Page 2 - Drumul_socialismului_1975_01
P. 2
rog. c DRUMUL SOCIALISMULUI 6 NR. 6043 @ MARŢI, 14 IANUARIE 1975
m-
Fiecărui comunist Mijloacele muncii politics de masă, In sprijinul
o răspundere concretă înfăptuirii exemplare a sarcinilor de pla ..
„SEMNALUL GAZETEI“ de plan. Un exemplu este rubrica început de an ! Aşa să fie ireali
„Ştiaţi că ?“ în care se redau in tatea 7
Convorbire cu MIRCEA UNGUREANU, secretar de organizaţie Pe masa de lucru a tovarăşului texte scurte fapte din întrecere. In clădirea administrativă a sec
de bază de la O.S.M. Il a C.S.H. Ioan M. Popa, secretarul comitetu ţiilor se află concentrate (de ce al
lui de partid de la I.V. Căi an, am „DONALD“ TACE, „ARICIUL“™ ici şi nu în secţiile productive 7)
găsit uu bilet pe care erau scrise gazetele de perete „Turnătorul“ şi
două cuvinte : „Semnalul gazetei“. Păcat că spiritul de Iniţiativă, de „Fuirnalistul“, precum şi unde su
După discuţia pe care biroul organizaţiei de bază nr. 1 de la — Despre ce este vorba ? — l-am intervenţie promptă, caracteristic plimente satirice. Cc conţin ele 7
oţelăria Martin nr. 2 a C.S. Hunedoara a avut-o în cursul anului întrebat pe tovarăşul Popa ? gazetei centrale din întreprindere, „Turnătorul“ are şi el 3 comparti
trecut cu toţi comuniştii asupra unei largi problematici, In faţa sa — Vrem să facem o rubrică no nu străbate şi in sfera secţiilor, mente : unul consacrat activităţii
s-a pus o chestiune organizatorică de mare însemnătate pentru spo nă la gazeta de perete, una de In acolo unde se înfăptuiesc sarcini organizaţiei U.T.C., şi publică acum
rirea eficienţei activităţii de partid. Anume, cum să antreneze pe tervenţie mai operativă. le de plan. Să exemplificăm. Lin angajamentele tinerilor din secţie
toţi membrii de partid la o activitate susţinută, permanentă şi siste Apoi, împreună cu el am şi al gă atelierul de forjă al secţiei de pc trimestrul IU ai anului 1974, o
chemare ' adresată tinerilor şi o ru
matică ? Răspunsul l-au dat tot comuniştii i să se încredinţeze fie cătuit primul text al intervenţiei, furnale, în imediata apropiere a brică „Ştiaţi că ?“, precum şi nn
mai aies că fapte existau la în-
căruia o sarcină concretă de a cărei îndeplinire să răspundă. demînă : „In primele 7 zile ale lu şantierului de reparaţii capitale a grupaj de fotografii cu aspecte din
Biroul trebuia să găsească modalităţile, formele concrete prin nii ianuarie, turnătoria de lingoti- furnalului nr. 2, se află o gazetă munca şi viaţa colectivului. Toate
care să realizeze această cerinţă. S-a străduit, a căutat şi a găsit. ere a înregistrat un minus de 52 de perete cu mai multe comparti sînt vechi. „Turnătorul“ mai are un
mente, trădînd intenţia unor preo
Totul a început, firesc, de la biroul organizaţiei de bază. tone lingotiere faţă de plan. cupări multiple. Un compartiment fel de supliment, aşezat la acelaşi
— La un efectiv de 100 de comunişti, cit numără organizaţia noas Ce au de gînd să facă conduce este întitulat „Gazeta satirică Do palier al clădirii, la care întîlnim
tră — ne spune tovarăşul Ungureanu — nu este uşor să stabileşti rea secţiei şi comitetu] de partid ?“ nai!“. Ultimul cuvînt al gazetei es o casetă cu diploma cîştigată tn
concursul gazetelor de perete în
Textul a fost reprodus de un
sarcini pentru fiecare. Totuşi am găsit forme şi, chiar dacă nu sînt grafician pe o coală mai mare şi te un „La mulţi ani !“ scris pe o anul 1971-1972. La parterul clădirii
toate la nivelul cerinţelor, noi glndlm permanent şi le perfecţionăm afişat la gazeta de perete. Faptul hîrtie marc şi nimic altceva. Ală ain întîlnit suplimentul satiric
in raport cu sarcinile, cu ponderea pe care o capătă o anumită sar a determinat o analiză operativă a turi se află al doilea compartiment „Ariciul“, ai cărui ţepi s-au tocit
cină Intr-o perspectivă imediată. situaţiei, acolo în secţie, soldată conţinînd cheltuielile făcute de stat cu acelaşi „La mulţi ani
— Deci, aţi început cu biroul. cu unele măsuri care să ducă la pe 11 luni din anul 1974 pentru a- In esenţă, aceeaşi este situaţia şl
— Aici, lucrurile ni s-au părut mai simple. Fiecare membru al redresarea stărilor de lucruri. sigurarca unei bune protecţii a în activitatea gazetei „Furnalistul“.
