Page 17 - Drumul_socialismului_1975_01
P. 17
Proletar! din toate fările, unffi-vă !
MARŢI, 28 ¡AWUARIE
1975
8 PAGÜMI -
50 BANI
in anul finalizării cincinalului înainte de termen Intensă activitate de pregătire
Muncă susţinută pentru a alegerilor de deputaţi
înfăptuirea exemplară a raşului, a judeţului, a ţării. De a- şi a celor municipale şi judeţene.
semenea, aici se află materiale do Primele manifestări organizate de
cumentare, afişe, panouri ilustra colectivele care răspund de activi
pianului şi angajamentelor tive. Tot la casele alegătorului s-a tatea caselor s-au bucurat de, suc
făcut instruirea agitatorilor, cite 5 ces, atît la Aninoasa, cit şi la Pe
In atmosfera de puternic avînt ne. Colectivul de la E. M. Petrila pentru fiecare circumscripţie elec troşani, Lupeni şi Vulcan. Sub ge
în muncă şi de efervescenţă poli se afla la sfîrşitul săptămînii tre torală. In perioada următoare vor nericul „Celor mai buni şi de o-
tică în care întreaga ţară se pre cute în fruntea întrecerii cu un fi organizate multe alte acţiuni menie“, la casele alegătorului din
găteşte de alegerile de la 9 mar plus de 5 155 tone cărbune, minerii pentru alegători. aceste localităţi, s-au intilnit, în-
In municipiul Petroşani s-au des
tie, succesele înregistrate în unită de la Vulcan pe locul II cu 3100 chis 13 case ale alegătorului. Do tr-un fructuos dialog, tinerii care
ţile economice hunedorene vin să tone, urmaţi îndeaproape de cei de tate cu material audio-vizual (a- au mindria de a-şi exercita prima
oară dreptul la vot.
consfinţească investiţia de respon la E. M. Lonea cu 2 461 tone căr parate de radio, TV, fotocronici, Simbătă după-amiază a avut loc
sabilitate, dăruire şi abnegaţie — bune peste plan. documente de la cel de-al Xl-lea la Casa alegătorului din Geoagiu,
atît de frecventă pe aceste me In Poiana Ruscăi, întrecerea din Congres al partidului, Legea elec într-un cadru emoţionant, o intîliiire
leaguri. Zilnic, pe adresa redacţiei, subteran se desfăşoară la aceeaşi torală a Republicii Socialiste Româ cu tinerii, elevi din anii III şi IV ai
sosesc ştiri şi relatări despre noi tensiune. Colectivul minei Teliuc nia, Codul principiilor şi normele Liceului agricol din localitate, care,
fapte de muncă din unităţile cu — care are un substanţial avans în muncii şi vieţii comuniştilor, a, la 9 martie, vor vota pentru pri
cele mai diverse profiluri, care cincinal — raporta în zorii zilei eticii şi echităţii socialiste, reviste ma oară. Ei erau stăpiniţi de sen
poarta aceeaşi amprentă a tenaci de 25 ianuarie o producţie supli ziare), casele alegătorului din Va timentul că prin votul lor de la 9
tăţii de ridicare a reălizărilor la mentară de 10 048 tone minereu lea Jiului şi-au creat un cadru am martie înfăptuiesc primul şi cel
cote din ce în ce mai înalte. brut. biant pentru a primi şi informa ce mai însemnat act de maturitate po
S-a scurs din acest an mai puţin Forestierii judeţului şi-au depă tăţenii. litică, de conştiinţă civică şi de an
de o lună dar siderurgiştii de la şit sarcinile aferente cu 329 mc la In localităţile judeţului au fost In holul casei alegătorului de la gajare responsabilă in cadrul socie
C. S. Hunedoara au şi înălţat plu buşteni, 15 mc la lemn de mină, deschise casele alegătorului, lăca sediul Consiliului popular din Ani- tăţii socialiste. La această intilnire,
sul de producţie la peste 8 500 tone 101 tone la lemn pentru celuloză, şuri care cunosc în aceste zile o noasa, cetăţenilor le este înlesnită, desfăşurată sub genericul: „Act de
intensă activitate.
