Page 6 - Drumul_socialismului_1974_12

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6038 • MARŢI, 10 DECEMBRIE 1974

Aşezămintele culturale, prezenţe carnet cultural • carnet cultural

tot mai active în educarea maselor, AMPLE ACŢIUNI DE manifestare realizată de către ele­

POPULARIZARE A vii anului IV. (G. RAHOVEANtL*
în ridicarea nivelului lor de cunoaştere DOCUMENTELOR
elevă).
CONGRESULUI AL XI-LEA „FESTIVALUL FILMULUI
Bilanţul celor trei ani care au funcţie de realităţi şi cerinţele vizează formarea conştiinţei so­ AL PARTIDULUI LA SATE* 1
trecut de la adoptarea programu- exprimate. cialiste, urmărind dezvoltarea ar­
Intr-un număr de W de locali­
Hui ideologie al partidului nostru Toate realizările obţinute în monioasă a tuturor laturilor ei Un mare număr de lectori al tăţi rurale din judeţul nostru e-a.-
ne oferă imaginea unor realizări transpunerea în viaţă a inesti­ componente. Un loo de seamă comitetelor orăşeneşti ţi munici­ deschis duminică „Festivalul fil­
însemnate obţinute în activitatea mabilului program educaţional în trebuie acordat activităţii de e- pale pentru cultură şl educaţie mului la sate* 1 — manifestară tra­
eultural-educativă hunedoreană. munca eultural-educativă din ju­ ducare materialist-ştiinţifică a socialistă au participat, duminică, diţională ajunsă la cea de-a
Manifestările cultural-educative deţul nostru au fost urmarea fi­ maselor pentru a le înarma cu la întîlniri cu locuitorii din peste
şi-au înscris centrul de greutate rească a sprijinului, a îndrumării concepţia materialist-dialeetică 50 de comune şi sate hunedorene. XVUI-a ediţie. Prima sl a festi­
valului a debutat prin organizarea,
în problematica educaţiei comu­ permanente din partea organelor despre lume şi viaţă. Tema principală a dialogului |i pe marginea unor filme artistica
niste prlntr-o cuprindere a tutu­ şi organizaţiilor de partid. Paleta manifestărilor cultural- celorlalte acţiuni care s-au des­ româneşti, a unor manifestări —
ror laturilor — educaţia politico- Cu prilejul adunărilor de dări educative din această perioadă făşurat cu acest prilej a consti­ expuneri, simpozioane, medalioaa»
tdeologică, profesională, economi­ de seamă şi a conferinţelor de este foarte bogată. Planurile de tuit-o documentele adoptate de cinematografica ş.a. De pildă, ta
că, ştiinţifică, morală, juridică, partid de la comune, oraşe şi muncă ale aşezămintelor cultura­ cei de-al Xl-lea Congres al Parti­ localităţile Balşa, Sintămăria-Or-
estetică, sanitară, pedagogică etc. municipii, la Conferinţa judeţea­ le, programele de activitate ale dului Comunist Român. Dintre a- lea, Prlcaz etc- Înaintea prezen­
Alături de acestea şi activitatea nă de partid alături de bilanţul comitetelor de cultură şi educaţie ceste întîlniri, consemnăm pe cele tării filmelor „Porţile albastre ale
formaţiilor artistice de amatori pozitiv al activităţii cultural-edu­ socialistă orăşeneşti, municipale de la Tîmava de Criş. cu parti­ oraşului**, „Stejar, extremă ur­
— de toate genurile — care au cative s-au desprins şi unele nea­ şi judeţean prevăd numeroase ciparea profesorilor Olivia Pop |i genţă”, „întoarcerea lui Magellan",
fost revitalizate, a înregistrat junsuri ale căror cauze au fost acţiuni, atit In domeniul răspîn- Oliviu Sîrbu, juristul Ştefan Btt- „Valurile Dunării", s-au ţinut ex­
frumoase succese in faţa publicu­ dezbătute cu multă răspundere, dirii cunoştinţelor, cit şl în acti­ dea la Cărăstău, profesorii Petru puneri ca tema „Lupta P.CJL
lui hunedorean sau în confruntă­ stabilindu-se şi măsuri pentru li­ vitatea artistică de amatori. Fac­ Ţîrău la Ţebea, Vasile Găinam hk pentru înfăptuirea actului insurec­
rile interjudeţene, naţionale şi chidarea lor. torul determinant în reuşita a- Birtln, Gligor Haşa la Nojag şju ţional de la 23 August 1941" 5 1»
chiar peste graniţele ţării. Documentele ce fac obiectul eestora rămîne grija ce trebuie O brigadă ştiinţifică, formată Pui, Bara şi Peştişu Mare an fost
