Page 48 - Drumul_socialismului_1974_12
P. 48
Proletari din toate Jăriie, unifi-vă !
ANUL XXV!
NR. 6041
MART!,
31 DECEMBRIE
1974
8 PAGINI -
50 BANI
ŞEDINŢA COMITETULUI
Cu Republica, P A T R
Flecare gînd trecut prin Congres, POLITIC EXECUTIV AL
în marş spre Din orice parte a patriei vine,
împlineşte un sens unanim înţeles.
Spre mai sus, mai frumos şi mai bine. C.C. AL P.C.I.
viitorul comunist Fiecare poartă în palmă un măr In ziua de 29 decembrie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului
Din care va-nflori o livadă cit ţara.
Un adine şi înalt adevăr. Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae
Roditor pretutindeni şi iarna şi vara. Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român.
Vatra noastră de istorie socialistă, de minu
nate împliniri şi măreţe aspiraţii — Republica — 1. in cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a aprobat eşa
a împlinit 27 de ani. De o vîrstă cu zorii socia Fiecare aduce pe umăr un vis lonarea pe ramuri şi activităţi a celei de-a doua etape a acţiunii de
lismului, Republica s-a înălţat tot mai viguros, împlinit, ori în curs de-mplinire. majorare a retribuţiei oamenilor muncii prevăzută pentru actualul
începînd cu acea mare şi neuitată clipă a istoriei Iar patria duce pe culmi orizontul deschis plan cincinal - acţiune începută în anul 1974 pe baza hotărîrii con
care a fost 30 decembrie 1947, făurind treaptă cu Prezent, viitor, fericire ! ducerii de partid şi de stat şi a Legii retribuirii după cantitatea şi
treaptă dimensiunile civilizaţiei socialiste materia calitatea muncii. Astfel, în perioada 1 martie — 1 noiembrie 1975 se
le şi spirituale, locul demn în lume, pe care le DORIAN PIETRIŞ va majora retribuţia oamenilor muncii care lucrează în : industria
cunoaştem, despre care am vorbit cu atîta min-
drie patriotică in acest an, intrat şi el în istorie metalelor neferoase, industria poligrafică, ştiinţă şi deservire ştiinţi
— anul celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării fică, centre de calcul, proiectare, silvicultură, industria materialelor
ţării şi al Congresului al Xl-lea al Partidului Co de construcţii, industria alimentară, industria celulozei şi hirtiei, in
munist Român. dustria exploatării şi prelucrării lemnului, industria minieră, agricul
Republica noastră este puternică, liberă, stăpînă tură, transporturi şi telecomunicaţii, învăţămînt (exclusiv cadrele di
pe soarta sa. Ea nu mai este vechea Românie *e-
minamente agrară", pe scara cea mai de jos a Paginile _2-3 dactice din învăţămîntul primar a căror retribuţie a fost majorată în
dezvoltării, semi-analfabetă, jefuită, la cheremul 1974), industria locală, gospodărirea comunală, ocrotirea sănătăţii,
exploatatorilor interni şi a oligarhiei internaţio industria cooperatistă, circulaţia mărfurilor, cultură şi artă, instituţii
nale. în Republica Socialistă România poporul este financiare şi de asigurări, administraţia de stat, precum şi în cele
deţinătorul puterii, naţiunea a devenit cu adevă La etrapăs» dintre ai lalte activităţi din economia naţională unde retribuţia nu a fost ma
rat stăpînă pe bogăţiile ţării şi munca sa, cetă jorată în anul 1974.
