moment, cu mărfurile expuse în ge­ că să răspundă mîinii ajută-
-sarcina de predare a apartamente­ tînd restaurantele şl bufetele, provocînd scanda­ nul celei mai bune reclame comerciale şi deservi­ toare ce i-a fost întinsă... ţ
lor fizice pe acest an. luri. Are multe lichidări de la numeroasele în­ rea care, prin sfaturile, explicaţiile şi îndemnurile
treprinderi la care a lucrat cîte un timp -scurt, date convingător şi frumos, îi atrage pe cumpără­
© Saivan pentru ol. La brigada îşi recunoaşte greşelile, promiţînd că de acum tori — sînt doar citeva din calităţile celor ce lu­
din Boita a C.A.P. din Ciula Mare încolo va părăsi definitiv calea greşită pe care a
s-a terminat, în săptămîna trecută, crează aici.
şl s-a dat în folosinţă un saivan apucat. în prezent lucrează la E.M. Paroşeni, Intenţionat n-am amintit numele gestionarului.
care poate adăposti 1 000 oi. Odată respectindu-şi cu stricteţe programul de lucru. Este Octavean Buzdugan. Posedă state de servicii
cu saivanul s-a dat în folosinţă şi în comerţul cooperatist de 27 ani, iar din 1954 ges­ ) \
casa ciobanilor. Aceste lucrări tionează neîntrerupt acest magazin. I-au trecut prin
s-au realizat aproape în întregime La 50 de ani—50 de ani de muncă mină şi i-a format ca vînzători pe zeci din ac­ i „PERLA" ® Bradul are un ^
prin munca voluntar-patrlotică a tualii lucrători ai cooperativei. Din unitatea lui lip­ ■ singur local de vază — restau- ,
cooperatorilor noştri. (I. Mîndronl, Intr-un cadru festiv, colectivul Exploatării mi­ seşte doar cartonaşul „închis — primim marfă !“, rantul „Perla Crişului". Cit r)
corespondent). niere Teliuc a sărbătorit ieşirea la pensie a mais­ aşa de frecvent afişat la uşile altor magazine, dar i de... perlă însă, pot spune cei l
o Fîntînă publică. Cetăţenii din care aici nu s-a folosit niciodată. Cu punctualita­ / ce iau masa aici. Proasta ser-:
trului miner Nicolae lonaş şi a minerilor Nicolae
satul Roşcani au amenajat în cen­ Angelescu şi Nicolae Rwsw. Cu acest prilej, s-a scos tea cu care respectă şi orarul de deschidere, îl ţ vire ca şi slaba aprovizionare )
trul satului, prin muncă voluntar-
patrlotică, o fîntînă publică. La în relief un fapt inedit. Cu cei 33 de ani de lucru poţi întîlni pe gestionar şi duminica sau în sărbă­ i sînt mereu prezente : listă da i
realizarea acestei lucrări au par­ în subteran, maistrul miner Nicolae Ionaş — care tori, udind şi măturînd trotuarul în faţa magazi­ J meniu nu se „serveşte", co- t
ticipat numeroşi locuitori. (Al. Taş- a împlinit 50 de ani de viaţă — cumulează, datori­ nului, iarna măturind sau curăţind zăpada, ori şter- \ manzi ospătarului ~Draia ciorbă \
cov, corespondent). tă grupei de muncă din care face parte, o vechime gînd praful din exteriorul vitrinelor. i de văcuţă şi te pomeneşti cu l
© Expoziţie cu vînzare. O parte neîntreruptă in producţie de 50 de ani. Un magazin bine gospodărit şi al cărui prag îl > „dc porc", pe mgse solniţele. ’
din obiectele realizate la orele de 50 de ani de viaţă — 50 de ani de muncă şi mul­ treci de fiecare dată cu plăcere. (PETRE FĂRCA- 4 scobitorile şi şerveţelele sint 4
practică de elevii şcolilor generale te, foarte multe satisfacţii. ŞIU, Haţeg). rarităţi de zile mari, în schimb,
din Aninoasa şi Iscroni au fost
'reunite într-o expoziţie cu vînzare, ţ nedebarasarea şi necurăţenia ţ
organizată la Aninoasa de const­ i sint mereu pe fază. Localul are l
atul popular din localitate. Lus­ I insă şefi destui : şeful adevă- >
trele, suporturile pentru flori, scău­ -o- 4 rat, tatăl acestuia, uneori ma-1
nelele pentru copii se bucură de r - *r**r^. ’i ma. Nimai că neregulile nu le!
