Page 20 - Drumul_socialismului_1975_01

DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR
Pag. 4

MARŢI, 26
8,30 Curs 6*
9,00 Teleşcoalu-
limbă franceză
dicţionar ; 0
O Filmul „Timp
gia George St
Îox ; 16,00 Curs
16,30-17,00 Curs
ză ; 17,30 Tele:
de la Festive
In săptămîna trecută, în unită­ turnate, astfel ca producţia globa­ care au lansat chemarea la între­ de Iarnă desfc
Neamţ şl la N
cere către toate sectoarele între­
ţile economice ale judeţului au lă şi marfă să fie depăşite cu dte prinderii şi au formulat căile prin Bucureşti ; 16
continuat să se desfăşoare adună­ 1,2 milioane lei. Inţelegind la un 18,25 Lecţii TV.
rile generale ale oamenilor muncii, nivel real chemarea colegilor hu­ care întreprinderea poate îndeplini din agricultură
cincinalul cu cîteva luni mai de­
la nivelul secţiilor şi sectoarelor, nedoreni, furnaliştii de la Victo­ ţării pe vert
la nivelul întreprinderilor — mo­ ria Călan şi-au mal propus redu­ vreme. 19,20 1001 de
călimară ; 19,30
mente de analiză realistă a reali­ cerea duratei reparaţiei capitale ☆
zărilor obţinute In 1074, de depli­ la furnalul nr. 2, sporirea volumu­ Din dorinţa de a contribui la
nă angajare pentru îndeplinirea şi lui util al furnalelor, prelungirea realizarea cincinalului înainte de ■
depăşirea sarcinilor din acest ul­ ciclurilor lor de funcţionare, eco­ termen, adunarea oamenilor mun­ televi
tim an al cincinalului. Ca trăsătură nomisirea unor însemnate cantităţi cii de la Autobaza Brad a între­
definitorie a adunărilor generale de cocs. prinderii de transporturi auto De­ Revista econom
este fermitatea cu care oamenii ☆ va a lansat o însufleţitoare che­ Seară de teatri
muncii hunedoreni răspund che­ Pe baza succeselor obţinute anul mare către toate autobazele din de Ştefan Tita
mărilor la întrecere lansate de di­ trecut, animaţi de dorinţa de a judeţ. Iată şi cîteva dintre obiec­ nereţe, dans...
ferite colective muncitoreşti din încheia cincinalul înainte de ter­ tivele formulate de şoferii şi me­ ore.
ţară, cheamă, la rlndul lor, la în­ men, minerii sectorului I Musa- canicii auto ai acestui colectiv: de­ MIERCURI,
trecere, unităţi cu producţie simi­ riu de la I.M. Barza şi-au propus: păşirea planului de venituri cu 4 La „Marmura“ SLmeria — la noua linie tehnologică de prelucrat pla­
lară din judeţ. Prezenţi şl de astă depăşirea planului la metal cu 4 la sută prin creşterea coeficientu­ caj finit — fie obţin depăşiri zilnice ale planului cu 2-3 ia sută. Şeful 8,30 Curs d<
dată la adunările generale ale oa­ la sută, obţinerea unor economii la lui de utilizare a parcului cu 1 la ae bngaaa, loslf Feri, şi muncitoarea Victoria Tămătaş sînt doi dintre 9,00 Teleşcoalâ
menilor muncii, reporterii ziarului cheltuieli materiale în valoare de sută şi a celui de utilizare a capa­ „performerii“ acestor realizări. Foto : IONEL BUJOIt limbă rusă ;
Cu inima spre
cităţii cu 1,5 Ia sută, depăşirea pla­
nostru au consemnat t 150 mii lei, reducerea preţului de serial (reluare)
cost cu 1 la sută, depăşirea produc­ nului la mărfuri expediate cu 32 bilă ; 11,50 E
tivităţii muncii cu 155 lei pe mun­ mii tone prin extinderea mecani­ nescu î 12,10
Furnallştii, turnătorii, cocsarii, citor. zării operaţiunilor de încărcare- ţară ; 12,25 1
ceilalţi oameni ai muncii de la Minerii Anghel Oprean, Ioan descărcare, obţinerea unei econo­ de limbă geri
!LV. Călan se angajează ca în a- Lungoci, Teodor Muşat, Ştefan mii de carburanţi şi lubrifianţi în de limbă franc
