Page 4 - Drumul_socialismului_1974_12
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N
ICT!
M INDUS»! k AGRICULTURA. PI ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII
L^b«iioâre majc§mt pentru îndeplinirea exer
5 s
a pianului şî angajamentelor pe acest an
(Urmare din pag, 1) planului de investiţii. Organele şi
organizaţiile de partid de pe şan Duminică, zi de muncă intensă
stabilite noi obiective şi angaja tiere, beneficiarii şi constructorii,
mente care să sporească, în per toate forţele ce concură la materia
manenţă, contribuţia judeţului în lizarea investiţiilor trebuie să ia toriei de mătase din Deva a găsit sînt acum mobilizaţi la lucrări de
opera de înaintare dinamică a ţării măsuri din cele mai energice pen (Urmare din pag. 1)
spre cele mai înalte culmi de pro tru recuperarea . restanţelor şi pu şi duminică o puternică concen vopsitorie, montajul sti-lpilor pen
marchează nu numai punerea în
gres şi civilizaţie. nerea în funcţiune a obiectivelor, funcţiune a unei noi capacităţi trare de forţe pe acest şantier. In tru reţeaua termică, instalaţii sa la
nitare în hale, montajul instala
Angajarea organizaţiei judeţene pentru îndeplinirea sarcinilor din timp ce constructorul executa be-
de partid, a minerilor, siderurgiş- acest an şi pregătirea frontului de productive, dar şi încheierea in tonarea la uzina nr. 5 de condi ţiilor de ventilaţie, izolaţii termi
tilor, energeticienilor, constructo lucru pentru 1975. Timpul presea vestiţiei alocate pentru turnăto ţionare a aerului, amenaja ulti ce şi altele. Angajamentul nostru
ria nr. 2. Momentul este ampli
rilor, a tuturor colectivelor de ză 1 Trebuie să se facă totul pen ma porţiune a drumului definitiv este să devansăm termenul de
muncă faţă de Congresul al XI-]ea, tru intensificarea ritmului de exe ficat şi de faptul că, în paralel din nordul ţesătoriei, monta gre punere în funcţiune a obiectivu
faţă de conducătorul iubit al parti cuţie în vederea încheierii cu suc cu punerea în funcţiune a celui sia în secţia de finisaj — lu lui, ţinînd seama că beneficiarul pri
trebuie să înceapă popularea ha
dului şi poporului, tovarăşul Nicolae ces a programului de investiţii — de-al doilea cuptor, la alte locuri crări ce aveau să „valoreze" la lelor înainte de 20 decembrie a.c.
de muncă, unde de obicei nu se
Ceauşcscu, de a realiza cincinalul cel mai dinamic factor ce conduce sfîrşitul zilei peste 45 000 lei —
înainte de termen obligă, în primul spre progresul nostru social. lucrează, aproape 50 de muncitori beneficiarul continua probele teh Am notat că toţi maiştrii au
rînd, la depunerea de eforturi ma De asemenea, o atenţie deo de la „Victoria" şi I.C.S. Hune nologice la războaiele montate fost prezenţi la lucru, iar echi
xime pentru îndeplinirea exempla sebită trebuie acordată onorării doara au rezolvat numeroase pro deja. pele conduse de Aron Florea, fie
Matei,
Ion
Avram,
Ion
Astner
ră a sarcinilor de plan şi a anga exemplare, cantitative şi calitative, bleme ce condiţionează finaliza Şeful lotului nr. 21 al şantieru
jamentelor asumate pe acest an. a prevederilor la export, creşterii rea înainte de termen a repara lui nr. 2 de la T.C. Deva, ing. Furdui, Florea Bărbulescu şi al
Luna noiembrie şi mai ales zilele productivităţii muncii şi reducerii ţiei capitale a furnalului nr. 2, Nicolae Pîrvu, ne informa că ţii şi-au adus o contribuţie de
în care s-au desfăşurat lucrările substanţiale a cheltuielilor mate precum şi construcţia cauperelor. s-au montat maşinile de canetat cisivă la materializarea, în ziua începutul .