ăo largă apreciere. ) vede nici unul. Inclusiv condu- ţ
© Peste 100 de elevi din munici­ l cerea întreprinderii comerciale 1
piul Hunedoara, care au împlinit A apărut i de stat mixte. ’
vîrsta de 14 ani, au primit în ca­
dru festiv, la Casa pionierilor, bu­ almanahul omului ? NECINSTE o S-a introdus ?
letinele de identitate. Despre sem­ ) pentru prima dată în vînzare.)
nificaţia evenimentului au vorbit bine informat,
' căpitanul de miliţie loan Demian lanul acesta, hirtie metalizată, i
HŞl prof. Gheorghe Alimpescu. (I. .*albă si colorată. Fiind un produs
Wlad, corespondent). almanahul )de efect, e foarte căutată. Vin- )
© In oraşul Vulcan s-au dat în Izătoarele gestionare de la uni-i
folosinţă două noi blocuri care în­ dumneavoastră : > tăţile de papetărie numărul 9
sumează la un loc un număr de 1 şi respectiv 45 din Deva au gă- )
'109 apartamente. Majoritatea acestor ALMANAHUL I sit, in faptul că pe colile res- 1
apartamente au fost atribuite mun­ 1 pective nu e imprimat preţul, 1
citorilor de la E.M. Paroşeni, E.M. „SCÎNTEIA“ 1975
{Vulcan şi E.M.<--Aninoasa. Astfel 109 1 posibilitatea de a ciştiga un ban t
familii vor petrece revelionul In / in plus. ajustînd preţul hîrtiei. /
casă nouă. Săptămîna trecută a o lectură instructivă ) „Umflătura" era la unitatea nr. )
fost marcată şi de deschiderea, în 7 9 de 0,70 lei, iar la nr. 45, uni- i
acelaşi oraş, a unui magazin cu în­ şi antrenantă ) tate mai depărtată de centru. 1
călţăminte pentru copil. I ea crescuse la 1,30 lei. ^
© In oraşul Urieani a început
4tonstrucţia unui pod din prefabri­ \ COMERŢUL • La berăria din \
cate din beton armat peste Jiu. i Orăştie se serveau înainte pus- 1
Acest pod va asigura legătura din­ \
tre noul cartier de locuinţe Tarhat 7 ţări apreciate de consumatori.t
şl oraş. l Inlr-una din dimineţile trecute. I
linsă, nu se putea servi decît
)mîncare gătită. In schimb, pi-\
Acum 150 000 000 ani, etnd cele . cupul de pe vitrina frigorifică.
