Page 19 - Drumul_socialismului_1975_01

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6045 © MARTI, 28 IANUARIE 1975 Pag. 3
BEBgVVMfla 0H32£^2SHEJ

à. _ ____ •¿¡te.-'.ÂÉ '.M' ? ■ " •'.I'

Agricultura honedoreeoă pe coordonatele

y - y : - y--:' :
„Pikni^. te |eŞ|gg|
dezvoltării intensive şi multilaterale
es agmmmmmstîimè
consolidări de maluri) în valoare
Programul cu care Frontul Unităţii Socialiste se prezintă în ale­ de aproape 300 milioane lei. ramură da bază .3aconomies te
© C.A.P. vor utiliza în 1880 do
gerile de la 9 martie este Programul Partidului Comunist Român 2,4 ori mai multe îngrăşăminte
adoptat de Congresul al Xl-lea. In domeniul agriculturii, pornind de chimice ca în 1975. Aceasta va
la ceea ce s-a înfăptuit, se prevede realizarea, in cincinalul următdr permite obţinerea, la nivelul anu­ noastre naţionale,'partühÆm
ţi în perspectivă, a unei agriculturi moderne, intensive, de mare pro­ lui 1980, a unui spor de producţie :
ductivitate. echivalent cu 10 000 tone cereale. va mim in emirid
Prezentăm în rîndurile ce urmează realizări şi perspective în agri­ <9 Ponderea zootehniei în totalul
cultura judeţului nostru. producţiei globale agricole a ju­
deţului va ajunge la cel puţin 60 " sale agrare realizarea unei
la sută, fiind cu 20 la sută mai
mare decît media pe ţară prevă­
'■ REALIZĂRI..; tofi va spori în 19S0 cu 30 000 tone zută în Directivele Congresului agriculturi moderne» iritsra«
faţă de 1975. C.A.P. vor livra la
fondul de stat de 1,4 ori mai al Xl-lea al P.C.R. In I.A.S.
® In ultimii 12 ani producţia multe legume şi de 2,6 ori mai ponderea zootehniei în totalul pro­ sive, efe înaltăproductm-M
agricolă a judeţului nostru a mulţi cartofi în 1980 ca în 1975. ducţiei agricole va ajunge la 82
crescut cu 43,4 la sută la grîu, la sută.
cu 56,5 la sută la porumb, cu 36 © Suprafaţa ocupată cu pomi © Efectivele de animale vor : tate, care m Mmi
la sută la legume, de 5 ori la fructiferi va fi extinsă cu 900 ha, spori în 1980, faţă de 1975, cu 25
orz, de . 3 ori la fructe, iar la ajungîndu-se în 1980 la circa la sută la bovine, cu 35 la sută
plante de nutreţ s-a dublat. 5 300 ha livezi. Producţia de fruc­ la vaci şi juninci şi cu 15 la sută noi cuceriri ai®
e Efectivele de animale au cres­ te va creşte in 1980, comparativ la ovine. Producţia de carne va
cut in ultimii 10 ani cu 34 000 cu 1975, cu peste 11 000 tone. creşte cu 46 la sută, iar cea de lllp j
bovine, 53 OGfl porcine, 28 000 o- & Pînă la sfirşitul anului "1980, lapte cu 67 la sută. ^îïî'ij „Prograwul tfaiisdcS«! Cesîiunîsl fcora6rfll|p
vine şi aproape 600 000 păsări. © In cincinalul 1976 — 1980 se da titoirc a sosf4siă|[t5 sssîafefey f: •
Producţia animalieră a crescut în cincinalul viitor, se vor face va investi peste 1 miliard lei
în ultimii 7 ani cu 42 la sută desecări pe 11 000 ha, combate­ pentru dezvoltarea bazei tehnico- . cSazvofcate - çi... •foaintef«.. a " 3©m.ârfti | j
la carne, cu 76 la sută la lapte rea eroziunii solului pe 13 400 ha materiale a agriculturii judeţu­
şi de două ori la ouă, iar volu­ şi lucrări de gospodărire a ape­ lui, din care peste 100 milioane
mul producţiei globale agricole lor (îndiguiri, regularizări şi lei pentru mecanizare.
a crescut cu 45.2 la sută, într-un
ritm mediu anual de 5,5 la sută.