La aceeaşi gazetă am întîlnit şi
biroului are o anumită răspundere problematică. Dar, nu numai alte rubrici, al căror scop este sti muncii în această secţie. Al treilea In asemenea situaţie am putea
compartiment este rezervat proble
atîta. Noi am considerat necesar să ne asumăm o răspundere şi din mularea efortului colectivului de melor „La ordinea zilei“. Pentru reproduce întrebarea de la gazeta
centrală a întreprinderii : „Ce an
punctul de vedere al cuprinderii locurilor de muncă şi, implicit, a metalurgist! în înfăptuirea zi de gazetă, in ansamblu, însă nimic de gînd să facă organizaţiile de
comuniştilor şi a tuturor lucrătorilor din schimb. Mai multă muncă zi, schimb de schimb, a sarcinilor nu este la ordinea zilei în acest partid din secţii 7“
ne-a cerut repartizarea sarcinilor Întregului efectiv. Am revăzut
listele celor cuprinşi In comisiile pe probleme, le-am completat şi am
discutat cu oamenii asupra sarcinilor pe care, le au. Apoi ne-am 0 ¡raiţiatlvă care îş! dovedeşte potenţialul
ocupat pe rînd de activizarea colectivului de agitatori, de cel al ga
zetei de perete, am discutat cu propagandiştii, cu comuniştii care
au sarcini In conducerile organizaţiilor de masă etc. După aceasta am „Un apartament pe trimestru
constatat că mai bine de .jumătate din efectivul organizaţiei are din eeonomi“
sarcini. Ce facem Insă cu ceilalţi ?
După o analiză mai detaliată, biroul a hotărît să acorde o atenţie Lansată cu aproape doi ani in misite. Angajamentul a fost deci Desigur, nu este vorba numai de
mai mare sarcinilor economice ce ne revin în acest an, aici deta- urmă da comitetul de partid al respectat. spre o gospodărire raţională a ma
ţindu-se calitatea şi sortimentele. şantierului nr. 2 al T.C. Deva, ini In 1974, profilul şantierului s-a terialelor intrate pe şantier, despre
Ne-am orientat să lărgim colectivul care se ocupă cu calitatea ţiativa „UN APARTAMENT PE schimbat, întreaga activitate axin- unele soluţii constructive adoptate.
producţiei, astfel Incit la fiecare loc de muncă să avem un ochi TRIMESTRU DIN ECONOMII“ a du-se pe construcţii industriale. Dar Este vorba in primul rind despre
exigent asupra modului In care se execută fiecare operaţie în oţe- fost preluată intr-un timp re iniţiativa a rămas in vigoare. Un responsabilitatea şi aportul comu
îărie. In consecinţă, şi In analizele ce le vom face în adunările ge cord de toate şantierele din judeţ calcul sumar al materiilor şi ma niştilor, despre contribuţia comite
nerale, In şedinţele de birou şi cu alte prilejuri va domina pro şi adaptată in funcţie de speci terialelor economisite demonstrează telor de partid de la cele două
blematica economică, implicînd răspunderea comuniştilor. ficul activităţii acestora. In perioa că şi în acest in — din tot ce s-a şantiere pentru amplificarea mesa
O. altă latură pe care punem accent este îmbunătăţirea muncii da care a urmat, au apărut mulţi economisit — -ar fi putut construi jului acestei valoroase iniţiative.
politlco-ideologice pentru educarea tuturor oamenilor. Această acti şefi de echipă ca Ilie Ştirbu, care 3-4 apartamente.
vitate cuprinde, de asemenea, un mare număr de comunişti. Şi, s-au angajat să realizeze in fie La şantierul nr. 1 al aceluiaşi ■ Iniţiativa a prins teren şi pe şan
după ce am făcut această repartizare, tot ne mai rămăseseră tova care trimestru economii de materii trust, iniţiativa a prins teren cu tierele din Hunedoara, ale I.C.S.H.,
pe cele din Petroşani şi Orăştie.