de duminică, a unui volum de in
forumului suprem al comuniştilor riale. Deşi pe ansamblul judeţu In această zi, valoarea producţiei şi cele de urzit, fapt ce va per vestiţii de peste 100 000 lei. sit o serie d
suplimentare realizate la I.V. Că-
au demonstrat, prin realizările ob lui prevederile la export au fost mite ca în aceste zile să se trea şi unele corn
ţinute de marea majoritate a uni depăşite, întreprinderea chimică lan depăşeşte suma de 160 000 lei, că la efectuarea probelor tehno
tăţilor, posibilităţile reale care e- Orăştie, „Marmura" Simeria, „Vi fapt care determină amplificarea logice la aceste maşini. ARĂTURI PE SUPRAFEŢE le îndeplini
ducţiei de la
xistă în economia judeţului de a dra" Orăştie, Fabrica de conserve vizibilă a avansului obţinut pî CIT MAI MARI tul. Merită si
nă în prezent de siderurgiştii din
încheia anul 1974, an de istorice Haţeg, Direcţia generală agricolă, „ANGAJAMENTUL NOSTRU realizările ir
evenimente, cu rezultate bune nu I.L.F., cooperaţia meşteşugărească Călan. - SĂ DEVANSĂM Infruntînd capriciile vremii, du Ruşi, Bretea
numai de către colectivele frunta şi cea de consum au rămas în minică mecanizatorii din secţia de
şe, ci şi de către cele care mai urmă la acest indicator extrem de „CU CE AM FĂCUT IERI Şl TERMENUL DE PUNERE la Peştişu Mare au lucrat cu Hăşdat, pre<
au încă de recuperat anumite res important. De asemenea, I.E.C. AZI SÎNTEM DEJA IN ’75 u ÎN FUNCŢIUNE" cinci tractoare la efectuarea ară pociăriilor p<
tanţe. De fapt, luna decembrie Mintia, I.U.M. Petroşani şi alte u- turilor. Deşi a plouat continuu, le Brănişca ;
constituie perioada în care se face nităţi nu şi-au îndeplinit integral — ...iată cuvintele cu care ne-a Pe unul din cele mai mari şan tractoriştii Dumitru Nistor, Tudor dat suplimen
bilanţul activităţii pe un an, pe sarcinile în ce priveşte creşterea întîmpinat Ştefan Fira, şeful lo Jarcu şi Ioan Florea nu au lăsat tăţi de lapte
de o parte, iar pe de altă parte, productivităţii muncii, iar la chel tului nr. 1 al şantierului 4 de la tiere de construcţii agrozootehni lucrul în tarlaua numită de lo te sînt unm
„repetiţia generală", finalizarea tuielile materiale pe 1 000 lei pro I.C.S. Hunedoara. Ne explică mai ce din judeţ, la complexul avicol calnici „Drumul Nandrului", .pînă cu care org
pregătirilor pentru intrarea în rit ducţie marfă, s-au înregistrat în apoi că s-a referit la planul va de la Bălata, am întîlnit dumini ce nu au terminat de arat întrea partid şi de
că o activitate ca în oricare al
mul cerut de îndeplinirea ritmică, 10 luni depăşiri pe ansamblul ju loric, care pe 1974 a fost îndepli ga suprafaţă stabilită.
din primele zile, a sarcinilor anu deţului. Aceste stări de lu nit deja, şi că ambiţia lotului este tă zi obişnuită de lucru. — Am înţeles chemarea adresa C.A.P. şi şej
lui viitor. cruri, confruntate şi cu sar ca pînă în 20 decembrie să în — Acum eforturile sînt con tă nouă, mecanizatorilor, de Con ce s-au pro
Bilanţul pe 11 luni arată însă că cinile mari de viitor, trebuie să cheie şi planul fizic de aparta centrate — ne spuneau şefii de gresul al Xl-lea al partidului, de rea potenţial
unele unităţi economice au restan mobilizeze organizaţiile de partid, lot ing. Octavian Pătraşescu şi a depune toate eforturile pentru animalelor.