® Investiţiile pentru dezvolta­
rea bazei tehnico-materiale a a-
griculturii judeţului nostru în pe­
rioada 1971 — 1975 se concreti­
zează în construcţia şi darea în
exploatare ă complexului pentru
îngrâşarea porcilor de la Komos,
a fermelor pentru vaci cu lapte
de Ia Bîrcea şi Rîu Bărbat, fer­
melor de păsări de la Leşnic şi
Bălata, complexului pentru în-
grăşarea tineretului bovin de la
Orăştie şi altele.
® O parte din investiţii au fost
folosite pentru ridicarea gradului
de mecanizare a muncilor agri­
cole. Dotarea cu maşini şi trac­
toare este în continuă creştere.
Faţă de 1960, numărul tractoarelor
a crescut dc peste 6 ori, iar cel
al combinelor pentru păioase de
aproape 18 ori. Majoritatea lu­
crărilor agricole se execută acum
mecanizat.
• Efectivele de animale vor
ajunge în I.A.S. şi C.A.P. la
sfirşitul cincinalului 1971 — 1975
la aproape 58 000 bovine, din care
peste 28 000 vaci şi juninci şi Ia Obiective agrozootehnice
peste 100 000 ovine. Numărul de Intensă activitate de pregătire
porcine crescute în complexele intrate in funcţiune in pe­
I.A.S. va ajunge la 65 000 capete. rioada cincinalului 1971-
1975: complexul de creşte­ a alegerilor de deputaţi
...ŞI PERSPECTIVE
re şi îngrăşare a porcilor,
O In anul 1980, producţia glo­ din Romos (prima fotogra­ (Urmare din pag. t) frumuseţarea comunei şi altele. Un ciu, îndeamnă: „Să intimpinâm ale­
bală agricolă va ajunge la 2 272 fie); complexul de creştere grafic prezintă date comparative gerile de deputaţi cu noi succese
privind producţiile la hectar reali­
milioane lei, din care 473 mili­ maturităţii cetăţeneşti", organizată zate in actualul cincinal şi cele în muncă !“ In aceeaşi ediţie,
oane Iei în I.A.S. şi 547 milioane şi îngrăşare a tineretului de consiliul comunal al Frontului Gheorghe Cojocaru, preşedintele
prevăzute în. cincinalul 1976—1980,
vorbeşte
sindicatului,
comitetului
lei în C.A.P. bovin, din Orăştie (fotogra­ Unităţii Socialiste, ing. Ioan Samoi- iar altul — principalii indicatori re­ despre hărnicia gospodarilor oraşu­
o In C.A.P. şi I.A.S. se va rea­ lescu a vorbit tinerilor despre drep­ feritori la creşterea efectivelor şi a lui, iar Eugeh. Kozman, secretarul
liza în 1980 o producţie de 90 mii fia din mijloc); ferma avi­ turile, îndatoririle şi responsabili­ producţiei animaliere. Sint înfăţi­ comitetului U.T.C., consideră peri­
tone cereale. colă din Leşnic (ultima fo­ tăţile ce le revin ca alegători, ca şate, în alte panouri şi grafice, o- oada premergătoare alegerilor ca o
e Se vor cultiva în fiecare an tografie). cetăţeni cu drepturi politice che­ biectivele şi sarcinile de bază ale etapă de intensificare a educaţiei
cel puţin 2100 lia cu cartofi dc maţi să-şi exercite dreptul de a dezvoltării economico-sociale a ţării cetăţeneşti, a spiritului de respon­
toamnă şi peste 1 300 ha cu le­ Foto: VIRGIL ONOIU vota şi a alege pe cei mai buni în viitorul cincinal; extinderea re­ sabilitate in îndeplinirea sarcinilor
gume. fii ai comunei ca deputaţi în con­ laţiilor externe ale României. Aici ce revin tinerei generaţii.