răşi fără o^ anumită sarcină concretă. Ne-am dat seama că aceştia şi materiale echivalente cu... cos acelaşi entuziasm. Urmărind con
formează — pe nevrute — o categorie care de regulă n-are încre tul unui apartament. sumul de materiale după fişe limi Rămine ca şi in aceste localităţi,
dinţată nici o răspundere, aceasta fiind o lacună a stilului nostru Urmărind cu perseverenţă mate tă, discutind aproape in fiecare a- pe şantierele de aici, să fie cunos
cute in amănunt „secretele" prin
de muncă. Ca urmare, ţinînd seama de posibilităţile şi aptitudinile rializarea iniţiativei, comuniştii şan dunăre de partid despre importan
lor, le-am încredinţat sarcini mai uşoare. tierului nr. 2 au putut raporta la ţa economisirii materialelor, despre care cele două şantiere din Deva
au realizat frumoasa performanţă,
Convorbire consemnată de finele anului 1973 realizarea a 4,5 căile ce trebuie urmate, comuniş şi deci să se acţioneze ca atare.
C. ARMEANU apartamente din materiale econo tii, constructorii acestui şantier au Sugerăm un schimb de experienţă
realizat in ’74, la capitolul econo pe tema lărgirii rolului şi impor
mii o valoare echivalentă cu costul tanţei acestei insufleţitoare iniţia
Învăţămîntul politic U.T.C. cărămizilor, cimentului, prefabrica tive.
telor şi fierului beton ce se încor
porează in 4—5 apartamente medii. ILIE COJOCARU
Iu e suficientă o luni pentru pregătirea dezbaterii ?
S-a încheiat dezbaterea unei le pot da răspunsuri, îndrumări. Sebeştyen Ştefan, cursant : ,.La Sesiuni ale consiliilor
teme. Propagandistul anunţă te Am 30 de cursanţi, prezenţa este o dezbatere am vorbit, la două
ma următoare, data ţinerii ei, bună, iau euvîntul de obicei 7-8. nu. Eu zic că ar fi bine să se
recomandă bibliografia. Mulţi din Au fost teme la care a'u vor pună întrebări. Dacă aş fi fost populare municipale
tre cursanţi răsuflă uşuraţi i „O bit şi mai mulţi. Socotesc pro întrebat, vorbeam şi la celelalte
lună de zile avem tot timpul“. cedeul nostru bun. Pentru că ba două. Mai cred că ar fi bine să
S-a împlinit luna, cursanţii se za unor dezbateri fructuoase es participe la- învăţămîntul nostru
adună, dezbaterea temei decurge te pregătirea. Zilnică, metodică, cineva din conducere, să clarifi La sfirşitul săptăminii trecute au avut loc sesiuni ale consiliilor
iarăşi anevoios, cu poticneli, cu temeinică. Atît a propagandistu ce problemele mai deosebite“. populare municipale care au dezbătut şi adoptat planurile de dezvol
minute bune în care se aşterne lui cit şi a cursanţilor“. Ion Neagu, locţiitorul secretaru tare economico-socială în profil teritorial şi bugetele locale pe 1975,
o tăcere apăsătoare... Cum se Gligor Gacoveanu, propagandist lui comitetului U.T.C. pe între precum şi angajamentele asumate in întrecerea socialistă şi patrio
poate preveni o asemenea situa la cercul de la prefabricate : „6-7 prindere : „Reişita se află în tică. Iată pe scurt citeva din angajamentele luate de către municipii.