ţeanul — unicul autor al destinelor patriei. Astăzi,
glasul Republicii răsună cu autoritate pe toate Prin aceste măsuri oamenii muncii din sectoarele respective vor
meridianele lumii. CE A ÎNSEMNAT 1974 PENTRU beneficia, pînă la sfîrşitul anului 1975, de venituri suplimentare în
La fiecare aniversare a Republicii, ca dealtfel DUMNEAVOASTRĂ ? valoare de circa 4 miliarde şi jumătate lei, urmînd ca la nivelul unui
la fiecare cumpănă dintre ani, facem bilanţul a an, veniturile suplimentare ale acestora să se ridice la 14 miliarde lei.
ceea ce am înfăptuit şi scrutăm viitorul. Retro Continuarea acţiunii de majorare a veniturilor oamenilor muncii
spectiva acestui an şi prognoza pe care o credi CU CE GlNDURI ÎNTÎMPINAŢI a fost posibilă ca urmare a rezultatelor bune obţinute în dezvoltarea
tam viitorului, depăşeşte, prin semnificaţii şi an
gajare, cadrul aniversar obişnuit. ANUL NOU 1975 ? (Continuare în pag. 4—5)
Anul pe care îl încheiem se încrustează în
viaţa fiecăruia, în istoria partidului, a patriei,
ca anul în care “am aniversat trei decenii de
viaţă liberă, în care au avut loc lucrările Con
gresului al Xl-lea al partidului, ca perioada de
cea mai amplă şi mai creativă activitate poli Anul nou cu bine,
tică, economică şi socială din toată construcţia
de pînă acum. A fost în acelaşi timp un an Pagina a 8-a Ni, X
cu evenimente deosebite, eu aniversări jubiliare cu iile senine
şi pentru judeţul Hunedoara. DE LA UN AN 't V \Jf t X
Activitatea laborioasă a partidului, a condu LA ALTUL Anul nou cu bine
cerii sale marxist-leniniste, a tovarăşului Nicolae Cu zile senine
Ceauşescu — care ne-a pus pe masa de lucru • Răvaşe Şi cu sănătate
Programul atotcuprinzător al edificării societăţii o Cugetări Şi cu spor la toate...
socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare
• Anecdote Densă în înţelepciune şi năzuinţe, ura
a României spre comunism —, realizările remar rea care însoţeşte pluguşorul de Anul
cabile obţinute In anul 1974 ne permit să pre • Caricaturi nou a exprimat dintotdeauna optimis
figurăm cu clarviziune ştiinţifică nu numai ce mul şi voinţa de a munci mai bine, de a
/>Wm< avea zile mai pline de roade.
Cîndva, urarea era un amestec de sen
(Continuare in pag. 4—5) timente şi o trăire de moment pentru
un viitor a cărui soartă se afla în alte
miini j era mai mult o urare a spe
ranţei ; Omul ogorului sau al mi
nei, omul muncii îşi ura binele din vi
talitatea ce-1 stăpinea, dar fără certitu
File din marea dini, fără siguranţă ; de acel „mai bine"
-C— aveau parte alţii, cîţiva. Năzuinţa însă
a rămas vie. Dar nu numai atîta. Azi
s-a îmbărbătat, s-a întrupat in program
întrecere de muncă şi viaţă demnă, a căpătat con
tur material, palpabil. Căci ce poate fi
mai sănătos şi mai trainic într-o urare
decît convingerea că ea devine viaţă în
viaţa noastră !
Un bilanţ al minerii, constructorii, energeti-
cienii, cooperatorii, forestierii, Urarea veche a căpătat chip, semnifica
bilanţurilor ceferiştii — iată făurarii izbîn- ţii şi rezonanţe noi. Păstrîndu-i sensul,
zilor actuale şi ale celor vii noi, comuniştii, ceilalţi oameni ai muncii,
toare. i-am dat conţinut, un conţinut după
In prezent economia judeţului chipul şi asemănarea noastră, am încăr
produce în 15 zile cît în tot cat-o cu optimismul ce arde la flacăra
anul 1938 şi într-o lună cît în Cupa cu 167 000 vie a muncii, a sporului.