Activitatea aşezămintelor cul­ interesului întregii naţiuni, dez­ manifestată pentru asigurarea u- din profesorii Ana Da vid, Doina organizate medalioane pe margi­
turale în viaţa spirituală a lo­ bătute recent în cel mai înalt nui conţinut corespunzător fie­ Ioan, Viorel Arimescu şi juristul nea filmului „Fraţii Jderi" ; ta
calităţilor din judeţul nostru, a forum al comuniştilor — Con­ cărei acţiuni, vizînd calitatea, e- Mircea Rădulescu din Deva, s-e satele Cristur, Bîrcea, Tfinpa as
eăror bază materială s-a dezvol­ gresul al Xl-lea al P.C.R. — tre­ ficienţa, evittnd permanent for­ întllnit cu cetăţenii din localită­ avut loc dezbateri de etică pe
tat continuu, nu se mai rezumă buie să fie în permanenta aten­ malismul, festivismul. Toate ac­ ţile Hârău şi Banpotoc. marginea filmelor „De bună voie
doar la latura artistică, ci ea se ţie a activiştilor culturali, oferind ţiunile cultural-educative trebuie şi nesilit de nimeni", „Tatăl risi­
circumscrie într-o vastă arie de un material inepuizabil pentru organizate în aşa fel Incit să a- PLASTICA pitor", şi „Decolarea", iar în alte
preocupări prin abordarea unei manifestările cultural-educative. tragă o largă participare a ma­ localităţi s-au realizat matineu
problematici multiple, care vi­ In această direcţie aşezămintele selor de oameni ai muncii, să HUNEDOREANĂ *74 pentru copii 5 Boşorod, Chitid, fi­
sează toate aspectele educaţiei culturale sînt chemate mal mult constituie un veritabil dialog In La Casa de cultură a sindicate­ nirea, Sarmizegetusa, Geoagiu ete.
comuniste şi mai ales educaţia oa oricînd să-şi îmbunătăţească care informarea, instruirea şi e- lor din Petroşani, un însemnat
politico-ideologică. S-a produs şi munca atit sub raportul conţinu­ ducarea să fie deopotrivă urmă­ număr de artişti plastici (fin jude­
schimbarea opticii privind cadrul, tului, cit şi sub cel al diversi­ rite, decianşînd participarea ma­ ţul nostru expun lucrări de pictu­ „FILE DIN ISTORIA PATRIB
locul de desfăşurare a manifestă­ tăţii formelor şi metodelor utili­ selor la realizarea sarcinilor în ră, grafică şi sculptură intr-o „a- OGLINDITE
rilor cultural-educative, înţelegîn- zate. toate sectoarele de activitate. nuală“ retrospectivă. Expoziţia
du-se că acestea nu trebuie des­ In programele de activităţi şi face parte din contextul manifes­ IN CINEMATOGRAFIA
făşurate exclusiv între cei patru manifestări ale căminelor cultu­ Asigurînd manifestărilor cultu- tărilor cultural-artlstlce dedicate ROMÂNEASCĂ -
pereţi al instituţiilor culturale, ei rale şi caselor de cultură este rai-eaucative in permanenţă un marelui forum al comuniştilor —
mai ales în afara lor, la locurile necesar să fie bogat reprezentate conţinut ştiinţific, militant, par­ cel de-al Xl-lea Congres ai P.CJFt, In sala clubului „Constructorul*
tinic, combativ, un caracter crea­
de muncă ale producătorilor bu­ problemele economice ale între­ Expun membri al filialei U.AJP. din Hunedoara, in prezenţa a pe­
nurilor materiale. S-au diversifi­ prinderilor, şantierelor de con­ tor, originalitate, obiective edu- ste 500 de spectatori, s-a desfă­
cat formele, metodele, mijloacele strucţii, cooperativelor de produc­ oative clare, avînd în vedere sar­ din Petroşani şi ai Cenaclului U.A.P. şurat faza judeţeană a concursu­
din Deva — Victor Sylvester, Io-
Informaţionale şi formative utili­ ţie, întreprinderilor agricole de cinile prezentului dar şi pe cele lui gen „Cine ştie, dştigă", eu
Ioan
zate în acţiunea cultural-educati- stat, staţiunilor de mecanizare a de perspectivă, cerinţele fiecărei sif Tellmann, Horea Popp, Maria tema „File din istoria patriei, o~
Ecaterina
Sylvester,
Cirjoi,
vâ. Beneficiarii actului cultural- agriculturii, iniţiativele maselor categorii socio-profesionale, speci­ T. Cojocaru, Aurel Florea, Clara glindite In cinematografia româ­
educativ au devenit realizatori în întrecerea socialistă, mobiliza­ ficul local, problemele şi reali­ Surugiu, Adalbert Szlamke, Iulian nească", concurs organizat de că­
