Page 15 - Drumul_socialismului_1975_01
P. 15
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6044 @ MARŢI, 21 IANUARIE 1975 Pag. 7
nvatamint — cultura — arta ■ invaţamint — cultura — arta
La începutul celui de-al ll-lea trimestru
Activitate permanentă, multilaterală, diversificată
Metodele cele mai bune sini
Dacă ne referim la Clubul sin număr de 84 de spectacole l.. Pentru perioada imediat urmă 9?
dicatelor din Simeria, putem a- După cum se vede, aici a pă toare, pe primul plan se află 66
iirma pe bună dreptate că a în truns adine spiritul ideii expri programul special al clubului de şi metodele cele mai grele‘
registrat In anul care a tre mate de secretarul general al susţinere a campaniei electorale.
cut succese evidente, răspunzlnd partidului, tovarăşul Nlcolae Se remarcă acţiunile de populari
uneia dintre atribuţiile Baie fun P eauşescu tei Expunerea eu zare a documentelor adoptate de Directorii unităţilor de învăţă- în treapta I de liceu, în liceele
damentale i satisfacerea nevoilor privire 'la Programul P.C.R. pen Congresul al iXf-lea al partidului, mînt din judeţ — şcoli generale, de specialitate, perfecţionarea 'mun
de educaţie şi cultură ale popu- tru îmbunătăţirea activităţii i- prin simpozioane, mese rotunde, profesionale şi liceale — s-au tn- cii în predarea disciplinelor de
Saţiei in mod sistematic, diferen deologice, ridicarea nivelului ge expuneri, montaje literar-muzica- tîlnit, la începutul celui de-al II-lea mare actualitate, înţelegerea socia
ţiat şi la un nivel cît mai elevat. neral de cunoaştere şl educaţia le, programe artistice, Intîlniri cu trimestru şcolar, în cadrul unei lă a necesităţii integrării cu pro
„Revirimentul a fost posibil — socialistă a maselor, pentru a- personalităţi din viaţa 'literar- responsabile dezbateri de lucru. ducţia au ocupat un loc bine defi
ne declară losif Mercea, directo şezarea relaţiilor din societatea artistică, cu Eroi ai ¡Muncii So Căutările pentru perfecţionarea ac nit, au suscitat vii dezbateri. Ati
rul clubului — datorită colabo noastră pe baza principiilor e- cialiste. tivităţii didactice, pentru a răspun tudinea fermă împotriva mediocri
rării oare s-a statornicit Intre toţi ticii şi echităţii socialiste i „ Ca Se ştie că un club este via de cu probitate profesională co tăţii, efortul pentru modernizarea
factorii locali şi care se reflectă sele de cultură, cluburile şi cămi bil atunci cînd oamenii II frec menzii sociale, de a forma un întregului proces instrucliv-e-
în fapte şi acte de cultură pe nele culturale, care au o îndelun ventează. De aceea, este Îmbu tineret bine educat şi Instruit, cu ducativ, perfecţionarea metodolo
măsura nevoilor, cerinţelor şi as gată tradiţie, trebuie să desfă curător faptul că ta Simeria se trăsăturile omului nou, au dat giei pedagogice, lichidarea repe-
piraţiilor cetăţenilor“. şoare « activitate cultural-nrtis- remarcă o activitate multilate dezbaterilor, cit şi prin numeroa tenţiei, a „pierderilor pe drum“,
Cerinţa fundamentală pentru tică multilaterală, să cuprindă rală susţinută, strădania de con sele intervenţii ale participanţilor munca educativă şi cultural-artis-
un club este de a desfăşura ac milioane de oameni, îndeosebi tinuă ridicare calitativă şi can — ţinuta unei exigente analize, cu tică, răspunderea directorilor pen
tivitate permanentă, multilatera- tineretul, contribuind în mod activ titativă a conţinutului manifes accent pe sarcinile de majoră răs tru conducerea întregii activităţi
tărilor. Şi, ap cum reiese din pundere ce stau în faţa învăţă- şcolare au constituit probleme de
oglinda activităţilor, alături de mîntului. interes major ce au dominat ana
exigenţa permanentă vizînd per Plecînd de la rezultatele în ge liza la nivelul judeţului.
