Page 21 - Drumul_socialismului_1975_01
P. 21
)45 © MARTI, 28 IANUARIE 1975 Pag: 8
bhbhebbs
------AZI VĂ PREZENTĂM INiŢiATIVA
WAtf/E
ă'.germana ;
ivî-- Cura de
,30 File de
ed Astaire.
ansulul“. Re- întreprinderea minieră Barza zaţiei de partid de la secţia me Lupu, pentru intervenţia prompt
; 12,25 Te-
limbă rusa ; s-a angajat să realizeze sarcinile canică a I.J.I.b. Deva). tă din noaptea de 18—19 ianua-<
limbă ongle- actualului plan cincinal cel tîr- rie. Ei au făcut dovada celefi-
7,45 Aspecte Confruntat cu exigenţele acestui cincinal, în care creşterea can- ziu pînă la 1 Mai a. c. Acum ☆ mai demne atitudini muncitor
! obicolurilor i titativă şi calitativă a producţiei de oţel reprezintă un deziderat ai avem un avans de 237 zile la pro La ferma zootehnică nr. 3 reşti, acţionînd cu cea mai macj
e ia Piatra întregii naţiuni, colectivul de oţelari de la O.S.M. nr. 2 din C.S. Hu- ducţia globală şi 165 zile la pro Bîrcea Mare organizaţia de pad I răspundere pentru lichidarea"
I satului din | nedoara a lansat această iniţiativă încă de la începutul anului 1974. ducţia marfă. In sprijinirea a- acţionează în permanenţă, stărui metanului din sectorul V, ivit îff-
Mgoritrn T. ; Iniţiativa îşi are însă „rădăcinile“ in chemarea la întrecere pe care cestui onorabil deziderat, munca tor, pentru sporirea producţiei de urma defectării coloanei de ram-!
Judeţele (
itru lucrătorii o lansa în 1973 „Cuptorul tineretului“, adică cuptorul nr. 1, unde ac- lapte. In acest sens, recent a-a
?,00 politică e mereu pe fază. Agita bleu şl a rambleierii suitorului
dezvoltării ; i tlvau pe atunci cîţiva tineri entuziaşti ca Ioan Băncescu, Ioan Băr- ţia vizuală este complet schim luat măsura ca grajdurile să fie de aeraj. Sîntem mîndri de voi/
Poveşti din buş, Cornel Bucur şi alţii. bată, adaptată cerinţelor la zi, repartizate pe familii, iar meni to vârâţi 1“.
jurnal ; 20,00 | De la simpla chemare a tinerilor şi pînă la valoroasa iniţiativă concretă, la obiect, agitatorii sînt rii biroului organizaţiei de partid
formulată tot de ei, drumul n-a fost prea lung dar nici uşor. periodic instruiţi pentru a des au în răspundere cite un grajd, &
î ...................■ m Cert este că scopul a fost realizat cu o repeziciune nebănuită, făşura o vie şi permanentă mun urmăresc întregul proces de în
i adică fiecare echipă de oţelari din secţie, preluînd iniţiativa, a reu- că politică de la om la om. Toţi grijire şi mulgere a vacilor. Nu Pe lingă măsurile organizato
i şit să elaboreze peste sarcinile de plan, în fiecare schimb, cite două comuniştii, întregul colectiv sîn- mai în cîteva zile măsurile lua rice luate de comitetul de partid
l tone de oţel de bună calitate şi de cele mai multe ori o producţie tem ferm hotărlţi să ne îndepli te au început sâ-şl arate roadele. şi conducerea minei Aninoasa
TV. ; 20,30 i suplimentară ce a depăşit cu mult obiectivul iniţiativei. nim cu cinste cuvântul dat. Producţia de lapte pe cap de (distribuirea unei părţi a forţei’
cine alegem J Disputa s-a desfăşurat aprig, bărbăteşte dar în depline condiţii (NICOLAE PANTEA, secretarul vacă a crescut cu peste un litru de muncă de la regie la brigă*
,20 Ritm, tl- ^ de „fair-play“, rînd pe rînd la „şefia“ clasamentului figurînd echipe Comitetului de partid de la I.M. pe zi. (IOAN COŞARU, secreta zile de producţie) pentru recu*
22,10 24 de i atit de la „Cuptorul tineretului“, cit şi de la celelalte cuptoare. Barza). rul organizaţiei de partid de Ia' perarea minusului de cărbune în*
1 ...Anul 1975 a demarat fructuos, sub imperiul amplificării mesa- ferma nr. 3). registrat în primele decade ai*
l jului acestei iniţiative, dar şi din dorinţa fiecărei echipe de a cîş- lunii ianuarie, organizaţiile de
:
ANUARIE ☆
tiga întrecerea. partid pe sectoare au adresai#
bă engleză ; ţ — Posibilităţile sînt egale pentru toţi — afirmă Victor Petroiesc, Sectorul care produce tije pen „Faptul zilei“. Este titlul unui tuturor comuniştilor chemarea de
i,00 Curs de i secretarul comitetului de partid —, dar totul depinde de măsură în tru şurubelniţe era, cu cîteva eficient mijloc de stimulare a În a-şi intensifica eforturile pentru.- 1
Ancheta T : i care se va acţiona pentru întreţinerea şi exploatarea în cele mai bune luni în urmă, deficitar la calita trecerii socialiste, de reliefare a lichidarea rămînerilor în urmă.