două continente s-au separat, de-a Ţ era manevrat de doi cheflii du- *
lungul coastelor, pămîntul s-a scu­
social multilateral al ţării au vor­ fundat încet pentru a atinge cu l pă bunul lor plac. In contra-1
bit, documentat, tovarăşele Letiţia 80 000 000 ani în urmă adînclmea la / dicţie cu ce este in local, un 1
Coşa, Elena Morărescu, Parascliiva care se află în prezent. | panou de doi metri aşezat la)
Chiş, Rodica Dragoste de la I.R.E. „PIONNIER 11“ A REZISTAT l intrare anunţă : „...personalul i
Completările făcute pe marginea
7 vă oferă posibilitatea serviţii-’
Primul pas — discuţiilor de preşedinta clubului LA RADIAŢIILE PLANETEI SE VA ÎNCĂLZI VREMEA \unor delicioase minuturi — 7777'-V
PE GLOB 7
JUPITER
„Femina", prof. Lucia Florea, de „Pîonnier 11“ a rezistat teribilului soc Concentraţia de bioxid de carbon / Ulei — cirnăciori ă la Orăştie /
o reuşită responsabila activităţii cu femeile, al radiaţiilor emise de planeta Ju- din atmosferă, în curs de' creştere ţ — specialităţi". Poftă bună ! )
din cadrul consiliului sindical mu­ piter şl a reînceput să transmită şi în regiunile situate departe de
nicipal, prof. Aurelia Arimescu, şi semnale spre Centrul de teleme­ centrele industriale, va fl în anul \ „PE FAZA" o In anul 1974,\
Clubul „Femina", înfiinţat săp­ de către membrele clubului „Fe­ trie spaţială de la Mountain View 2000 cu 20 la sută mai înaltă decît l fotomontajul „Aspecte din acti- \
tămîna trecută în Deva. după e- mina", ing. Felicia Popescu (E.M. (California), după ce a survolat fa­ în prezent la scara întregului glob. Ivitalca sportivilor fruntaşi aii
dis­
trecînd
planetei,
xemplul altor asemenea cluburi Deva) şi Lucia Cimpeanu, preşe­ ţa opusă a de 41 000 km. la Primul Gazul produs prin combustie, dizol­ ţ R.S.R.". de la intrarea sălii de)
tanţa
minimă
din ţară, şi-a stabilit ca obiectiv dinta comisiei de femei pe între­ semnal a fost recepţionat după o vat în parte în apa de mare, în i sport Constructorul HunedoaraA
per­
deplasarea în întreprinderile şi in­ prindere, cea care dealtfel a con­ oră de tăcere a sondei. parte absorbit de plante, este solare I prezintă publicului următoarele /
radiaţiile
pentru
meabil
stituţiile municipiului pentru a dus simpozionul, s-au referit la Dl. John Wolfe, unul din experţii l imagini, cu „noutăţi“ sportive : ţ
dezbate diverse teme legate de rolul femeii ca mamă pentru a observatorului de la Mountain scurte, „înghiţind" radiaţiile mai ! echipa de handbal a României, 1
viaţa şi activitatea femeii. Dealt­ imprima la copii dragostea faţă View, a declarat că „Pionnler 11“ lungi reflectate de planeta noas­ ) campioană mondială la Paris, 1
Această
acumulare
căldură
fel, aşa s-a desfăşurat şi prima de adevăr, cinste, modestie, in a suportat un bombardament elec­ tră. putea avea drept de consecinţă 1 1970 ; echipa de fotbal a Romă- l
ar
sa acţiune — simpozion la Intre* formarea personalităţii lor, în dez- tronic de două ori mai puternic I creşterea cu în medie jumătate iniei, participantă la turneul fi-
prinderea de reţele electrice Deva, votarea lor armonioasă fizică şi decît „Pionnler 10", cu un an în grad Celsius a temperaturii supra­ \ nai al C.M. din Mexic, 1970, şi)
realizat cu sprijinul comisiei de psihică. urmă. feţei terestre în decursul a 25 de jaZfe asemenea succese... recente. ^
femei şi al conducerii întreprinde­ Prof. Zoe Zaharia, preşedinta Totuşi, sonda a transmis primele ani.
ale
stra­
rii, avînd ca temă : „Prezenţa ac­ Comitetului municipal al femeilor, fotografii planete polului sud Dl. al Wolfe \ AUTORIZAŢIA © Pentru e-1
gigantice.