fecţionarea unei activităţi me Efortul de modernizare a proce
reu apte de Îmbunătăţiri, nu pu neral bune obţinute în primul tri sului instructiv-educativ presupu
tem omite prezenţa unui fenomen mestru şcolar, dezbaterile au sin ne perfecţionarea în continuare a
conducerilor
preocupările
tetizat
Ce iniţiaţi*?©/■ desxăş'araţi, lăudabil i sprijinul acordat clu şcolilor, ale organizaţiilor de partid, sistemului de predare — trecerea
bului de către un grup de cetă de la informarea elevului la forma
ţeni ai oraşului — Florian Urican, U.T.C. şi pionieri pentru perfecţio rea lui —, cît şi aşezarea fermă a
eu ee iorţe- le sasţine||? ; Todor Adam, Milian Drăgan, Iuliu narea muncii de instruire şi educa învăţămîntului pe laboratoare, ca
Mill ; Vemichescu, Gheorghe Zudor, Ml- re, au reliefat neajunsurile, dar binete, ateliere (nu doar o sch-im-'
Jă, diversificată, pentru toate la educaţia socialistă a maselor, hal Vasilica, Josin Blaj, Francisc au dat, totodată, garanţia înlătu bare a locului de predare, ci gă
rării lor. Adecvarea lecţiilor la
virstele şi categoriile sociale, în ia răspîndirca culturii şi ştiinţei, Muneanu, lacob Dimulete, Aure problematica complexă ridicată de sirea celor mai bune modalităţi de
scopul formării şi dezvoltării per organizînd in aşa fel munca cui« lia Zsigmond, Beniamin Basa, documentele celui de-al Xl-lea integrare a fiecărei discipline, pen
sonalităţii complexe. Trecînd pes tural-artistică Incit oamenii mun Florian Brădeanu, Vaier Basa, Congres al partidului, cuprinderea tru a dezvolta gînd'irea indepen
te caracterul convenţional, a- cii să-şi poată petrece timpul li Ludovic Eşlu şl alţii — în diver Integrală In învăţămîntul preşcolar dentă a elevului).
proape inerent, al oricărei e- ber cît mai plăcut şi în acelaşi sele sale acţiuni. a copiilor din judeţ de vîrste între Elaborarea unui program concret
mimerări, vom menţiona totuşi, timp educativ“. In spiritul aces C DROZD S-6 ani, îmbunătăţirea activităţii la nivelul fiecărei şcoli — unde aju
pentru a ilustra actualitatea, tui deziderat, slnt de menţionat, torul Casei judeţene a corpului di
diversitatea şi modernitatea printre altele, două frumoase Ini dactic e cît se poate dc binevenit
preocupărilor clubului sus-amin- ţiative ale clubului simeriam — va stimula perfecţionarea me
tit ’. acţiunile sistematice ¡la lo „Ziua ucenicului“ şi „Ziua şcola reliminării“, echipele din Ţebea, todelor pedagogice iar orientarea
curile de muncă vizînd propa rului“. Sub genericul „Ziua u- rţăgani, După-Piatră şl Musa- spre un învăţământ fără repetenţie
ganda tehnică, economică, ştiin cenicului“ (In fiecare miercuri), riu. presupune nu bunăvoinţa cadrului
ţifică ş.a., acţiuni ce au loc în !n colaborare cu şcoala profesio didactic, ci o activitate de pregă
TAFETA FOLCLORICA
pauze, Jntre schimburi sau după nală a I.M.M.R., se desfăşoară fi sAr.bator.irea luceafărului „CĂUTĂTORII DE COMORI“ tire a elevilor mult superioară. In
POEZIEI ROMANEŞTI
CA'
orele de serviciu ) organizarea gamă variată de manifestări — munca- dascălului, — aşa cum s-a
de către bibliotecă (11000 de politice, tehnico-profesionale, con In cadrul manifestărilor consa Duminică, în localităţile Cristur, arătat în dezbateri — „metodele
volume) a unor manifestări eu cursuri de cultură generală Bl crate aniversării a 125 de ani de Beriu, Văllşoarâ, Rapoltu Mare, cele mai bune sînt şi metodele
