Page 13 - Drumul_socialismului_1975_01
P. 13
MARTI, 21 IANUARIE 1975 \ Pag. 5
24 Ianuarie 1859
RIE
iermanâ ;
Curs de Unirea Principatelor—act Perspective noi dezvoltarea
Film ar-
2,15 Qrv
; 12,30
Imbâ ru revoluţionar înfăptuit de popor
le limba oraşului Uricani
17,35 Le-
9 ; 17,45 In procesul formării statu europeană. „Unirea României dependentă şi suverană. »Da
preţi de
25 Lecţii lui naţional unitar român, U- intr-un singur stat — spunea torită luptelor maselor popu
in agri- nirea Principatelor de la 24 Cezar Bolliac — nu este o lare şi a" personalităţilor lu üricanii — oraşul a cărui piatră de teme Anul acesta — potrivit planului de dez
ţârii pe Ianuarie 1859 a fost rodul idee numai în capetele citor- minate ale poporului — spu lie s-a pus in anul 1956 şi care s-a dez voltare economico-socială in profil teritorial ;
»,20 1001 luptei revoluţionare a po va români prea înaintaţi; nu nea secretarul general al voltat concomitent cu amplificarea extracţiei fi bugetului local — vor fi date in folo
k î 19,30 porului român, animat de un este o idee ieşită din dezba partidului nostru, tovarăşul de cărbune din zonă — este astăzi o aşezare
j econo- înalt patriotism, de dorinţa terile de la ’48 încoace; ea Nicolae Ceauşescu — s-a pu minerească înfloritoare. In acest nou oraş sinţă 108 apartamente şi 1000 mp spaţii co
do tea- de a se vedea unit intr-o sin a fost sentimentul naţional tut realiza Unirea Principa merciale la parterul blocurilor, vor începe
de Al. apărut pe harta ţării şi a judeţului nostru lucrările de construcţie a unui cămin cu 300
gură ţară, independentă şi în toate părţile României de telor Române — Muntenia şi — expresie elocventă a politicii partidului
suverană. cînd istoria a început a ne Moldova — important pas locuri pentru ţinerii nefamilişti care lucrea
ARIE Eveniment de însemnătate spune cîte ceva despre Da spre împlinirea năzuinţei de de industrializare în ritm susţinut a ţării, ză la E.M. Uricani şi a unei cantine unde vor
de amplasare judicioasă a forţelor de produc
istorică, Unirea Moldovei cu cia“. Totodată, elementele a- unire a românilor intr-un putea lua masa aproape 900 persoane, se va
engleza, vansate şl progresiste ale singur stat“. ţie pe teritoriu şi valorificare a resurselor termina construcţia podului peste Jiu etc.
didactic : Ţara Românească a consti timpului — Mihail Kogălni- Unirea Principatelor a mar locale de materii prime, pentru dezvoltarea
Curs de tuit rezultatul firesc al unui ceanu, Vasile Alecsandri, A- cat un mare eveniment în bazei energetice a ţării şi sporirea produc In viitorul cincinal, oraşul Uricani va înre
proces istoric îndelungat — ţiei de cărbune cocsificabil — s-au construit gistra noi progrese in dezvoltarea sa urba
în cadrul căruia s-au mani lexandru Ioan Cuza,. Dimitrie viaţa poporului nostru nu pînă acum, în total, peste 1 300 apartamen nistică şi edilitar-gospodărească, lată pe
ine festat tendinţe şi acţiuni de Bolintineanu, C. A. Rosetti numai pentru vremea aceea, te, o casă de,cultură cu cinematograf, două scurt care sînt acestea. Aşa cum prevede
şi alţii —, animaţi de fier
ci şi pentru timpurile vii
unire, cum a fost încercarea
lui Mihai Viteazul — proces binţi sentimente patriotice, toare, a constituit punctul şcoli şi o grădiniţă, un dispensar medical, schiţa de sistematizare, vor fi construite a-
ce s-a maturizat în perioada preconizau ca în acelaşi timp de plecare în desăvîrşirea cabinet stomatologic şi staţionar, o farma
ritm T . ; cu unirea să fie înfăptuite formării statului naţional ro proape 5 000 apartamente, două şcoli, două
e) Ou- şi condiţiile destrămării feu cie, 10 unităţi comerciale şi altele. La Cim- grădiniţe, dintre care una cu creşă, un ci
5 Telex ; dalismului şi începuturilor şi o serie de reforme social- mân unitar, la 1 decembrie
1918.
iermanâ ; capitalismului. Unirea a fost economice. pu lui Neag există o cabană turistică admi nematograf, un dispensar medical, noi ma
bâ fran- Alegerea lui Cuza ca domn Astăzi, cînd naţiunea noas nistrată de E.M. Uricani. Este demn de sub gazine comerciale, o piscină şi alte dotări.