activi, dezbaterea, dialogul viu rea oamenilor la realizarea sarci­ tăţile cu care se confruntă oame­ Surugiu, Iosif Mâtyâs, Ioan Şeu, tre Comitetul judeţean al U.T.C-
îuînd locul clasicei conferinţe, ac­ nilor de producţie, a angajamen­ nii, cerinţele exprimate de pu­ In colaborare cu Consiliul jude­
Ioan
tivitatea în microgrupuri trezind telor asumate, la creşterea pro­ blic, aşezămintele culturale vor Mircea Bîtcă, Lucia Niţă, Mircea ţean al Organizaţiei pionierilor şi
Kovacs,
Tengheru,
Ernst
interes, stîrnind pasiuni, obligînd ductivităţii muncii. Factorii edu­ putea să-şi aducă o contribuţie Haţieganu şi studenta Eva SOtto. întreprinderea cinematografică ju­
activiştii culturali la o reconside­ caţionali trebuie să-şi îndrepte a- sporită în satisfacerea cerinţelor deţeană. Primele locuri au fost o-
rare a problematicii acţiunilor în tenţia mai mult spre acţiuni care tot mai crescînde pe care le im­ PROCES LITERAR cupate in ordine de echipajele
pune viaţa spirituală în actuala mixte de pionieri şi uteclşti «fia
Hunedoara, Deva şi Petroşani.
ebapă de făurire a societăţii so­ „Ultima noapte de dragoste, fat- Tot cu acest prilej, pionierfi
cialiste multilateral dezvoltate. tlia noapte de năzboi" de CamU şcolii generale nr. 2 au prezentai
Pionieria şcoală PETRU STOICAN Petrescu a constituit tema proce­ spectacolul muzical-llterar „Parti­
sului literar desfăşurat la Liceul
preşedintele Comitetului judeţean industrial de construcţii din Deva, dul, Ceauşescu, România".
pentru culturâ şi educaţie socialistă
de educaţie comunistă
0 reuşita premieră a Teatrului de stat „Valea Jiului":
„CREŞTEM CU ALE ŢĂRII BUCURII"
Şcoala are în organizaţia de pio­ mult — cl doar ceea ce simt — dacă
nieri un sprijinP real în educarea vi­ afirm că pionieria ml-a creat persona­ „DOI PE UN BALANSOAR**
itorilor cetăţeni. Perioada plonierlel litate. Dacă mi s-a încredinţat, ani la
se relevă, peste ani, in conduita rînd, să conduc o unitate de sute In urmă ca citeva zile, pe scena fiQM
morala şi profesionala, în întreaga do pionieri, această încredere m-a
comportare a tînârului. onorat, m-a. obligat şi mi-a creat ^Arta" din Deva a fost prezentată noua pre­
mieră a Teatrului de stat „Valea Jiului* cBn
„Ce înseamnă sau ce a însemnat personalitate. Adică mi-am creat-o
pentru dumneata pionieria? 0 . întrebarea prin întreaga mea comportare. Petroşani, „Doi pe un balansoar".
adresată mai multor pionieri şl foşti — Eu cred că aici mi-am format Piesa americanului William Gibson este m
pionieri a dat răspunsuri convingă­ educaţia, aici învăţăm să muncim tablou al luptei pentru demnitate umani în­
toare despre forţa educativa a aces­ cu drag, să iubim şcoala, oraşul, să tr-o lume In care interesele individuale de­
tor ani. ne iubim patria. Pionieria ne în­ finesc climatul vieţii sociale. Abordarea ce­
— Anii ploniertei mi-au deschis larg vaţă nu numai cum să gîndjm, ci şi lor două roluri — Jerry Ryan şi Gittel
ferestrele spre învăţătură, spre mun­ cum să ne împlinim aceste gînduri. Moşea — este, tn general, dificilă, atit din
că, Cînd am depus jurămîntul sub Eu învăţ într-o şcoală foarte nouă — punct de vedere al interpretării, cit mai ale»
faldurile drapelului, cînd mi s-a legat mărturiseşte Constantina Ispas, din aî_. precedentelor în distribuţie (lienry Fon­
prima oară la gît cravata roşie cu clasa a Vl-a a Şcolii generale nr. 5 da şi Ann Bancroft la New York, Peter
tricolor, am promis organizaţiei şl mie din micro 15 Deva. Nu există clasă Finch fi Gerry Jedd la Londra, Jean Marai»
să învăţ cit mai bine, să fiu demnă din această şcoala în care noi, pio­ şi Annie Girardot la Paris, ecranizarea din
de triunghiul de purpură ce mi s-a nierii, să nu fi muncit pentru a o
dat să-l port. ,,Şi ai reuşit? - — am în­ înfrumuseţa. Şi ce bine ne simţim in 1962 cu Robert Mitchum şi Sirley Mac Lai-
trebat-o pe Ioana Volcu, din clasa ea cînd ştim că sîntom părtaşi la ne ş.a. La noi, piesa a fost interpretată de
a Vll-a A de la Şcoala generală nr. frumuseţea ei. Pionieria ne învaţă să Victor Rebengiuc şi Leopoldina Bălănuţă).