ţe In realizarea planului fizic şi toate colectivele de muncă pentru mente din acest an. De fapt, as Ion Ispas, precum şi maistrul e- sporirea producţiei agricole — Se întîlnes
tăzi cei 86 de constructori pre
valoric. Lichidarea tuturor rămîne- a acorda maximum de grijă înde zenţi pe şantier au venit la lucru nergetician Gheorghe Ciulică — spunea tractoristul Dumitru Nis gricole care
rilor în urmă, accelerarea ritmuri plinirii obligaţiilor la export, creş tocmai să recupereze restanţa fi la terminarea lucrărilor pentru tor. De aceea nu vrem să lăsăm ţe inadmisibi
lor de lucru constituie, la ora actu terii productivităţii muncii şi gos zică de la blocul 5 şi să continue darea în exploatare a fermei nr. nici un petic de pămînt nearat. obligaţiilor c<
ală, sarcina centrală a organizaţiilor podăririi cu un înalt spirit de răs fronturile de lucru pentru 1975. 3, care are ca termen d'e punere Tot din secţia noastră, la C.A.P. rînd reţine
de partid, de sindicat şi ale U.T.C., pundere a materiilor prime şi ma ...Ploua mărunt, dar la blocul in funcţiune data de 30 decem Buituri lucrează Ene Jarcu şi rioase rămîn'
a colectivelor de muncitori, ingi terialelor, combustibilului şi ener 24 din microraionul 7 al Hune brie a.c. Dealtfel, mîine (luni 9 Comei Bandea. gistrat întref
neri şi tehnicieni din fiecare uni giei. doarei se glisa ca într-o zi cu decembrie — n.n.) se va face re Tot duminică, pe ogoarele fer stat din Haţ<
tate, fiind şi obiectivul de bază Oamenii muncii hunedoreni s-au soare. Brigăzile fierar-betonistu- cepţia halelor 2 şi 6. Sîmbătă mei din Lăpuşnic a I.A.S. Min unde nu s-ai
al muncii politico-organizatorice. angajat solemn şi responsabil să lui Petru Hoca şi a dulgherului seara s-au efectuat probele la tia au lucrat la arături şase me
In orice condiţii, luînd măsuri nu precupeţească nici un efort Iosif Biro se aflau deja la nive centrala termică. Constructorii canizatori de la S.M.A. Dobra. sută din pr<
nual.
pentru a depăşi greutăţile care mai pentru îndeplinirea prestigiosului lul 3. Subinginerul Teodor Popa
există în unele unităţi, toate colec obiectiv naţional — cincinalul îna ne spunea că acest bloc este front Restanţele
tivele de muncă hunedorene tre inte de termen. In acest context, de lucru pentru 1975, că pînă la (dacă r«Aai tr
buie să încheie ultima lună a a- trebuie făcut totul pentru îndepli sfîrşitul anului blocul va fi „în deficienţele î
nului cu rezultate superioare ce nirea exemplară a planului şi an chis". Trei alte blocuri — 27, 24 parte, in org
lor obţinute în celelalte luni, cu gajamentelor pe acest an, pentru şi 12 — sînt acoperite şl aşteaptă iar pe de alţi
atingerea la principalii indicatori ca avintul din întrecere, generat doar sosirea tencuitorilor, parche- lelor. Altfel,
a nivelurilor prevăzute pentru luna de întîmpinarea Congresului parti tarilor, a zugravilor pentru exe Ies cum la I.
ianuarie 1975. dului, să se amplifice în fiecare cuţia lucrărilor interioare. Un s-a obţinut o
Un obiectiv major îl constituie, colectivitate, la fiecare loc de mun front de lucru bun care va per cap de vacă
de asemenea, realizarea integrală a că I mite pe tot parcursul iernii o ac faţă de 2 678
tivitate susţinută din partea con Total nemu
structorilor. La blocul G 5, pen tuaţja existei
tru nefamilişti, alte fapte remar tu Mare, Vai<
cabile. Membrii echipei zidarului teşti, ale căro
Gheorghe Tul ic, printre care Teo şi-au onorat
de
Ritmuri accelerate dor Bocman, Ioan Arsene, Aurică proporţie mv
şi Nicolae Tudoran, Axent»? Buda
paravanul
şi Gheorghe Popescu au lucrat la
tecuit, în contul angajamentului ective, se as
gospoc
vizfnd
ca in 20 decembrie blocul să poa
tă fi recepţionat. suprafeţelor d
in întrecerea socialistă zei furajere, i
IN FEBRA PROBELOR ţiei şi selecţi»
TEHNOLOGICE ţe ingrijorăto.