17,05 Din lurm
cest an să obţină peste prevederi Baianţ, Nicolae Mursa, Gheorghe valoare de 100 000 lei, obţinerea nlmalelor ; 17,3
1 000 tone fontă cenuşie, 1 000 tone Cerbu, Ioan Codrea şi Ioan Mun- unui beneficiu suplimentar lunar expres ; 17,45 '
produse cărbunoase, 500 tone piese teanu slnt doar cîţiva dintre cei de peste 35 000 lei. Steaua — Din«i
blul campior
d
Transmisiune
Multiple preocupări pe frontul Floreasca (repr
Forum ;
18,4<
E„M. PAROŞEMi T.V. — un nou
şi
col
estetio
economiei de energie sprijinul activi
tice
nia de amatc
electorală
încă m prilej de «sinii pentru se J. M. Barza a economisit in 1974 alte cuvinte — judicioasă a fost - economic Telejurna
Va fapt de o elocvenţă aparte :
19,30
monc
Sete
nemateca.
rientarea — In prima' etapă s-au \
peste 9,5 milioane kWh energie elec­
trică şi 7 563 Gcal. energie termică. întreprins măsuri în conformitate l Popovici. Regia
22,10 24 de or
înseamnă lipsa de prevedere In minerit De unde acest remarcabil reviri­ cu posibilităţile interne ale între- i JOI, 30
ment clnd ani de zile întreprinde­
prinderii. Acum s-a trecut la o ^
rea era citată printre acei consu­
matori cu depăşiri la capitolul e- nouă etapă mai amplă, ce antre-i ' 16,00-17,00
nează şi un oarecare volum de in- 1
iar la investiţii de la 4 la 7. S-a nergie ? vestiţii. Se preconizează trecerea 4. Telex ; 17,35
introdus, de asemenea, o combină însoţiţi de ing. Petru Tămaş de de la tensiunea de 3 000 volţi la / liste ; 17,45 I
de înaintări P.K.-7 şi se va mai la Inspecţia energetică Deva, cău­ 6 000 volţi, la înlocuirea în tota- ţ 18,15 Biruit-au
Introduce şi a doua. Prin aceasta tăm să pătrundem în amănunte. litate a încălzirii cu abur cu încăl- i Lecţii TV. per
agricultură ; 19
se preconizează ca volumul de Opinlem la faţa locului cu ingi­ zire cu apă fierbinte, la înlocuirea i) - Şoricelul Roqu<
După cc în lunile noiembrie— • — «u.„ pregătiri să crească cu 30 la sută, nerii Nicolae Eungu şi Kheil Ot- unor cabluri şi motoare necores-1 jurnal î 20,00 <
decembrie ale anului trecut acti­ — De ce ?... iar cel de investiţii să se dubleze. tmar — directori tehnici ai între­ punzătoare. , O nouă... tre
Desene animaţi
vitatea de producţie la Exploata­ — Avem greutăţi; toate abata­ In curfnd vor intra în producţie prinderii din Barza, cu ing. Mihai Şi, totuşi, sub volumul acestor 1 Despre viitor ;
rea minieră Paroşeni se redresase jele noastre se află la extremită­ două abataje cu front lung, care Costina, şeful raionului electric, practice soluţionări, perimetrul re- ţ Interpreţi. Muzi
îmbucurător şi în primele zile din ţile cîmpulul minier, unde nu cu­ vor permite realizarea unei pro­ cu tehnicianul Ioan Pavel de la zervelor este încă destul de im-1 da Drăgan,
acest an s-a lucrat destul de bi­ noaştem cum se dezvoltă zăcămin- ductivităţi mal mari. Totuşi, or­ serviciul mecano-energetic, cu mi­ portant, In special la Uzina de) rescu, Luki Mc
ne, a urmat o cădere. La sfîrşl- tul, tectonica sa... ganizaţia de partid, sindicatul, co­ neri şi preparatori ţ verificăm vra­ preparare, unde în 1974, norma de 4 vocal ».Studio I
tul celei de-a doua decade rămî- ...Mina Paroşeni a ajuns In si­ mitetul oamenilor muncii nu folo­ furi de situaţii, controlăm pe teren. consum la energie electrică a fost ? du Atanasiu ; :
nerea In urmă se ridica la 756 tuaţia de a exploata .resturi“ de sesc toate pîrghiile de mobiliza­ Concluzia ? Este vorba de impor­ totuşi depăşită cu 2,2 kWh pe tona ţ