oţel, 1 600 tone fontă, peste 13 000 80 mc la cherestea, numărîndu-se cu ajutorul unei hărţi special a- conştiinţă civică, un certificat al
tone laminate. Dar, în întrecerea printre primii care şi-au onorat La casele alegătorului din Brad, menajata, cunoaşterea celor 17 cir
siderurgiştilor, şi colectivul între planul lunar la export. Giirabarza şi Valea Brad, lectori cumscripţii electorale comunale, ca (Continuare in pag. a 3-a)
prinderii „Victoria“ Călan are un Un lucru cert reiese din acest ai cabinetului orăşenesc de partid
cuvînt hotărîtor de spus. Planul la succint bilanţ: în centrul atenţiei dau răspunsuri şi lămuriri tu
zi al turnătoriilor este depăşit cu colectivităţilor hunedorene stă la turor cetăţenilor ce se pre
peste 6 la sută, numai la sortimen loc de cinste folosirea deplină a po zintă, mai cu seamă referitoare
tul radiatoare turnîndu-se supli tenţialului tehnic, material si uman, la Legea electorală, Constituţia ţă
mentar mai mult de 500 bucăţi, iar pentru realizarea producţiei fizice rii, dezvoltarea în
la pîlnii şi maselote avansul înre la fiecare sortiment, pentru îmbu
gistrează peste 3 zile. ta cocserie nătăţirea calităţii produselor şi creş
— plus 530 tone cocs brichete. terea eficienţei economice — obiec
Minerii Văii Jiului, deşi confrun tive ce trebuie să domine întreaga
taţi cu un început de an mai greu, activitate şi în perioada urmă
continuă să obţină realizări dem toare.
educaţie, răspunderi
Adunările generale în C. A. P. (pap. a 2-a)
onontul producţiei
se desfăşoară sub deviza (pag. a 4-a)
nu consumăm de dragul
ÎN 1975 - PRODUCŢII consumului (pag. a 4-a)
MARI ÎN TOATE UNITĂŢILE invaţamînt, cultură, artă
(pag. a 6-a)
De la o săptămînă la alta
(pag. a S-a)
VIOREL OCOŞ
Aspect (le la întâlnirea de la Casa alegătorului din Geoagiu cu ti
preşedintele Uniunii judeţene a C. A. P. nerii care îşi vox exercita pentru prin va oară drepturile electorale.
Adunările generale cile mem peratorilor la executate® volu
brilor cooperatori, care se des mului de lucrări repartizat, rea
făşoară începind din aceste zile, lizarea investiţiilor, a indicatori
sînt chemate să dezbată, în spi lor de plan în zootehnie, legu îi fiecare sat şi comună, mobilizare permanentă la:
ritul hotărîrilor adoptate de micultura, pomicultură şi alte
Congresul al Xl-lea al P.C.R., aspe^.e care vizează bunul mers
modul cum s-a desfăşurat activi al treburilor în cooperative, a-
tatea în anul 1974 în fiecare uni dunările generale vor adopta mă
tate agricolă cooperatistă şl să suri concrete, corespunzător spe
stabilească măsuri corespunzătoa cificului fiecărei unităţi, care să • FERTILIZAREA TERENULUI
re pentru îndeplinirea şi depăşi ofere garanţia îndeplinirii în mod
rea planului de producţie şi fi exemplar, a planului de produc
nanciar pe anul 1975. Desfăşura ţie aprobat pentru acest an, a
rea adunărilor generale ale mem angajamentelor luate în întrece • ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE
brilor cooperatori va trebui să rea socialistă, precum şi a cinci
aibă un pronunţat caracter de lu nalului înainte de termen.
cru, să asigure dezbaterea în Evident, un loc decisiv in ridi O lucrare Importantă la ordinea Folosind judicios mijloacele de duminică, nu s-a lucrat în multe
spirit combativ, de înaltă exi carea rolului adunărilor generale zilei pe ogoare este fertilizarea cu transport proprii şi cu ajutorul cooperative, deşi existau posibili
genţă şi răspundere activitatea de il are antrenarea cit mai multor îngrăşăminte organice şl chimice. S.M.A., suprafeţe mal mari au fost tăţi.
producţie, economico-organizato- cooperatori la dezbateri, valori In cooperativele agricole, plnă a- fertilizate la C.A.P. Cristur, Slntă- Rezultatele la fertilizări trebuie
rică, precum şi modui în care ficarea propunerilor şi a tutu cum s-au transportat In cimp pe măria-Orlea, Unirea, Silvaş, Cig- să fie amplificate cit mai curînd.