la
asemenea,
(Urmare din pag. 1) neret bovin, 44 capete bovine a- F.I.L. Orăştie. In fotografie : şeful atelierului de sculările, Ioan le din Densuj
dulte, 50 porci şi 35 000 1 lapte. Apropiatul termen de punere în Barn, Împreună cu un grup de comunişti care concură la realiza
preocupă perseverent de prospec • Cetăţenii din comunele Ilia, funcţiune a primei etape a Ţesă- rea strungului tip şcoală. Vata de Jos ş
tarea cerinţelor partenerilor ex Dobra, Zam, Burjuc, Gurasada Există reali
terni, îmbunătăţirea calităţii pro bu ■ parte c
r
duselor şi asigurarea ritmicităţii li şi Brănişca, mobilizaţi de con trat să fie r<
siliile locale ale Frontului Unită
vrărilor. Şi-au onorat, de asemenea, ţii Socialiste şi consiliile popu rii acestui inr
cu răspundere obligaţiile către ex lare, au depăşit angajamentele Furajele, transportate neîntîrziat fie subvrdom
port I.M. Hunedoara, „Avicola" anuale luate în întrecerea patri conducerilor
Mintia, Inspectoratul silvic. tehnice, care
otică. La Ilia, de exemplu, s-au rească zilnic
executat lucrări edilitar-gospodă-
ECONOMII DE ENERGIE ELECTRICA şi gospodărite cu maximă eficienţă! mului de aci
reşti în valoare de 2,1 milioane,
cu peste 500 000 lei mai mult fa lotizeze anim;
Colectivul secţiei de distribuţie o furajare ecl
a energiei electrice din Hunedoara ţă de angajament, iar la Dobra • CÎND BALANJA FURA1ERĂ ESTE DEFICITARĂ, DE CE MII DE TO Peşteana, Aurel Vlaicu, Geoagiu şi Aflîndu-se pe
desfăşoară o activitate susţinută s-au făcut lucrări în valoare de altele, în vederea completării mi ingrijitorilor,
pentru economisirea energiei elec 1 410 000 lei, cu 200 000 lei peste NE DE NUTREŢURI SlNT LĂSATE SA SE DEPRECIEZE IN CIMP î nusului de furaje înregistrat. nerii şefi pot
trice atît la consumul propriu, cît angajament e FINUL DE LA LUNCA CERNII NU VINE SINGUR LA STREISIN- In condiţiile cînd balanţa este de zele care fri
şi la beneficiari. La consumul pro GIORGIU ! ficitară, o deosebită importanţă ducţiei de Iar
priu angajamentul anual de eco O INOVAŢIE E GATA, ALTA INTRĂ • FIECARE KILOGRAM DE NUTRET SĂ FIE FOLOSIT CU CHIBZUIN prezintă gospodărirea cu chibzuinţă ria să Intervi.
nomii a fost realizat în proporţie IN LUCRU ŢĂ, EVITÎND ORICE RISIPĂ ! a nutreţurilor, evitarea oricărei ri te pentru rec
de 258 la sută. In acest an, secţia o UN APEL PENTRU I.R.E. : GRĂBIŢI EXECUŢIA RACORDURILOR sipe. Răspunderea nemijlocită pen Departe de
a montat contoare la peste 2 800 Inginerul Ştefan Teodorescu, ELECTRICE LA BUCĂTĂRIILE FURAJERE ! tru modul cum sînt folosite fura ţile de cara d
apartamente şi a efectuat, peste de la Centrala de proiectări Hu jele este încredinţată inginerilor
a
recent,
ino
realizat,
sarcinile planificate, Importante lu nedoara, „Limitator de sarcină pen Odată cu trecerea animalelor in tive agricole din raza consiliilor şefi din unităţi, care au datoria să tele dobînd:
vaţia
asigure o bună hrănire a fiecărei populaţiei
din
crări de pozare în subteran a re perioada de s fabulaţie, în faţa con intercooperatiste Haţeg, Toteşti,
ţelei de alimentare cu energie elec tru macarale", care . i-a fost pusă ducerilor unităţilor agricole, a in Dobra şi alteld au tărăgănat ne- specii şi categorii de animale, ra ţol, Sarmizege
trică a blocurilor. (VASILE GRI- în aplicare. Ea aduce o economie ginerilor şefi, şefilor de ferme şi permis transportul furajelor din ţiile să fie judicios întocmite, ast Baru şi alb
GOKAŞ, corespondent). anuală de aproximativ 50 000 lei. a îngrijitorilor ’ din sectorul zoo cîmp. Numai aşa se poate expli fel incit producţia de lapte să se
In aceste zile a trecut la faza tehnic se pune cu maximă acui ca de ce La începutul acestei luni menţină la un nivel cît mai ridicat la producţia