7 Hunedoara. „M-am străduit şi am muncim şi să ne mîndrim cu ceea ce Cu toate acestea, temerara încercare a acta- ,
r
reuşit l“. facem. Ţilor petroşăneni a însemnat un spectacol da
— Eu am trecut de vîrsta pionie- - Pionieria e un nume, un cuvînt, înaltă ţinută şi, fără îndoială, va „ţine" afi­
ei, am intrat în rîndul tinerilor co­ care pentru mine înseamnă totul. Da­ şul un timp îndelungat. Dacă George Motol,
munişti, dar anii cravatei roşii mi-au colaborator al teatrului din Valea Jiului (ca­
rămas în inimă pentru viaţă. Prin că v-aş putea explica ceea ce simt re semnează fi regia) este un nume defa
pionierie am înţeles ce înseamnă cin­ da fiecare dată cînd înălţăm drape­
lul pe catarg, poate m-aţi înţelege - cunoscut in lumea teatrului şi cinematogra­
stea, prietenia, coeziunea. Aş zice ceva na spune Tania Ciubotaru din clasa fiei, tn jchimb, partenera sa, Cezara Dafine»-
mal mult — se destăinuie Daniela a VIIl-a D. Simt faldurile acestui dra­
Cojocaru, din clasa a VllI-a a Şcolii cu a făcut (la debut !) o surprinzătoare de­
generale * 4 Deva : Pionieria m-a pel ca un acoperiş care ne ocroteşte monstraţia da talent. Nădăjduim că aplau­
format pentru viaţă. Ea mi-a dat im­ pe taţii copiii ţării. zele Devei vor însemna pentru tinăra actriţă
bold, m-a învăţat să muncesc, cum un start scenic de bun augur.
să muncesc. Şi cred că nu spun prea LUCIA LICIU
Scenă din spectacol. C. DROZD
(Urmare din pag. I) concentrării eforturilor tuturor sta­
Marţi, 3 decembrie, a fost dată Săptămîna politică telor pentru sprijinirea creşterii
influenţei
şl
rolului,
activităţii,
publicităţii Rezoluţia Congresului prestigiului Naţiunilor Unite ta
aă Xl-lea al Partidului Comunist lume. „Această iniţiativă este pe
Român, document de excepţională tate şi respectul fiecărei naţiuni. (A.K.E.L.), Moktar Ould Daddah, Partidului Socialist E.D.E.K. (Ci­ cit de actuală, pe atit de raţionala
j-însemnătate pentru toţi comuniştii, Promovînd cu consecventă a- secretar general al Partidului Po­ pru), Comitetul Central al Parti­ din punct de vedere politic, cu atJ#
pentru întregul popor român. No­ ceste principii, tovarăşul Nicoiae porului Mauritan, Hafez Al-As- dului Comunist Chinez, Dominique mai mult cu cit ea constă In re­
tăm in prezenta cronică chemarea Ceauşescu a avut o bogată agendă sad, secretar general al Partidu­ Urbany, preşedintele C.C. al P.G. afirmarea principiilor dreptului
formulată în încheierea Rezoluţieii de contacte internaţionale. Astfel, lui Baas Arab Socialist, preşedinte din Luxemburg, Francesco de Mar- internaţional in relaţiile dintre
„Congresul cheamă pe membrii de au fost primiţi : membrii delega­ al Republicii Arabe Siriene, Hara- tino, secretar naţional al Partidu­ statei respectul suveranităţii naţio­
I partid, pe toţi oamenii muncii, ţiei Partidului Muncii din Coreea, lambos Dracopoulos, secretar al Bi­ lui Socialist Italian, Miguel Angel nale fi Integrităţii teritoriale, ne­
1 fără deosebire de naţionalitate, Pedro Saad, secretarul general al roului Comitetului Central al Parti­ Barberena Vega, secretar general intervenţia în afacerile interne ale
' să-şi strîngă şi mai puternic rîn- P.C. din Ecuador, delegaţia Parti­ dului Comunist Grec (interior), al Comitetului Executiv Naţional altor ţări, rezolvarea disputelor
I durile în jurul partidului, al Co- dului Congolez al Muncii, condu­ Gert Petersen, preşedintele Parti­ al Partidului Revoluţionar Insti­ prin mijloace paşnice, nerecurge-
j rnitetului Central, consacrîndu-şî cătorul delegaţiei Partidului Socia­ dului Socialist Popular din Dane­ tuţional, senator, Marien N’Gp- rea la ameninţarea cn forţa satf
1 întreaga putere de muncă, price- list Arab Baas din Irak, delega­ marca, Iosip Broz Tito, preşedin­ uabl, preşedintele Comitetului Cen­ la folosirea forţei" — arăta minis­
; pere şi capacitate c icatoare înfăp­ ţia Partidului Comunist din Chile, tele Uniunii Comuniştilor din Iu­ tral al Partidului Congolez al trul plenipotenţiar Italian.