tone .de cărbune net. straturi, la care nu se poate folosi re la obţinerea unor rezultate ma­ tante economii obţinute prin trudă, de minereu. Faptul că au interve- i VINERI,
xime. Bunăoară, iniţiativa brigăzii
— Este, oarecum, incomod *ă te dotarea tehnică — respectiv com­ minerului constructor Grădinaru, pricepere şi responsabilitate. nit prea puţine noutăţi în tehno- > 16,00 Teleşco
ştii In situaţia de codaş Intre doi plexele de mecanizare — datorită de la EJVI. Uricani, de a realiza pe »Comisiile energetice" înfiinţate logia de preparare, că se are în ^ torl de temei!
vecini fruntaşi, respectiv Lttpe- extracţiei preferenţiale din anii lună o avansare de cel puţin 100 încă cu doi ani în urmă pe secţii vedere şi valorificarea minereuri- 1 zare »I conduct
niul şi Vulcanul... trecuţi. Atunci s-a lucrat aproa­ metri liniari, nu a fost îmbrăţişată şi sectoare şi-au luat — sub îndru­ lor sărace în conţinut, că î) Iul In şl relaţii
cu
unităţii
— Minele Vulcan şi Lupeni au pe exclusiv In centrul cîmpulul la Paroşeni. Nu rezultă că s-ar a- marea serviciului mecano-energe­ prelucrează noi minereuri dini Telex : 17,05 E
condiţii mai bunei Noi avem greu­ minier şi s-a neglijat cercetarea plica nici din discuţiile cu oame­ tic — toate sarcinile în serios. Au zonele colaterale, cu durităţi 1 germană ; 18,50
tăţi, chiar foarte mari. Şi, dealt­ extremităţilor. Nici Centrala căr­ nii, nici din agitaţia vizuală, nici fost reduse raţional 1500 becuri, mărite, sînt oarecum condiţii ţ 19.00 Judeţele
fel, plnă la sflrşitul lunii şl In bunelui Petroşani nu a Intervenit din rezultatele obţinute 1 s-au montat întrerupătoare de cu­ obiective pentru depăşirea consu-1 dezvoltării. Az
19,20 1CK
laţi ;
continuare, ne vom face planul — pentru a face ordine. Sînt, după cum se cunoaşte şi la rent şi s-au stabilit responsabili cu mului specific. Dar nu şi „risi-J celui Roquefor
argumenta tovarăşul inginer Ioan Mai grav este faptul că rezer­ Centrala cărbunelui Petroşani şi la manevrarea acestora, s-a trecut la pirea“ energiei pentru alte scopuri, 4 nai ; 20,00 F
Dumitraş, directorul minei (de cî­ vele de cărbune 'pregătite acoperă Comitetul orăşenesc de partid Vul­ înlocuirea grupurilor energetice lo- adiacent cu activitatea de bază. / chestrare do |
teva luni promovat In această producţia numai pe circa un tri­ can un complex de probleme care cafe la raionul Brusturi şi secto­ Este vorba nu numai de experi- ţ ţie a studiour
funcţie). mestru (? I), ceea ce iarăşi trebuia se cer rezolvate — nu peste ani, rul Caraci pentru economisirea mentări (pentru car-’ C.M. Deva ar i ce Italiene ;
— Planul pe ianuarie şi In ge­ sesizat din timp şi intervenit e- oi In acest an, unele încă în a- combustibilului lichid, s-a urmă­ trebui să prevadă unele consumuri i 1 tragerii loto ; î
neral pe an nu prezintă creşteri nergic. O asemenea situaţie nu e-a cest prim trimestru — la E.M. Pa­ rit la preparare ca utilajele să fie de energie suplimentare — n.n.), 4 ţlfic ; 22,10 24
deosebite faţă de sarcinile din a- mal întîlnit de mult la vreo mină roşeni. Ajutorul dat acestui co­ utilizate la capacitatea maximă, dar şi de cele provenite în proce-'
nul trecut— din Valea Jiului ! lectiv trebuie să fie de înaltă efi­ s-au sistematizat şi sectorizat în sul de decantare a minereurilor. SIMBATÄ,
— Faţă de sarcini nu, dar faţă La Paroşeni s-au luat In ulti­ cientă, de ¡La toate forurile, pentru subteran aproape toate conductele Cîteva măsuri concrete în aceste 10,00 Biblio!