cartea la 'locurile de muncă | sportive, întâlniri ou activişti as la naşterea Ini Mlhal Emlnescu, Densuş, Baru, lila, Zam şi Cinciş cele mai grele“, dar tocmai a-
la sala „Arta* din Deva a avut
activitate artistică la club sau partid şi de stat, cu fruntaşi ta loc o seară omagială. Despre o-au desfăşurat fazele intercomu- ceastă strădanie se cere slujitoru
aale ale tradiţionalei ştafete folclo
în deplasare. • întrecerea socialistă — care au viaţa şl opera poetului a vorbit rice ¡.Căutătorii de comori“. lui şcolii pentru a răspunde cu pro
O frumoasă iniţiativă a acestui contribuit şi contribuie la mobi praf. Dumitru Susan, iar în con bitate profesională, politică .şi mo
aşezămînt cultural a reprezen lizarea tinerilor, ta cristalizarea tinuare, artiştii Teatralul de es CONSFĂTUIRE rală comenzii sociale actuale. Par
tat-o anul trecut organizarea pri eforturilor lor, orientîndu-i în tradă au susţinut un spectacol- I ticipanţii la dezbateri au manifes
mei ediţii a festivalului cultural- problemele economice, tehnice şl evooare. La Deva. în sala „Arta“, a avut tat o demnă angajare la o activi
artistic „Vine Streiul de ta de etică, legate de activitatea lor “I întrecerea căluşarilor Ioc consfătuirea instructorilor de tate responsabilă, iar cerinţa de a
teatru din întreg judeţul. Cu a-
munte“. Referitor la partea ar profesională. Isa fel „Ziua şco cest prilej, artiştii Teatralul găsi cele mai bune metode de per
tistică,. ar mai fi de semnalat larului“ (în fiecare duminică) La. căminul cultural din VSU- popular din Hunedoara au inter fecţionare a pregătirii şi formării
că formaţiile de amatori au o- conţine un număr variat de ma ţoara. In codrul celei de a VT-a pretat piesa „Omul care a văzut tineretului a fost primită ca deviză
ferlt în anul trecut la sediu nifestări specifice şl #e organi ediţii a „Festivalului căluşarului moartea“, de Victor Eftimiu, în de muncă pentru fiecare cadru
şi în deplasare (chiar şi din zează în colaborare cu şcolile ge bunedoreanN s-an întrecut, în regia iul Pavei Orişan. didactic.
colo de hotarele judeţului) un nerale nr. 1 şi nr. E. LUCIA LICIU
Pregătiri aie echipelor divizionare Handbal LA ŞTIINTA PETROŞANI,
SANSE BUNE DE PROMOVARE
IN DIVIZIA A
MUREŞUL DEVA : Bună dispoziţie, atmosferă şi spirit de echipă lău ...tmmMwamsm m 1 sapa Finalul turului campionatului di
viziei secunde de handbal s-a în
dabile ISO a cheiat cu un bilanţ remarcabil pen
După obişnuitul examen medical, tactic, precum şl Jocurile de omo £#*“ tru ,,7-le“ studenţilor mineri : lo
menit să dea verdictul asupra ca genizare. Sînt In curs de perfectare cul 2 în clasament, cu 12 puncte,-
pacităţilor biofizice ale Jucătorilor, 10-12 Jocuri; cu Textila Sebeş (2 golaveraj 178 — 165, în 9 meciuri,
lotul echipei Mureşul, condus dio februarie, la Sebeş), C.F.R. Sime dintre care 6 au fost câştigate şi
Maestrul aportului Nlcolae Oaldă, ria, Gaz metan Mediaş, Metalul numai 3 pierdute. De menţionat
că două victorii au fost. realizate în.
a început pregătirile, pe etape şl Oţelu Roşu, Spartul studenţesc
subetape de antrenament, în 14 Bucureşti, U.T.A., Jiul, Corvinul, deplasare, la Tg. Jiu în dauna unei
ianuarie. Pînă astăzi, în antrena Şoimii Sibiu. noi promovate şi la Copşa Mică,
care
obţinerea
în
oraş
vreunui
mente zilnice, s-a urmărit reinte Lotul, după cum ne Informează punct e o veritabilă performanţă.
grarea Jucătorilor în atmosfera de antrenorul Oaldă, n-a suferit mo Deşi aflată la 4 puncte la A.S.A.