ţie ? iau euvîntul mereu. Dar eu fac mîinile propagandistului. Dacă el a 20 000 mp străzi şi trotuare ;
Cum se procedează în practică altfel : pun întrebări, îi invit la ţine o bună legătură cu cursan D E V A
fa I.M.C. Bîrcea, în privinţa pre discuţii şi pe ceilalţi. încep eu ţii între două dezbateri, dacă es realizarea a 50 000 lei beneficii
gătirii propagandiştilor şi cursan a vorbi şi aşa se antrenează mai te bine pregătit, dacă ştie con O In industria locală : depăşirea peste plan ; extinderea transportu
ţilor între două dezbateri ? Eco uşor. Am reuşit la unele teme. ca duce şi canaliza, impulsiona dis planului producţiei globale indus lui în comun pe noi trasee soli
nomista Doina Cristea, propagan să-mi vorbească aproape toţi, cuţiile, cursul are o activitate triale şi marfă cu 1,1 la sută ; li citate de populaţie ; economisirea
dist la organizaţia U.T.C. TESAi prin rotaţie, să se completeze. bună. Şi invers“. vrarea către comerţul de stat a a 10 tone combustibil convenţional
„Nu mă mulţumesc să anunţ te Eu sînt de părere că acolo unde Desprindem din părerile expri unui volum suplimentar de bunuri şi a 320 000 lcWh energie electri
ma următoare şi bibliografia. dezbaterile merg greu să se a- mate că la I.M.C. Bîrcea există în valoare de 500 mii lei ; depăşi că. 9 în reţeaua comercială : se
■ Cum zilnic mă întîlnesc ■ cu plice procedeul întrebări-răspun- căutări, frămîntări pentru a face rea planului la următoarele produ vor pune la dispoziţia populaţiei 11
cursanţii, dacă nu mă întreabă suri. Oamenii îşi clarifică nişte ca învăţămîntul politic U.T.C. să ă i se cu : confecţii metalice 50 tone, unităţi roi, 3 magazine vor trece
ei, ii întreb eu cum stau cu pre probleme, rămîn cu ceva“. se desfăşoare bine, să-şi atingă produse de carieră şi balastieră 'iaKerea- mărnmior -pf-ir. îbr-
gătirea, dacă au greutăţi în în Florea Ene, cursant : „Din 3 10 000 mc, bentonită prelucrată me moderne de comerţ, planul de
suşirea unor probleme, în pro teme la oare am participat, la u- eficienţa scontată. 1 000 tone, mobilier din lemn vîrizări va fi depăşit cu 600 000 lei.
curarea bibliografiei. Pentru a- na am vorbit. Am fost mai bine 200 000 lei, produse din mase plas © Prin muncă voluntar-patriotică
ceasta eu studiez din timp, ca să pregătit". GH. I. NEGREA tice 200 000 lei. © In gospodăria co vor fi executate lucrări în valoare
munală şi locativă : depăşirea valo de_ 20 100 000 lei. © în domeniul a-
griculturii, învăţămîntului, ocrotirii
rii planului de prestaţii-servicii cu sănătăţii publice, al sistematizării
2 la sută. e In sectorul de oonstruc- municipiului şi localităţilor compo
Democratismul noii legi electorale ţii-montaj : reducerea termenelor nente se prevăd, de asemenea, im
de execuţie la un număr de 8 o- portante îmbunătăţiri.
(Urmare din oaq. 1) In toamna anului trecut au fost, ganisme şi vor adinei caracterul biective industriale şi social-cul-
turale eu 10—20 zile ; economisirea
de asemenea, modificate unele lor lucrativ. PETROŞANI
Legea — aşa cum au subliniat
viitorul naţiunii noastre socialis articole din Constituţie şi din Le şi ceilalţi participanţi la discu a 30 tone ciment, 8 tone oţel-be-
ton, 15 000 buc. cărămizi, 10 mc
te, a planurilor de dezvoltare e- gea cu privire la organizarea şi ţia noastră — asigură perfecţio material lemnos. Se vor mai eco In susţinerea obiectivelor cuprin
conomico-socială în profil terito funcţionarea consiliilor populare. narea activităţii tuturor organe nomisi 70 tone combustibil conven se în răspunsul judeţului nostru
rial a localităţilor, pînă la gos Legea electorală a fost modi lor puterii de stat — de la Ma ţional şi 85 000 kWh. o In domeniul la chemarea Consiliului popular al
podărirea oraşelor şi comunelor. ficată potrivit noilor cerinţe ale rea Adunare Naţională şi pînă edilitar-gospodăresc : prin munca judeţului Suceava, sesiunea Consi
Poporul nostru îşi va alege la 9 dezvoltării şi adincirii democra la consiliile populare —, creşte patriotică a cetăţenilor se vor e- liului popular al municipiului Pe
martie reprezentanţii săi în or ţiei socialiste in actuala etapă de rea răspunderii deputaţilor faţă xecuta lucrări în valoare de 28 troşani a stabilit următoarele an
ganele centrale şi locale ale pu dezvoltare a ţării. In Constitu de alegători. Acestea sînt trăsă milioane lei, iar din contribuţia în gajamente de bază :
terii de stat. ţia ţării şi în Legea electorală turi importante ale procesului bani şi In muncă 300 ml reţele o Depăşirea producţiei destina
este definit, în urma modifică
IULIU CUTAŞ, judecător la rilor aduse, locul şi rolul Frontu de lărgire şi perfecţionare a de de apă, 5 000 mp alei şi trotuare te fondului .pieţei de către indus
Tribunalul judeţean : etc. In angajament sînt cuprinse o tria locală cu 200 000 lei.