e Producţia de legume şi car­ siliul popular. sint expuse şi fotomontajele: „De­
Intîlnirea a prilejuit participanţi­ mocraţia socialistă în România", In sala de apel a minei a fost
lor înţelegerea faptului că dreptu­ „Dezvoltarea economico-socială a inaugurat colţul „Curier electoral"
rile politice de care se bucură ca R.S. România în perioada 1971— in care sint afişate publicaţii refe­
cetăţeni ai României socialiste le 1.975“ şi ,,România pe coordonatele ritoare la evenimentul de la 9
martie.
incumbă şi o serie de obligaţii şi
Ce trebuie să ştie fiecare responsabilităţi sociale de care tre­ Terrei“.
9 buie să se achite cu cinste; că tre­ Zilnic, la casa alegătorului sint
buie să dovedească prin fapte de prezenţi, după-amiaza, membri ai „SUB SOARELE
cetăţean lo legătură cu muncă, prin întreaga lor viaţă că consiliului comunal al F.U.S., ingi­ ACESTUI PĂMÎNT“
neri, profesori, învăţători, medici şi
sînt cetăţeni demni ai ţării.
Activitatea Casei alegătorului din alte cadre care dau cetăţenilor lă­
muriri legate de modul de organi­
Geoagiu se desfăşoară pe baza u-
Sub acest generic, pionierii de la
alegerile de la 9 martie nui program care cuprinde, intre zare şi desfăşurare a alegerilor, a Şcoala generală nr. 1 Hunedoara
altele, dezbateri colective pe teme­ prevederilor Legii electorale ş.a. De desfăşoară o salbă de activităţi
le: „Realizări şi perspective in dez­ asemenea, tot aici se organizează închinate evenimentului de la 9
-------- întrebări şi răspunsuri ---------- voltarea economico-socială a comu­ martie. Cele mai dragi nouă sint
şi vizionări colective la televizor.
cooperati­
Geoagiu»Viitorul
acţiunile intitulate „Românie, vatră
nei
velor agricole de producţie din EDIŢII SPECIALE a fericirii“, »Congresul al Xl-lea in
In numărul de astăzi răspundem electorale ale oraşelor Lupeni. comuna Geoagiu în lumina docu­ cifre şi fapte", „Municipiul Hune­
la alte întrebări adresate de Uricani, Vulcan, Petrila şi comu­ mentelor Congresului al Xl-lea al Gazelele de perete de la E.M. doara şi eroii săi“, „Pe-un picior
cetăţeni redacţiei în legătură cu nele Aninoasa şi- Băniţa au fost P.C.R..“; mese rotunde pe teme ca: Petrila au apărut în ediţii specia­ de plai“. Pe lingă aceste acţiuni,
prevederile Legii electorale. confirmate de către Comitetul „Rolul tineretului in viaţa econo­ le sub genericul „Alegerile de de­ pionierii mai pregătesc programe
putaţi — act politic in viaţa ţării
ÎNTREBARE : Cum se consti­ executiv al Consiliului popular mico-socială şi culturală a comu­ noastre“. La gazeta „Minerul“, to­ artistice pe care le vor prezenta
nei“; „Profilul moral al deputatu­
tuie şi unde vor funcţiona comi­ municipal Petroşani. lui“; ,,Femeia deputată“, expuneri, varăşul Gheorghe Pavel, secretar al la casele alegătorului, iar fragmenta
siile electorale judeţene, muni­ ÎNTREBARE : Care sînt atri­ simpozioane şi alte manifestări. comitetului de partid pe exploatare, din aceste programe vor face par­
cipale, orăşeneşti şi comunale ? buţiile comisiilor electorale ju­ Organizată intr-o sală a consiliu­ vorbeşte, într-un articol, despre te din spectacolul festiv al pionieri­
deţene, municipale, orăşeneşti şi sarcinile politica ce revin organe­ lor din municipiul Hunedoara de­
RĂSPUNS : Pentru alegerea comunale ? lui popular, Casa alegătorului din
deputaţilor în consiliile populare RĂSPUNS : In atribuţiile aces­ Geoagiu oferă o ambianţă plăcută, lor şi organizaţiilor de partid pen­ dicat marelui eveniment (VIOLETA
SCURT, subredacţia „Tot înainte*
¡judeţene, municipale, orăşeneşti fiind frumos împodobită cu covoa­ tru intimpinarea alegerilor, iar
şi comunale, în judeţul nostru func­ tor comisii intră — aşa cum pre­ re şi ştergare cu motive naţionale. directorul minei, ing. Valeriu Slan- Hunedoara).