7,35 Din pregătită şi impusă de în în ambele provincii româ tră socialistă îşi găseşte cele
Imaleior ; treaga dezvoltare economică, neşti a produs un entuziasm mai largi posibilităţi de afir liniat şi faptul că numai în anul trecut s-au Toate acestea sînt o reflectare vie a grijii
oexpres ; socială şi politică a ţinutu dat în folosinţă 120 apartamente, acumula partidului şi statului nostru pentru îmbună
social-po- ' rilor locuite de români. uriaş în rîndul maselor ce mare, omagierea momentelor
In întîm- După anul revoluţionar considerau aceasta ca o vic de răscruce ále trecutului rea de apă de la Valea de Peşti, care asi tăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi
tâm pen- torie proprie. Unirea, prin neamului constituie o datorie gură' alimentarea cu apă potabilă a oraşelor de viaţă ale minerilor, pentru ridicarea ni
I prezen- 1848, ideea unirii a cuprins urmare, nu a fost un dar al de onoare a întregului po
. © Foi- cele mai largi mase ale popu marilor puteri, şi nici opera por. Pildă de jertfă, abne Uricani, Lupeni, Vulcan şi parţial Petroşani, velului lor de conştiinţă şi cultură. Tot ceea
LUl Ionel laţiei, iar intensificarea luptei vreunui om politic al vremii; gaţie şi patriotism momen şi a fost terminată asfaltarea şoselei D.N. ce s-a făcut şi se face în oraşul Uricani
31 critic. poporului român pentru uni ea a fost un act revoluţio tul istoric de la 24 Ianuarie
; 18,45 66 A, Uricani — Cîmpu lui Neag. este pentru om şi mevoile lui.
ul Unirii tate naţională a determinat nar înfăptuit de popor, dor 1859 va rămâne înscris cu li
do seri ; ca această aspiraţie să devi nic de a se vedea unit la un tere de aur în cronica mile
ier elec- nă o importantă problemă loc, într-o singură ţară, in- narei noastre istorii.
Altierl ;
mondial
Telecine-
In distrl-
, R. Ku-
IE
w®m
20 Mate-
nţialâ şi LEGEA RETRIBUŢIEI PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Atlas ge- Pe ce fi mele cazuri
al pentru ÎN cel mai scurt timp..:
Dennis ;
17,30 Te- Cointeresarea Incrăteriler din camerţ fn „In Orăştie, se află o bale
modernă cum n-a fost aici in
7,50 Cîn- oraş niciodată. Există şi un locativ nu e repartizat echitabil ?
ucureştiul
uni inter- bazin de înot cu apă caldă,
TV. pen- desfacerea mărfurilor, satisfacerea în condiţii Insă In el nu mai este apă
riculturâ ; Statul nostru a construit mult, ceptat-o în spaţiu, „ca să nu mal
Loiek şi caldă de vreo lună şi jumăta făcînd eforturi financiare mari zică lumea nimic că ' . o fată fă
I ; 20,00 te“ — ne-a sesizat un grup
îaua Bu- bune a cerinţelor populaţiei de Locuitori din Orăştie. Con pentru satisfacerea nevoii de lo ră familie, ocupă singură un apar.«
sferturile siliul popular al oraşului, ca cuinţe confortabile a membrilor tament de două ■ camere", au in
Transmisi- re a cercetat situaţia la faţa societăţii. Se cere însă ca aceste trat şi ele în divergenţe cu co
turilor şi Legea retribuirii după cantitatea încasează direct de la cumpără locului împreună cu organe ae locuinţe să fie repartizate echita locatarii, tot pe motive de neres-
jremieră ; şi calitatea muncii reglementea tori contravaloarea mărfurilor, bil între cei care sînt producătorii pectarea normelor de> convieţuire.