1950. Numai depăşirea de plan în anul 1974, anul celei de a XXX-a
din ’74 la producţia industrială tone metal aniversări a Eliberării ţării, am muncit
este echivalentă cu producţia pe două fronturi mari ; pe frontul în
din 6 luni ale anului 1938. De Detaşamentul de avangardă al făptuirii sarcinilor Congresului al X-lea
păşirile de plan din anii aces economiei hunedorene, siderur
tui cincinal reprezintă întreaga giştii de la C.S. Hunedoara şi (Continuare în pag. 4—5)
producţie a anului 1950. In ’74 „Victoria" Călan, închină sărbă
am furnizat suplimentar siste torii de la 30 Decembrie „cupa"
mului energetic naţional atîţia de realizări ce conţine 25 000
kilowaţi cîţi Produceam în în tone fontă, 80 000 tone oţel,
tregul an 1948. Intre ’48 şi ’74 62 000 tone laminate — peste Care azi, in toată lumea i
producţia de cărbune a judeţu plan. Deci la un loc 167 000 to Şi-a înnobilat genunea, î
lui a crescut de 7 ori. Produc ne metal în plus economiei. Ridicind pe. culmi semeţe î
ţia de cocs metalurgic de la Chipul patriei măreţe. )
Hunedoara şi Călan din 1955 Vulturii pe cer să-nsemne \
nu a fost alta decît exact de La revelion cu 7 Aho, Aho ! Măi, Şi pădurile le-nstrună, Steagurile noastre demne ! i
păşirea de plan din ’74. In 1948 Copii, flăcăi, Apele-n lumini le-adună, Cu patriotism 1
produceam 70 000 tone de oţeL zile mai devreme Şi feciori Lanurile le-mpreună Flăcăi, l
In 1974 numai depăşirea de Colindători, Intr-o veşnică cunună. Pentru comunism, ?
plan este de 80 000 tone. Brigăzile conduse de Traian Şi de bine vestitori. Sub steaua fără furtună Hăi ! Hai ! \
Cifre de bilanţ... Dar cu ce Pop, Costache Gheorghiu şi Pa- Ştiu că sinteţi silitori, Care razele-şi desface Puneţi foc in bici, feciori, i
semnificaţii profunde şi demne vel Mădăraş au fost primele Harnici, întreprinzători, Peste-acest pămint de pace. Pentru dragi conducători 1
de acest an *74 — perioadă de de la E.M. Urioani care au săr- Temerari, născocitori, Ziceţi vajnic, Pentru falnic ev de aur i
timp hotărîtoare pentru devan La fapte stăruitori Măi, flăcăi, Pentru harnicul ei faur 1
sarea cincinalului 1 Siderurgiştii, (Continuare in pag. 4-5) De cu seară pină-n zori. Chiot paşnic ! Pentru cel ce, fără seamăn, ]
Dovediţi Hăi ! Hăi ! Hăi ! Ţării-i este frate geamăn i
Ce ştiţi, Ţara-i veche Pentru cel ce vrea in lume 1
Flăcăi, Şi străveche Fericirea să se-aduna, i
Chiuiţi, Cu bărbaţi fără pereche Neamurile să devie î
CU PRILEJUL ANULUI NOU 1975, colectivul redacţional adre Pocniţi ! De la daci, de la Muşatini Părtaşe-ntru bucurie ; '
sează tuturor cititorilor, colaboratorilor şi corespondenţilor voluntari, Hăi ! Hăi 1 . Vin nemuritoare datini. Comunist, erou, văpaie 1 l
CEAUŞESCU NICOLAE_
Ţara-i bună,
tipografilor, lucrătorilor din domeniul difuzării presei cele mai calde Şi străbună, Două mii aproape-s anii Pentru Dinsul să rositm l
De cină daoii şi romanii
felicitări, urări de sănătate, multă fericire şi noi suocese In munci. Glasul ei, adincă strună, Făuriră-un nou popor Dintr-al inimii senin : |
Peste munţi de vremuri sună Românesc şi muncitor,
LA MULŢI ANI 1 (Continuare în pag. 4—5) \