de realizările medii lunare din mul timp măsuri deosebite pen­ că este greu de »reparat“ conse­ de aer comprimat, s-au stabilit pro­ Pavel Dan ;
'74 creşterea planificată este de 10 tru Intensificarea lucrărilor de cinţele lipsei de prevedere, de grame optime de funcţionare pen­ direcţii ar amplifica vizibil reali-4 g Iţi de copii,
la sută’. deschideri şi pregătiri. De exem­ control care s-au acumulat. tru compresoare şi pompe, a fost zările cu care a păşit în acest an | nis : 11,10 Mar
— Extrageţi acum zilnic mai plu, numărul de brigăzi de la declanşată acţiunea de reducere a colectivul I.M. Barza. t chestra „Doina
mult cărbune decît In decembrie ? prestări a crescut de îa 7 la 12, ILIE COJOCARU Telee ! ''Trmatcca
I. MIRZA treptelor intermediare pentru re- Profe.„lţele dv.
ale rvxastre ;
vînătoare. P
Retezat : 14,30 1 1
FERTILIZAREA SOLULUI ® IMBUMÂ ÎA ral-artistic :
Marino ; 15,05
16.00 Telex ;
lor tale I ; 16
— Franţa (tui
(Urmare din pag. 1) secretarul comitetului de partid, afectând 20 hectare teren destinat desfăşoară in salturi, pe apucate, re. Deoarece timpul este deosebit, uni). Transmis
primarul comunei Densuş. Un prim înfiinţării unei noi plantaţii de unde nu s-au repartizat sarcini de favorabil, iar volumul lucrări- ţ Londra ; 18,15
îmbunătăţiri funciare. In acest bilanţ este concludent. Din 253 pomi. Printre participanţi se aflau: concrete pe cetăţeni şi nu se acor­ lor în agricultură e destul de re- i ră la club T
scop, din planul stabilit pe comună hectare prevăzute la desecări, s-au Traian Băncilă, Şara Densuşan, Io­ dă atenţia cuvenită mobilizării tu­ dus, existând - - s-ţ pi ¡lor prezîntr
‘ suficiente forţe dis- .