50 Peret. ză şi formele de retribuire a per pentru lucrătorii care au sarcina resort din cadrul E.G.C.b. O- si proprietarii bunurilor produse, Am vrut să aflăm ce gîndeşte de
e Televi- sonalului operativ şi muncitor din de a conduce o formaţie de 5-10 răştie, răspunde redacţiei i în majoritatea cazurilor, normele
0 24 de ramura circulaţiei mărfurilor. lucrători, pentru şefii de magazin „Bazinul de înot din incinta echităţii nu sînt lezate cu nimic. spre situaţia sa de privilegiată î
pentru că, să recunoaştem, e un
Prevederile legii stabilesc ca care au un volum de desfacere băii populare nu poate fi uti- Ui se repartizează cu prioritate mare privilegiu ca la doi ani de
formă de bază a retribuirii per- ■ la unitatea pe care o conduc, cu fSîiii
\RIE m sesizârl locuinţe din fondul de stat celor zile după ce ai terminat o şcoală
sonalului operativ şi muncilor re peste 2,25 ori mai mare faţă de ¡H care au venituri mai mici şi ne de laboranţi, neavînd o familie în
5,40 Arta miza exprimată prin cote la 100, rulajul prevăzut la cel mai ma Pi voi mai mari, aduc o contribuţie temeiată, să ţi se repartizeze un
17.00 Te 1 000 sau 10 000 lei desfacere. Prin. re nivel de retribuire. In acest I; răspunsuri meritorie la locul lor de muncă. apartament. „Dar ce mare lucru
ta limba această formă de retribuire, lu caz, un vînzător de nivel IU, Există insă şi revers. e un apartament cu două came
sa loto ; • crătorii din comerţ vor fi coin treapta a Hl-a, încadrat în pre Uzat la ora actuală datorită Docatarii din blocul M 5 (P-l-10) re ?“ — ne-a răspuns contrariată.
verticala teresaţi în sporirea volumului zent cu o retribuţie tarifară de unor defecţiuni... Conducerea
(ui laşi ; desfacerilor de mărfuri. din cartierul Dacia al Devei s-au Pentru cei caie cred că totul tre
k ş4 Bo 1325 lei lunar şl care îşi desfă E.G.C.L. Orăştie a asigurat că simţit lezaţi de comportarea co buie să le vină dc a gata de la
20.00 *U- Exemplificînd, arătăm că un şoară activitatea Intr-o unitate va remedia aceste defecţiuni şi locatarilor de la apartamentele 22 societate, nu e mare lucru. E ma
rl ; 20,30 şef de magazin de nivel VII, gra ce necesită o calificare deosebi In cel mai scurt timp bazinul de şi 58 din blocul lor. Cînd a soli re lucru insă pentru cei 68 de an
II de Tu- daţia 2, încadrat în prezent cu o tă (electrice, auto-moto, piese de înot va reintra în funcţiune“. citat apartament, I. B., magaziner gajaţi ai Centralei minereurilor,
l de ore. retribuţie tarifară de 2 000 lei, schimb, radlo-televizoare etc.) Deci,... în cel mai scurt timpi la I.J.G.C.L., a declarat că are fa toţi muncitori calificaţi şi cu fa
Primeşte în cazul realizării vo va fi încadrat după noua lege cu milie. întreprinderea l-a înţeles ; milie, care aşteaptă, unii şi de doi
IARIE lumului mediu planificat lunar o o retribuţie tarifară lunară de PENTRU ABATERI - poate cu prea mare grabă l-a în ani, rîndul la „urgenţa 1“ pentra
retribuţie lunară de 2 000 lei, tor 1670 lei. In baza acestor regle ţeles. Abia instalat în apartamen
tru copil. în cazul depăşirii cu 10 la sută mentări, un şef de magazin ca SANCŢIUNI ! a primi un apartament.
,25 Bucu- a volumului de desfacere mediu tul 58 însă, I. B. nu şi-a adus fa Cei care au aprobat repartizări
0 Teleci- re conduce o formaţie de peste O cititoare din Ghelar ne-a milia să locuiască în apartament, de spaţiu locativ din fondul de
1,15 Tlne- planificat — o retribuire lunară 10 lucrători şi care in acelaşi timp scris despre unele nereguli în- ci îşi aducea adesea prietenii de stat în acest fel, s-au gîndit vreun
>,40 Film de 2 100 lei. are şi răspundere gestionară, în ttlnite la magazinul de con chefuri, cu care călca pe nervi, u- moment că lezează normele echi
arie ta... După aplicarea noii legi a re cadrat In prezent cu o retribuţie neori pină noaptea tîrziu, pe co tăţii socialiste cu_ actul lor filan
0 Telex ; tribuirii, acelaşi lucrător va be- de 1 830 lei (adică nivelul VII, fecţii dfn comună şl In mod locatari. Luni de zile, I. B. a lo tropic ? Cine vrea să facă filan
Preferin- neficla de o retribuţie lunară de bază) după aplicarea legii va fi deosebit despre comportarea cuit astfel, despărţit de familie. tropie, s-o facă pe buzunarul pro
Omul de Î 2160 lei în cazul realizării vo încadrat cu o retribuţie tarifară unor vinzătoare din acel ma Era oare necesar să i se priu. Statul nostru investeşte ca
$i prefe-
gazin. Iată răspunsul Direc
de lumului de desfacere mediu pla lunară de 2 160 lei. ţiei comerciale judeţene pe pună la dispoziţie un apar generozitate sume mari în acţiu
munţilor ; nificat şi o retribuţie de 2 376 lei Iată, deci, cîteva reglementări tament fără să se cunoască ce nile sociale, der cere ca de el«
zlcâ uşoa- ţ In cazul depăşirii lui cu 10 la sută. care vor cointeresa direct pe lu marginea acestei scrisori i fel de om se dovedeşte în ser să se folosească echitabil toţi mem
cultural-ar i Noua lege reglementează şi o crătorii din unităţile comerciale „Cercetind cele sesizate, am viciu, în familie, în societate ? brii societăţii, după .aportul reaT
peliculei ; 1 diferenţiere a retribuţiei tarifare în realizarea unor servicii civi constatat că parte din ele Apartamentul numărul 22 din la progresul ei.