lucru, etapă în care s-a constatat mentan nici o modificare, dar sînt
buna dispoziţie a tuturor echipie posibile unele promovări ale unor Tg. Mureş, echipa din Petroşani are
avantajul
programului
desfăşurării
rilor, pofta de lucru, o atmosferă tineri jucători ce şl-au manifestat turului. Va evolua de 5 ori pe pro-,
plăcută, propice de muncă. Totuşi, dorinţa de a evolua la Mureşul. priul teren (faţă de cele numai 4
nu putem omite că In debutul pre La cererea sa. jucătorul Moţ a fost jocuri „afară"), printre adversare
gătirilor, şl chiar şi în prezent, reintegrat în lot, şl antrenorul l-a avînd aici şi pe lider (care are de
munca jucătorilor nu s-a desfăşu acordat toată încrederea, „condi susţinut doar 4 jocuri pe _ terenul
rat în cele mai bune condiţii din ţionat de propria sa comportare. din Tg. Mureş) şi pe C.S.M.' Reşiţa,
cauza unor — deja — cronice nea- Aş fl bucuros să răspundă încrede ocupanta poziţiei a 3-a în clasa
sigurări materiale. O dată cu des rii acordate, pentru că prin calită ment. Prezenţa în lot a unor spor
făşurarea, duminică, a turneului de ţile sale merită să fie un Jucător tivi de real talent (Andrei Szemeş,-
minifotbal, cu participarea a 4 e- de bază, dar depinde numai şl nu care este şl golgeterul seriei, cu
chipe din lotul Mureşului, prima mai de el“ — încheia antrenorul excelenta „sumă“ de 68 goluri mar
etapă a pregătirilor s-a încheiat, Oaldă. „ cate în numai 9 jocuri, Gliga, Lu
ier astăzi Jucătorii vor pleca ia — Ce obiectiv vizaţi în retur ? pul, Bora) a dat echipei capacita
Oeoagiu, unde vor rămîne pînă la — Un loc cît mai onorabil, în tea tehnico-tactică necesară.
8 februarie, urmînd un program condiţiile In care concurăm într-o Peste foarte puţin timp, hadba-
dc 8-10 zile de pregătire fizică; serie cu dteva echipe foarte bune, liştii de la Ştiinţa îşi vor relua
epoi vor începe antrenamentele ou cu loturi valoroase, care au şl po pregătirile sub conducerea .antreno
caracter specific, fizic, tehnic şl sibilităţi foarte bune. rului asistent universitar Eronim
Două secvenţe din programul de pregătire fizică al echipai Mu Ceacu. La 20 ianuarie, alături da.
reşul Deva, sub conducerea antrenorului Nlcolae Oaldă. . cei enumeraţi în landurile anteri-»
MINERUL GHELAR : Disciplină, am MINERUL TELIUC : Eforturi pentru ' oare, Mastici, Orbulescu, Veleules-
scu, Zarcula, Fleţan, Ion Constan
biţie, antrenamente intensive desprinderea din subsolul cla C.F.R. SIMERIA : Pe dealurile Uroiului, ca în retur să fie mai uşor pe.„ tin, Kvaibik şi Floca vor parcurge
primii kilometri de. cros. După
pentru ocuparea unui loc frun- samentului gazon orele de acumulări fizice vor ur
taş Examenhl medical efectuat în 18 Brad, Textila Sebeş, Unirea şl ma cele ale cizelării tehnico-tacti-
ce, urmînd ca după, 20 februarie.
In 10 Ianuarie, după un consult Ianuarie a dat „bun de efort“ în Constructorul Alba, Corvinul Hu Ştiinţa Petroşani să participe la a
nedoara, Metalurgistul Cugir, Mu
După data la care şi-a înce medical riguros, lotul echipei Mine tregului lot al fotbaliştilor simeri- reşul Deva. serie de turnee de verificare.
eni. Este una dintre cele mai im
put activitatea de pregătire a rul Teliuc — care a avut In tur portante realizări precompetiţiona- Secţia şi asociaţia au asigurat Chiar dacă campionatul se va re
returului — 4 Ianuarie —, se unul dintre cele mai slabe sezoa fe ale acestui colectiv, ştiindu-se bune condiţii de pregătire, dotînd lua doar la 30 martie, bătălia pen
ne de cînd activează în „C“ — a în
se că Minerul Ghelar este htw» ceput perioada pregătitoare cu un efi în tur evoluţia echipei a sufe- echipa şi: stadionul cu cele nece tru revenirea în eşalonul de elită
dintre cele mai grăbite echipe. singur glnd ; totul pentru desprin . rit mult din cauza numeroaselor sare, cu. o bază materială cores al handbalului românesc a reîn
studenţilor
Graba se explică, însă, prin do- derea de locul penultim I accidentări ale titularilor formaţiei punzătoare, cu aparate şi instalaţii ceput pentru „7-le“ (N. Lobonţ,
petroşănenl. Succes !
g3aţa jucătorilor, antrenorului Ar- împlinirii acestui deziderat U aînt de bază. Antrenorul Llviu Adam auxiliare de pregătire. In lot au corespondent).