s-au repartizat cetăţenilor sarcini realizat lucrări pe 185 hectare; e- nel Gărdean, Traian Iorgoni, Oli­ turor forţelor la îndeplinirea o- ponibile, se cere cu acuitate ca Sn 4 19,20 1001 de :
Telejurnal ;
concrete şi termene de executare liminarea excesului de umiditate via Lăsconi, Lucreţia Boer, Iulius biectivelor cuprinse în planurile fiecare sat şi comună să se orga- 7 dla ; 20,50
a lucrărilor. Ca urmare, a fost s-a finalizat pe 160 hectare din Pădurean •— să-i amintim doar pe proprii de acţiune. Asemenea si­ nizeze o susţinută şi permanentă ţ Imposibilă. B<
posibil ca pînă acum să realizăm 320 prevăzute, iar reamenajările cîţiva dintre ei. tuaţii se întîlnesc în unităţile a- mobilizare a cetăţenilor la finaliza- i fără ; 21,45 T<
canale şd şanţuri noi, In lungime pentru irigaţii sînt făcute pe 185 Infr fruntînd ploaia care a căzut gricole din comunele Rapoltu Ma­ rea obiectivelor ce le revin 22.00 întîlnlrec
obiectivelor ce le revin din 1
de peste 2 000 ml, pentru înlătu­ hectare, reprezentînd 50 la sută duminică (26 ianuarie a.c.), re, Gurasada, Burjuc, Turdaş — programul judeţean de îmbunătă- 4
rarea excesului temporar sau per­ •din plan. Concomitent s-au cură­ la Ilia cetăţenii au participat ţiri funciare şi din hotărîrea adop- 7 DUMINICA
manent de umiditate. In execuţie ţat 145 hectare păşuni. La aceste la continuarea lucrărilor de să amintim doar cîteva localităţi, tată de Conferinţa organizaţiei
am avut şi sprijinul oficiului de îmbunătăţiri funciare. Printre cei unde rezultatele la îmbunătăţiri judeţene de partid. 8,30 Deschl
îmbunătăţiri funciare. Cooperatorii lucrări au participat mai mult de prezenţi am notat pe: Mihai Baicu, funciare sînt departe de a pu­ Emisiunilo zil<
din Sarmizegetusa, Hobiţa, Zei- 500 cooperatori. Ion Călean, Gheorghe Dănilă, Teo- NICOLAE TiRCOB roşii ; 9,35 C
Jăle;
cani şi Păucineşti au participat la In ziua de 24 ianuarie a.c., am fil Crişan, Dumitru Şerban, Aurel tea fi considerate ca satisfăcătoa­ (a satului ; 1
zici? î 12,30 I
finisarea şanţurilor şi canalelor, întîlnit la lucru peste 200 coopera­ Han şi Mihai Cîrligean. 13.00 Album
făcând taluzări, adînciri şi îndrep­ tori, care au făcut taluzarea şi de- Sînt însă şi comune unde lu­ Magazin spor
tări pe aproape 2 000 ml. colmatarea canalelor pe 1 800 ml, crările de îmbunătăţiri funciare se pentru acest
— Aici, în tarlaua »Rovini“, unde sprijinul acti
lucrează azi (24 ianuarie a.c. — tistlce pentru
Să Ir
n.n.), peste 25 cooperatori^ — ne-a raiă. Cel tr
17.00
precizat Tenie Toteştean, preşedin­ 17,35 Film seri
tele C.A.P. — facem finisarea ca­ că“ i 19.00 R
nalelor pe 700 ml, exca- t001 de seri i
vind mai mult de 600 mc pămînt, Săptămîna po
în scopul eliminării excesului de Internaţională
umiditate de pe 40 hectare, din Flim artistic »
care 10 le vom transforma în ara­ Telejurnal ţ 22
gramului.
bil, pentru a le cultiva în aceas­
tă primăvară cu plante furajere. LUNI, l
Ne-am prevăzut ca prin lucrările
ce le realizăm pentru ridicarea po­ 16,00 Tolex ]
tenţialului productiv al pămîntu- cîntecul $I ; Joci
lui să ajungem ca de pe unele Nimic mal sis
tarlale să obţinem cîte 30 000 kg sluno tn limbi
cartofi şi 2 400 kg grîu la hectar. Tribuna T.V; ;
19.30 Telejm.S
— Materializarea obiectivelor sta­ TV. i 20,30
bilite ca răspuns la chemarea la 20,45 Umbro 1
întrecere lansată de Consiliul vlsta llterar-ar
popular din comuna Gîrla Mare, 24 de ore ; 2î
judeţul Mehedinţi, se află pe pri­ gramului.
Duminică, la C.A.P. ilia s-a făcut o masivă mobilizare de forţe la
mul plan al preocupărilor noas­ O parte din cooperatorii care au participat la lucrările de îmbunătă­ realizare lucrărilor de eliminară a excesului de umiditate.
tre — ne-a relatat Băiuţ Drăghin, ţiri funciare la C.A.P. Densuş. Fotografii de VIRGIL ONOIU