ţionează o comisie electorală ju­ vede articolul 28 din Legea elec­ Aici sînt puse la dispoziţia cetă­
torală — urmărirea aplicării dis­
deţeană, care îşi are sediul în poziţiilor legale privitoare la a- ţenilor documentele Congresului al
Clădirea Consiliului popular ju­ legeri şi dau îndrumări asupra Xl-lea al P.C.R., cuvîntări ale se­
deţean, precum şi cîte o comisie cretarului general al partidului, Afişarea publicaţiilor cu delimitarea
electorală în fiecare municipiu, tuturor problemelor referitoare preşedintele Republicii, tovarăşul
oraş şi comună care îşi au se­ la aplicarea lor potrivit compe­ Nicolae Ceauşescu, Constituţia ţării
diile în clădirile consiliilor popu­ tenţei lor teritoriale, veghează Ia şi Legea electorală, diferite bro­ circumscripţiilor electorale
întocmirea în termen a listelor
lare respective. Comisia electo­ de alegători şi la aducerea lor la şuri, reviste, ziare, pliante, panouri
rală judeţeană a fost confirmată şi alte materiale documentare.
prin decret al Consiliului de cunoştinţa tuturor cetăţenilor, In cîteva panouri şi grafice sint In toate localităţile teritorial-administrative ale judeţului AU FOST
precum şi la formarea la timp popularizate realizările obţinute in
Stat. Celelalte comisii au fost a secţiilor de votare, rezolvă dezvoltarea economico-socială a co­ AFIŞATE PUBLICAŢIILE cu delimitarea şl numerotarea circumscrip­
confirmate prin decizie de către contestaţiile cu privire la opera­ munei în cincinalul 1971—1975 şi o- ţiilor pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională, consiliul
popular judeţean, consiliile populara municipale, orăşeneşti şl comuna^
Comitetul executiv al Consiliului ţiunile comisiilor electorale de biectivele viitorului cincinal. Alte­ A fost încheiată, de asemenea, acţiunea de constituire a COMISIILOR
popular judeţean. Comisiile elec­ circumscripţii şi întîmpinările le evidenţiază principalii indicatori ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPŢII. Iu conformitate cu prevederile
torale ale oraşelor şi comunelor date în competenţa lor, verifică privind creşterea producţiei agrico­ Legii electorale, în comisii au fost desemnaţi 5 894 de cetăţeni de toato
care fac parte din municipii, ale şi înregistrează rezultatul alege­ le vegetale şi animale, contribuţia profesiunile, care fac parte din organizaţiile componente ale Fron­
comunelor care intră în compo­ rilor pe circumscripţii electora­ comunei la fondul de stat, valoarea tului Unităţii Socialiste. Desemnarea s-a făcut în adunări ale oameni­
nenţa oraşelor, sînt confirmate le, se îngrijesc de confecţionarea produselor agroalimentare achiziţio­ lor muncii, sau de către birourile executive ale consiliilor locale ale
de către comitetele sau birourile buletinelor de vot, a imprimate­ nate de la gospodăriile populaţiei, S-a încheiat şi acţiunea de DELIMITARE ?,Ţ <t NUME î lo . T l\ aE „J' L
executive ale consiliilor populare lor şl ştampilelor de control, du­ volumul şi valoarea lucrărilor exe­ SECŢIILOR DE VOTARE şi au fost afişate publicaţiile cu dcctztue pri­
municipale şi orăşeneşti respec­ pă modelul stabilit prin decret cutate prin munca patriotică a ce­ vind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare în toate localităţii«
tive. Aşa, de exemplu, comisiile al Consiliului de Stat. tăţenilor pentru gospodărirea şi în­ din judeţ.