; 17,00 « în funcţie de condiţiile In care sînt reale, că Intr-adevăr vîn- acelaşi bloc a fost repartizat de
Iul ,,Cîn- / îşi desfăşoară activitatea lucrăto- lizate şi pline de solicitudine. zătoarea Ristea Jenica din C. ION
zorli de Ghelar are uneori comportări Centrala minereurilor inginerului
feminin, 1 ril din comerţ în unităţile de des- Economist necorespunzătoare faţă de cli L A. N-a locuit în el ; n-a locuit
dft Roer- 1 facere. Astfel, retribuţia tarifară VALENTINA ZUCKERBERGER pentru că I. A. e despărţit In fapt
turile de / lunară va fi superioară cu 1—5 enţii magazinului. Pentru a- de familie. L-a cedat în schimb
insmisiune ţ clase pentru lucrătorii care des- şefa biroului planificare-retribuire, ceste motive, conducerea în fiicei sale, cu aprobarea centralei. Vă răspundem
r fi Cul- ţ fac articole tehnice sau alte ar- personal, învăţămint, din cadrul treprinderii va lua măsuri de
copiilor ; J ticole care necesită o calificare I.C.S. mărfuri industriale sancţionare a vinzătoarei“. Fiica, laborantă la E.M. Deva, îm
ik şl Bo- preună cu o colegă pe care a ac la întrebare
& deosebită, pentru vînzătorii care
• Curier l Hunedoara
enciclope-
; 20,50 Vasile Ursu — Teliuc. Cuantu
m posibila, mul ajutoarelor pentru incapaci
un hoţ" î tate temporară de muncă provo
jâptâmîna
a de la cată de un accident în muncă saa
Pentru o ni bună servire a turiştilor la unele cabane din lalea Jiului lă profesională sau de tuberculo
în legătură cu munca, de o boa
\UARIE ză este de 85 la sută din retri
buţia tarifară, indiferent de natu
gramului ; ţ (Urmare din pag. 1) n-avea cine să-i pregătească o vizuit cazanele şi pompele, s-a-u renuri sportive de volei şi tenis ra contractului de -muncă şi de
i Daktari ; cameră caldă, o mîncare, pen schimbat grătarele la cazane^ şi precum şi o tabără pentru copii. vechimea neîntreruptă în muncă.
1,15 Ce I ministrarea exploatărilor miniere, tru motivul că atât cabanierul, unele calorifere, s-au zugrăvit „Dorim ca în acest minunat ca
îspre ... ; t Deci, cabanele şi-au schimbat pro- Traian Pavelonesc, cit şi soţia dru natural turiştii care vizitează Elena Munteanu — Petroşani.
12,30 De majoritatea camerelor, sala de Potrivit dispoziţiilor H.C.M. nr.
\lbum du- / prietarul cu scopul de a deveni, sa erau plecaţi la Uricani. In mese, s-au‘ reparat mobilierul, uşi cabana Rusu să găsească posibi 305/1972, nu puteţi beneficia de
loscop ta ţ cel puţin în intenţie, altceva de- cabană se afla numai femeia de le şi broaştele. De asemenea, s-a litatea petrecerii timpului în mod permise de călătorie gratuită pe
1
lul Mihai l cit erau pînă acum. serviciu. . Nu se poate spune că reamenajat bucătăria şi s-a re cit mai atractiv şi educativ, să
i fârâ nu- > Brigada noastră de reporteri nu era cabana aprovizionată. Era. vizuit în întregime instalaţia e- găsească aici condiţii de practi C.F.R. decît în cazul că primiţi
Leonardo \ şi-a propus un raid la cîteva din Numai că turistul nu poate intra care a sportului preferat“ — sus pensie de urmaş după soţul de
jrter ’75 ; lectrică. ţinea tovarăşul Nicolae Bîldea. cedat.