lui Unităţii Socialiste în sistemul mocraţiei socialiste. De asemenea,
— Adîncirea democraţiei socia democraţiei socialiste din ţara posibilitatea oferită alegătorilor serie de prevederi privind îmbu o Realizarea, în activităţile in
liste nu se poate realiza fără a noastră. Acest larg organism po din cele mai multe circumscripţii nătăţirea aprovizionării populaţiei, dustriale de construcţii şi gospo
se crea şi cadrul legislativ adec litic, reprezentativ, revoluţionar electorale, de a opta pentru unul in domeniul învăţămîntului şi o- dărire comunală, a unor economii
vat. Or, aşa cum se arată în şi democratic, care reuneşte, sub din candidaţii de deputaţi pro crotirii sănătăţii şi altele. de 45 tone ciment, 5 tone oţel-be-
Programul partidului, in ultimii conducerea P.C.R., toate forţele puşi, este o expresie a adincirii ton, iar la energia electrică o can
ani au fost adoptate o serie de sociale ale întregii ţări, este cel permanente a democraţiei noastre HUNEDOARA titate echivalentă cu consumul
măsuri de ordin politic şi legi care depune candidaturile de de socialiste. Stabilirea duratei man populaţiei pe 6 luni.
slativ pentru perfecţionarea acti putaţi pentru Marea Adunare datului pentru unele categorii de • In industria locală : Realizarea • îndeplinirea planului fizic de
vităţii Marii Adunări Naţionale Naţională şi consiliile populare. consilii populare la doi ani şi de beneficii peste plan în valoare construcţii de locuinţe (1191 apar
şi a celorlalte organe centrale şi jumătate va permite atragerea de 100 000 lei, depăşirea planului tamente) pînă la 15 decembrie.
locale ale puterii şi administra PETRU IACOB, secretarul Co sistematică a unui număr tot mai de producţie la confecţii metalice e Dezvoltarea reţelei comerciale
ţiei de stat, au fost instituţionali- mitetului executiv al Consiliului mare de cetăţeni la conducerea cu 5 tone, prefabricate din beton cu 10 noi unităţi.
zate diferite forme de participa popular municipal Deva : vieţii economico-sociale, la rezol armat 1 000 metri cubi, produse de 9 Efectuarea prin muncă patrio
re a maselor la conducerea ac — Modificările introduse în varea concretă a problemelor cu carieră şi balastieră 10 000 tone ; tică a unui volum de lucrări edi-
tivităţii economice şi sociale, la Legea electorală — reducerea nu care slnt confruntate organele lo asimilarea în producţie a noi pro litar-gospodăreşti în valoare de cel
exercitarea controlului asupra mărului de deputaţi pentru Marea cale ale puterii şi administraţiei duse ; reducerea cheltuielilor de puţin 90 milioane lei.
modului cum se înfăptuiesc sar Adunare Naţională şi consiliile de stat. Aceste modificări sînt producţie la 1.000 lei producţie « Cuprinderea în învăţâmîntul
cinile în cele mai diverse dome populare, precum şi reducerea menite, totodată, să asigure par marfă cu cel puţin 1 leu. o In preşcolar a 80 la sută din numărul
nii de activitate. Aşa sînt adu duratei mandatului pentru consi ticipării cetăţenilor la conducerea gospodăria comunală şi locativă : copiilor de această vîrstă, iar în
nările generale ale oamenilor liile populare municipale, orăşe treburilor obşteşti o eficienţă Depăşirea valorii prestaţiilor de prima treaptă a liceului a tuturor
muncii din întreprinderi, ale ţă neşti şi comunale la doi ani şi sporită, un nivel calitativ supe servicii către populaţie, prevăzute absolvenţilor din acest an ai cla
ranilor cooperatori, comitetele şi rior în raport cu cerinţele actua în actualul plan cincinal, cu sei a VlII-a.
consiliile oamenilor muncii, con jumătate — vor asigura o mai lei etape de dezvoltare a ţării. 800 000 lei, ceea ce va permite în 9 Depăşirea veniturilor proprii
siliile de control muncitoresc, co mare operativitate, mobilitate şi Discuţie consemnată de deplinirea planului pînă la 30 iu la bugetul consiliului popular mu
misiile de control obştesc etc. eficienţă a activităţii acestor or- ' N. BADIU nie a.c. ; reparaţia şi întreţinerea mei .1 cu 400 000 lei