tuirii istoricelor hotărîri ale Con- delegaţia Partidului Socialist din goslavia, Nguyen Hun Tho, pre­ Muncii, preşedintele Republicii şl Prestigioase intervenţii au avui
: greşului, traducerii în viaţă a Pro- Chile, delegaţia Partidului Comu­ şedintele Prezidiului Comitetului şeful statului, Mario Soares, secre­ reprezentanţii României fi in aRo
[ gramului partidului şi Directive- nist din Japonia, primarul general Central al Frontului Naţional de E- tar general al Partidului Socialist probleme cu care se confruntă lu­
făart, edificării pe pămîntul Româ- al oraşului Bonn, Santiago Carril- liberare din Vietnamul de Sud, Portughez. mea contemporană 1 reunificarea
! nioi a celei mai drepte orînduiri lo, secretar general al Partidului preşedintele Consiliului Consulta­ Şi în cursul săptămînii trecute, paşnică şi independentă a Coreei,
j «Sa, istoria omenirii — orînduirea Comunist din Spania, delegaţia tiv al Guvernului Revoluţionar In organismele internaţionale a conferinţa general-europeană, crea­
* socialistă şi comunistă". Partidului Comunist din Israel. Provizoriu al Republicii Vietnamu­ fost din nou confirmată justeţea rea unui nou sistem internaţional
Secretarul general al partidului, Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu a lui de Sud, Luis Van Geyt, pre­ politicii externe româneşti. De un de relaţii economice, ajutorarea re­
[preşedintele Republicii Socialiste Î îrimib numeroase felicitări cu pri- şedintele Biroului Politic al Parti­ larg interes s-a bucurat In dezba­ fugiaţilor palestinieni etc.
România, tovarăşul Nicoiae ejul realegerii sale In funcţia de dului Comunist din Belgia, Her- terile din plenul Adunării Genera­ Atenţia opiniei publice europene
j Ceauşescu, desfăşoară o neobosită secretar general al Partidului Co­ bert Miess, preşedintele Comitetu­ le a O.N.U. iniţiativa României a fost, de asemenea, reţinută de
j activitate pe arena internaţională, munist Român. Au trimis felici­ lui Director al Partidului Comu­ privind creşterea rolului O.N.U. în revenirea preşedintelui Makarioa
s m slujba cauzei socialismului, pro- tări 1 Enrico Berlinguer, secretar nist German, Jean Vincent, pre­ viaţa internaţională. Proiectul de în Cipru, referendumul în proble­
! greşului social, libertăţii şi inde- general al Partidului Comunist şedintele Partidului Elveţian al rezoluţie pe această temă, elaborat ma formei de stat în Grecia, pro­
pendenţel popoarelor, a promovă- Italian, Ezekias Papaioanu, secretar Muncii, Arthur Schmidt, preşedin­ de România, căreia 1 s-au alăturat blemele economice eu care se con­
I rii principiilor noi de relaţii între general al Partidului Progresist al tele Partidului Socialist Elveţian, alte 41 de state tn calitate de co­ fruntă Europa occidentală şi al­
•tete, întemeiate pe deplină egali­ Oamenilor Muncii din Cipru Vassos Lissarides, .preşedintele autori,... evidenţiază . necesitatea tele.