*»giu Pllrvu, a secţiei de fotbal, subordonate o serie de măsuri, pre a pornit în prima etapă a antre fost promovaţi din propria pepi
nieră juniorii Sîrmol şi. Banc şi,
namentelor fizice pe dealurile Ura
na a încheia campionatul pe cum şl întregul program precompeti- lului cu întregul lot, cu Moţ, Liur- prin întreaga atmosferă bună de
IBn loc cît mal de frunte. Intre ţlonal alcătuit de antrenorul. Ernfl că, Alexandroni, Molnar, Matei şl lucru, prin condiţiile asigurate, CUPA UNIRH
primele petru. Intr-o disciplină Cturdărescu, ajutat de secundul V. Dobre, complet refăcuţi, conti- antrenorul Liviu Adam. speră că
Ştefan. Secretaral secţiei de fotbal, nuînd pregătirile, de două ori pe C.F.R. va avea, în retur, o evo Recent, consiliul asociaţiei spor
deplină, întregul efectiv al to- Ioan Vladislav, ne aduce la cunoş zi, pe propriul teren şi la sala luţie mai. bună, care să răsplăr tive Voinţa din Haţeg a organizat
tulul — care n-a suferit mo tinţă că pentru retur lotul a fost de forţă, pînă In 30 ianuarie. A- tească entuziastul public simerian, un reuşit concurs de tenis de masă,
mentan nici o modificare — par întărit cu cîţlva Jucători — Remus pol, ptnă in 11 februarie, va ur evoluţie capabilă să ridice, în fi dotat cu „Cupa Unirii“, concurs
ticipă slrguinclos la cele două Hopa şl Mîndreanu, de la Construc ma etapa pregătirii specifice şl nal, echipa pe un loc 4-5. Credem care s-a bucurat de o largă parti
cipare. După o serie de partide
antrenamente zilnice, cu toată dă torul Hunedoara, Constantin de la apoi cea a jocurilor de omogeni şl noi ; aşteptăm confirmarea în viu disputate, de un nivel tehnic
ruirea şi ambiţia. Etapa jocuri Jltfl (tineret) — In care se pun în zare cu Victoria Călan, Aurul meciuri şl rezultate bune. destul de ridicat, victoria finală
lor de omogenizare va fi par dreptăţite speranţe ca, prin inte a revenit jucătorului Aurel Ilioni,
grarea rapidă In echipă, să-şi a-
cursă Prin o serie de Intîlniri eu ducă o preţioasă contribuţie la reu „CUPA SPERANŢELOR“ Şcolii sportive Petroşani au înre iar pe locurile 2 şl 3 s-au clasat,
echipe de categorii diferite i Vic şita obiectivului propus. Programul Peste 128 de concurenţi, elevi al gistrat rezultate remarcabile. In în ordine, Nicu Sbuchea şi loan
cuprinde antrenamente zilnice, in proba de slalom, la categoria 13-14 Gorgovină. (N. S„ corespondent).,
toria Călan, Aurul Brad, Textila şcolilor sportive din ţară, au luat
tensive, precum şl Jocuri de veri startul, pe pîrtiile din preajma ca ani, Dorina pop a ocupat primul
Sebeş, Constructorul Alba Iulie, ficare, tncepînd din luna februarie, banei „Vîrful cu Dor“. în întrece loc, Iar Felicia Costea (cat. 8-9 ani), Rubrică redactată de
Minerul Teliuc, Corvinul Hune cu Aurul Brad, Corvinul Hunedoa rile etapei a H-a a „Cupei speran Iudit Kardă (10-11 ani) şl Gheorghe NICOLAE STANCIU
doara. ra, Minerul Ghelar, Jiul (tineret ţelor“ ta schi alpin. Prezente 1a Silvlan (10-H ani) au ocupat locu
rr speranţe) şi altele.
acest conours, tinerele talente ala
rile 3 la aceeaşi probă.