niei
tivă a femeilor in efortul creator a scos în evidenţă rolul lucrătoa­ a precizat că radioactivitatea la ca­ CU CIT EŞTI MAJ IN VÎRSTA, Exercitarea unei meserii in par- ]
CU ATIT EŞTI MAI CAPABIL
al poporului“. Simpozionul s-a relor in cadrul întreprinderii, ne­ re a fost supus „Pionnier 11“ a re­ \ ticular, este nevoie de autori-)
bucurat de asistenţa a numeroase cesitatea de a avea mai mult cu­ dus cu aproximativ 2 la sută infor­ Unii psihologi susţin că cu vîrs­ izaţie. de plata-unor taxe şi im-i
femei din cadrul întreprinderii ; raj pentru a se impune în pro­ maţiile pe care sonda spaţială le-a ta capacităţile Intelectuale slăbesc ) pozite. Aşa prevede legea. In )
muncitoare, inginere, economiste, cesul de producţie, tăria morală transmis timp de 1-2 ore înaintea la majoritatea oamenilor. Un con­ l urma unui control făcut de or- i
tehniciene, electriciene, chimiste, de a-şi demonstra capacitatea pro­ încetării legăturii. trol experimental executat de oa­ panele financiare din oraşul 1
încasatoare. fesională şi intelectuală, utilitatea. „PIESA CARE LIPSEA" DIN menii de ştiintă de la universitatea ^ Vulcan, au fost depistaţi mai )
nu
Clara
Tema, aleasă in lumina docu­ De asemenea, ca profesoară, a SUDUL OCEANULUI ATLANTIC Santa justeţea (S.U.A.) declaraţii a atît confir­ i mulţi meseriaşi care practicau 1
de
unor
mat
mentelor Congresului al Xl-lea, scos in evidenţă rolul mamei in pesimiste. J meseria in mod clandestin. Toţi /
a suscitat participarea activă la apropierea de copil, cunoaşterea Unul din exemplele cele mai vi­ 'Au fost comparate rezultatele ^ au fost obligaţi să achite impo- \
discuţii, dezbateri şi exemplificări profundă a problemelor lui. zibile ale derivei continentelor este controlului capacităţilor intelectuale l zitele şi taxele datorate stătu- 4
concrete făcute de participante. La primul lui examen, clubul aproape perfecta îmbucare a Afri­ ale unul grup de oameni în vîrstă 1 lui şi li s-au aplicat şi amenzi 1
Despre afirmarea femeii ca forţă „Femina" şi-a demonstrat pe de­ cii şi Americii de Sud. Totuşi, pen­ de 40 de ani cu rezultatele obţinute 4 contravenţionale, astfel: Ion 4
suprapunerea
totală
remarcabilă a construcţiei socia­ plin utilitatea. tru ca cîteva bucăţi. să La fie sfîrşltul pe baza unor teste asemănătoare Muntean, 500 lei, Mihai Vasile, 1
lipseau
liste, aportul ei la dezvoltarea In încheiere, un grup de eleve executate cu 20 de ani în urmă. ţ 1 500 lei, Turceanu Crăciun, 1 500 )
slăbirii
In
un
producţiei materiale şi spirituale, şi elevi de la Liceul pedagogic lunii Ia iulie, Columbia grup de geofizicieni lor locul constatat aşteptate a lor indici­ i lei şi Miclea Wilhelm. 550 lei. 4
şi
Uni­
University
de
creşterea
s-a
sub­
la întărirea familiei, la creşterea au prezentat un program artistic. versitatea din Birmingham, Anglia, stanţială. Deşi aceste rezultate pot 1 Au învăţat pe banii lor eâ un- /
şi educarea tinerei generaţii, des­ au anunţat descoperirea unei fîsil provoca ostilitatea susţinătorilor 4 de-i lege, nu-i tocmeală. Aviz Ţ
pre contribuţia femeii la progresul VALI SÎNA de pămînt scufundată, cu lungi­ teoriei susmenţionate, puţini vor fl j amatorilor. ţ
mea de 750 mile, care se află în
aeeia care să se întristeze aflînd
largul coastelor Argentinei la est că cu vîrsta capacităţile lor Inte­
de insulele Falkland. lectuale nu scad, cl se accentuează. l___________________ *
COLEGIUL DE REDACŢIE :
SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, TIBERIU ISTRATE (secretar REDACŢIA ŞJ ADMINISTRAŢIA
, de redacţie), ELENA LUCIA LICIU, IOAN MIRZA, Deva, str. Dr. Petru Graza, nr. 35. Telefoa­ TIPARUL
GHEORGHE PAVEL (redactor jef), NICOLAE TIRCOB.
ne : 1 15 88, 1 23 17, 1 15 85, 1 12 75. Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257.