consiliile de conducere s-au a- ror rezervelor evidenţiate pentru ste 40 000 tone gunoi de grajd, iar mău şi a-ltele. Sînt însă şi coope In acest scop, la S.M.A. Cirneşti şi
chitat de sarcinile lor. sporirea producţiei vegetale şi îngrăşăminte chimice s-au- admi rative în care această lucrare este Simeria s-a trecut la organizarea
De maximă 'importanţă este ca animaliere, stabilind sarcini con nistrat pe mai mult de 6 400 ha. rămasă în urmă. Cu toate acestea, lucrului cu greiferele in cite
darea de seamă a consiliului de crete şi termene de executare pe două schimburi. Exemplul acesto
conducere să reflecte şi să anali oameni. ra este bine să fie urmat de către
zeze în spirit critic şi autocritic Prezintă o deosebită însemnă toate unităţile din judeţ.
modul cum s-au respectat măsu tate ca încă de acum să se treacă Pe agenda cooperatorilor trebuie
rile stabilite privind creşterea cu hotărîre la mobilizarea facto să stea în aceste zile exe
producţiei agricole vegetale şi a- rilor şi mijloacelor de care dis cutarea lucrărilor de îmbună
tăţiri funciare. în comunele şi u-
mimale, cum s-au onorat obliga pun unităţile în scopul pregătirii
ţiile contractuale privind livră optime a producţiei ultimului an nităţile agricole unde organizaţii
rile de produse agricole la fondul al actualului cincinal. Organizarea le de partid, consiliile Frontului
central şi la fondul pieţei. Fo unor acţiuni de amploare la lu Unităţii Socialiste, consiliile popu
losirea cu randament maxim a crările de îmbunătăţiri funciare, lare şi conducerile C.A.P. se pre
ocupă îndeaproape de gospodări
fondului funciar şi a mijloacelor fertilizarea şi amendarea ogoare
•tehnice pentru exploatarea raţio lor, asigurarea seminţelor, repa rea judicioasă a fondului funciar
nală a sistemelor de irigaţie, a rarea utilajelor agricole — iată şi de ridicarea capacităţii produc
tive a pămîntului, s-a făcut o
complexelor agrozootehnice, uti doar cîteva obiective esenţiale largă mobilizare a cetăţenilor la
lizarea eficientă a îngrăşăminte care cer mobilizarea tuturor e-
lor chimice, întreţinerea şi ferti forturilor. Experienţa C.A.P. acţiunile de desecări, amena
lizarea suprafeţelor de păşuni şi Ostrov, Simeria, Orăştie, Geoa jare a sistemelor de iriga
ţii, curăţatul şi fertilizarea păşuni
fineţe naturale, aplicarea tehno giu ş.a. denotă că atunci cînd lor, redarea de noi suprafeţe în
logiilor moderne, economisirea adunările generale sînt pregătite circuitul arabil. Aspectele întîlnlte
de carburanţi, respectarea demo temeinic şi dezbat cu întreaga
craţiei cooperatiste ţ aplicarea răspundere problemele majore în comunele Sarmizegetusa, Densuş
şi Ilia sînt cît se poate de semni
prevederilor statutare, a sisteme cu care sînt confruntaţi coopera ficative în această privinţă.
lor perfecţionate de retribuire torii, poate fi fructificat eficient — In comuna Sarmizegetusa —
a muncii, sint cîteva din pro potenţialul productiv al unităţilor. — ne-a declarat tovarăşul Vasile
blemele majore care se află pe Pentru a asigura adunărilor efi Zg.îrcea, secretarul comitetului de
agenda adunărilor. cienţa scontată, este important partid, primarul comunei — s-a a-
Ţinînd seama de neajunsurile să fie urmărită cu perseverenţă sigurat continuitate lucrărilor de
oare s-au manifestat In legătură transpunerea în viaţă punct cu In plantaţia intensivă a C.A.P. Peşleana, care ocupă 80 de hectare,
ca gospodărirea fondurilor mate punot a măsurilor adoptat« ou se efectuează lucrări de tăier» pentru formare şl rodire.
riale şi băneşti, paVticiparea coo acest prilej. Foto ; V. ONOIU (Continuare In pag. a 4-a)