cu
gospodăririi
SUCCESE, FAPTE, FREOCUPĂRi de execuţie a unei noi inovaţii i tate problema nutreţurilor. Deoare cantităţi de ordinul sutelor de to în vederea recuperării restanţelor 50 la sută din
chibzuinţă
a
ne de fiţi sau grosiere aşteptau să
la fondul de stat. Strâns legată de
o maşină de călire a roţilor din organele local
ţate prin curenţi de înaltă frec ce balanţa furajeră este deficita fie aduse la fermele de animale ale valorificarea eficientă a potenţialu să desfăşoare
o Lucrătorii de la C.L.F. Ilia venţă. ră la toate sortimentele (numai C.A.P. Sînpetru, Şerel, Nucşoara, lui productiv al animalelor este
au obţinut, în cinstea Congresu la suculente înregistrîndu-se un Sarmizegetusa, Clopotiva, Riu de problema preparării furajelor. Cu politică şi org
lui al Xl-lea al partidului, un 17 500 LITRI LAPTE MARFA PESTE minus de peste 50 de procente fa Mori, Densuş — ca să amintim toate că a fost suficient timp pen producătorilor
succes important : îndeplinirea şi ţă de necesar !) s-au luat unele doar cîteva exemple. Deşi unităţi tru punerea în funcţiune a bucă te avantajele
depăşirea sarcinilor anuale de PREVEDERI măsuri de completare a cantităţi lor respective nu le prisosesc nu tăriilor furajere, sînt cooperative
plan cu 2,4 milioane lei. Pînă la lor respective, unităţilor agricole treţurile, conducerile lor respectă agricole — Pui, Unirea, Sălaşu de tarea produsei
sfîrşitul anului această depăşire Ţăranii cooperatori care lucrea repartizîndu-li-se fînuri procurate „tradiţia" ca fînurile să fie trans Jos, Strei Săcel, Bretea Română — statul, măsuri
se estimează să ajimgă la 3,5 ză în ferma zootehnică a C.A.P. prin cooperaţia de consum, eiocă- portate doar iarna. care abia acum „se trezesc" că nu pentru stimul
milioane. Roşcani, asigurînd o bună îngri lăi sau tăiţei de sfeclă. Intr-o a- Pentru a acoperi minusul la sor au procurat tocătorile sau nu au
jire şi furajare a loturilor de semenea situaţie era de aşteptat timentul de fînuri s-a organizat insistat să li se facă racordurile e- ducţiei agrico!
vaci, au reuşit să îndeplinească
o Locuitorii satului Godineşti, ca organele comunale de partid şi preluarea prin cooperaţia de con lectrice. Aşa se explică de ce fu lulul de trai
■omuna Zam, au contractat pen- sarcinile de plan pe 1974 la pro de stat să întreprindă acţiuni e- sum a surplusului din zona necoo- rajele se utilizează în stare nepre si obligaţia ce
ducţia de lapte marfă şi să li
ru 1975 o cantitate de 2 000 1 vreze peste prevederi 17 500 li nergice pentru a determina consi perativizată. Unele unităţi aşteaptă parată sau sînt tocate manual (la tică a locuitoi
C.A.P. Silvaş — n.n.). Nu este însă
liile de conducere ale C.A.P. să
lapte şi 15 porci j iar cei din tri La aceste realizări şi-au a- transporte la fermele zootehnice însă ca furajele să le fie aduse şi mai puţin adevărat că nici I.R.E. de a contribui
„acasă". Aşa este situaţia întîlnită
satul Tămăşeşti 3100 1 lapte de dus contribuţia îngrijitorii mul întreaga cantitate de fînuri şi gro la C.A.P. Streisîngiorgiu, unde nu nu a răspuns cu promptitudine so dului centrali-,
vacă şi 300 1 lapte de oi. în to gători Valeria Mircea, Valeria siere, să evite orice ripisă sau s-a schiţat nici un gest pentru a licitărilor de a executa racordurile cole al statul
1
tal, pe como "' s-au conf-aotat Trif, Valeria Petrase, Ioachim depreciere calitativă a nutreţuri prelua finul repartizat de la Lun electrice. continuă a apr
lor. Neglijînd această cerinţă ele
Trif şi alţii. (ABON ŞXNDEA, pre
ca Cernii. Anemice sînt şi acţiunile
pentru anul viitor 103 capete ti şedintele C.A.P, Roşcani). mentară, preşedinţii unor coopera întreprinse de conducerile C.A.P„ a TIRCOB muncii.