19,30 Tele- / aceste locuri de turism şi agre- singur în cămară să se servească. — Sîntem la sfîrşitul lucrărilor .Dealtfel, asemenea intenţii se Ioan Simion — Tîrnăviţa. Vă
, arhitect 1 ment. Ce se putea constata pînă Un loc de mare atracţie pentru — ne spunea losif Doarnă, şeful mulţumim pentru aprecieri şi fe
ludiu slm- In urjpă cu 4-5 zile ? La Voievo- toţi locuitorii Văii Jiului, ca şi de echipă. Am lucrat cu tragere pot constata la toate celelalte ca licitările transmise.
cu ; 20,40 ¡ du, cabană dată în administrarea pentru turiştii din altă parte, sînt de inimă şi prin multe ore de bane preluate de exploatările mi
limitó..." ; minei Lonea, noii proprietari au (Munţii Parîng. Evident, mai întâi muncă patriotică am reuşit să niere. Stana Karaiannis — Hunedoara.
O Duminl- £ trecut repede la acţiune, aşa că pentru cei ce iubesc zăpezile facem cabana mai plăcută, mai După cum s-a văzut, aici se in Dacă soţul are domiciliul stabil
v încă de acum cabana proaspăt munţilor, locul de popas cel mai primitoare. vesteşte muncă, se manifestă ini în Hunedoara,' nu puteţi beneficia
în continuare de sporul respectiv.
JARIE 1 renovată stă la dispoziţia mine- nimerit rămîne cabana Rusu. Aici — Săplămina aceasta va fi dat ţiativă şi preocupare — toate pen
/ rilor şi a tuturor turiştilor ce se am găsit tîmplari, instalatori, zu în folosinţă etajul II şi alte ca tru ca omul venit pentru o zi la Ion Viţionescu — Densuş. Peri
Românie, ţ abat prin aceste locuri în căuta- gravi şi electricieni care lucrau mere care însumează circa 70 de munte să se recreeze cu adevărat. oadele de timp lucrate, pe care nu
ichlul ? . . . i re de zăpadă pentru schi. Ei gă- de zor la remedieri. paturi — declara Cornel Betea, Sperăm ca toate aceste intenţii le puteţi dovedi cu acte oficiale,
16,30 Eml- I sesc aici condiţii de odihnă bune, — Am preluat cabana intr-o responsabilul cabanei. să devină cit mai repede fapte. pot fi reconstituite cu martori nu
irâ ; 19,00 Aceasta ar fi în folosul turistului, mai dacă în prezent sînteţi înca
1 001 de l posibilitatea de a servi masa cal- stare foarte proastă — ne relata Ni s-a vorbit apoi şi despre in drat în muncă.
1 ; 20,00 ? dă şi.... ospitalitate. Cabana Cîm- tovarăşul Nicolae Bîldea, şeful tenţiile de viitor. Săptămînal, vor în scopul de a petrece cit mai
icâ popu- ţ pu lui Neag, administrată de E;x- serviciului . administrativ de la fi organizate aici seri de odihnă plăcut şi atractiv timpul liber. Marioara Rotaru — Huituri. Pen
>ton ,,Um- l ploatarea minieră Uricani, era E.M. Dîlja, care administrează pentru brigăzi sau sectoare frun SABIN CERBU tru stabilirea drepturilor de alo
Revlsta I!- 1 pregătită ca de sărbătoare. In- această cabană. Practic lucrăm taşe în cadrul cărora minerii îm caţie, se iau în considerare toţî
,10 24 de ION CIOCLEI copiii în vîrstă de pînă la 18 ani
ţ terioarele respiră prospeţime şi de la 1 decembrie, anul trecut, preună cu familiile lor vor pe
, curăţenie, dar.. dacă în ziua de cînd am preluat cabana. A fost trece clipe frumoase de odihnă AUREL VULCAN împliniţi, însă alocaţia se ^plăteşte
■-joi, 16 ianuarie, vreun trecător reparat acoperişul, la instalaţia şi destindere. In primăvară vor de la Centrul sanitar numai pentru copiii în vîrstă de
■** ar fi vrut să se găzduiască aici, centrală de încălzire s-au re fi amenajate în jurul cabanei te- antiepidemic Deva pînă la 16 ani împliniţi.