i ; 11,00 Film l condiţii a cuptoarelor pentru creşterea timpului efectiv de lucru a te, folosirea timpului de lucru experienţei pozitive, precum şl Răspunsul minerilor nu s-a lă*
siune Imposi- lor, de modul în care oţelarii îşi vor însuşi noile tehnologii de ela- de combatere a atitudinilor re
ştii iui Emi- etc. Biroul organizaţiei de partid, probabile, mijloc practicat cu sat aşteptat. La 23 ianuarieíi
ânie, mîndră \ borare, de atenţia ce o vor acorda reducerii pierderilor de metal, împreună cu biroul grupei sindi succes la E. M. Petrila. In drum brigăzile conduse de Aurel Cris*
; 16,00 Curs i Acestea sint de fapt şi „vertebrele“ iniţiativei pe care le cunoaş- cale, al organizaţiei de tineret tea, Mihai Podaru, Nicolae Iliej
; 16,30 Curs 1 te nu numai Ioan Băncescu — care în prezent chiar dacă nu mai şi cu conducerea secţiei am ana spre sala de apel, minerii se o- Ioan Lorincz, loan I-lotea, Iba*
17.00 Telex ; l este la „Cuptorul tineretului“ n-a uitat că trebuie să fie şi pe mai lizat situaţia cu toată răspunde >resc, zilnic, în. dreptul panouri- chim Aboş, Teodor Tîrbuzanţ
antelor şl a- / departe un iniţiator — dar şi Nicolae Muntea şi Gheorghe Preda, şi Î or rezervate acestei forme vii Constantin Lăbuşcă, Gheorghe:
igerea prono- ţ Gheorghe Buitureanu şi Teodor Săbău, şi Ioan Cloşca şi... rea. S-au luat măsuri categorice a muncii politice, unde află „la Patrolea, Constantin Gheormai
e r ' masculin : pentru îndreptarea situaţiei. La zî“ fapte din munca şi viaţa lor,
Ucureşti (der- Ce ne face să credem asta ? Simplu. Pînă acum cîteva zile, pe locurile de muncă cheie au fost creînd opinie împotriva abateri raportau recuperarea minusului 1
naţional). I ansamblul secţiei se înregistra un plus de producţie de peste 2 500 repartizaţi cei mai buni comunişti, şi chiar plusuri de 80 — 330 tone
de la Sala ( tone oţel. lor de la disciplina muncitoreas de cărbune şi 5—9 m ia pregătiri.-
ll-a) ; 18,15 Am aflat că iniţiativa nu se mărgineşte la obiectivul reieşit încă muncitori bine pregătiţi profesio că. „Comitetul de partid, comi Efortul lor a fost stimulat, la ieşirea
na. * Teatrul I din „definiţia“ ei. Recent ea şi-a amplificat mesajul şi complet ar nalAstăzi situaţia e total schim telui sindicatului şi conducerea din schimb, de formaţiile artistice
n de specta- i suna astfel: „Fiecare echipă de oţelari să producă, peste sarcinile de bată în bine. Producem pe lună minei — se spune pe unul din ale clubului muncitoresc, care le-au-
1 ; 18,50 In ) plan, două tone de oţel în fiecare schimb, cu combustibil economisit“. cu 25 000 bucăţi tije mai mult. panourile Faptului zilei — aduc mulţumit, dedicîndu-le un origi-'
cuitural-artis- Şi de cea mai bună calitate. mulţumiri măsurătorilor de gaze
întru campa- \ ILIE COJOCARI) (IOAN IŞTOG, secretarul organi nai şi plăcut program muzical
,00 Familia ; Solomon Dumitrache si Marian din munca şi viaţa tinerilor.
>0,00 Cadran
20,15 Teleci-
:enariui Titus
:ea Drăgan J
UARIE
Dală i 17,30
ţările iocia-
sitatea TV. ;
iul ; 18,40
ucrătorii din
)01 de seri.
19,30 Tele- în activitatea de ocrotire a sănătăţii
,a T. i 20.30
cu poveşti l Apreciindu-se contribuţia pe Retribuţia tarifară a medicilo»,
,05 Amintiri. care personalul din unităţile sa
Melodii şi nitare o are în apărarea şi pro se diferenţiază şi în raport ca^
oară cu Dl- Primul nostru popas a fost la In magazinul mixt, prin „gri sează tuturor familiar, cu căl complexitatea şi dificultatea spa#
iela Toodo- consiliul popular comunal. Aici ja" I.C.R.M. Deva, stau imobilizaţi dură. Nu ne putem înşela in pri movarea sănătăţii şl rolul mobi oialităţii şi locul de muncă pa
u şi grupul II avem interlocutor pe Vaier circa 96 000 lei în cele 24 tele vinţa acelei unităţi amintite mai lizator pe care îl are cointere două nivele.
tdus de Du- Mădăraş, vicepreşedinte al Comi vizoare, toate cu defecţiuni teh sus. sarea materială în creşterea con Un medic primar III de medi
24 de ore. tetului executiv al Consiliului nice. De prisos să mai subliniem — Am venit de dimineaţă în tinuă a rezultatului şi randamen cină generală încadrat ia bază la
popular comunal Certej. II între că cetăţenii comunei nu mai pot Nojag. Avem necaz cu acest mal. tului muncii, prin Legea retribu dispensarul medical urban are lai
'tCrflE băm care sînt noutăţile în comu cumpăra de mult un televizor II îndiguim. Dar am rezolvat şi irii după cantitatea şi calitatea prezent o retribuţi.': de 2 300 lei
nă in ultimii ani. Notăm: Două blo decît de la... Deva. Tovarăşi de muncii, s-au stabilit principiile lunar, la aplicarea majorării po
16,20 Cti- alte probleme privind achiziţiile,
>,40 Organi- curi noi cu 36 de apartamente, la I.C.R.M., comutaţi de pe cana întreţinerea drumului spre Văr generale ale sistemului de re trivit Legii retribuirii va avea o
olul maistru- cu spaţii comerciale şi prestări lul neglijenţei pe cel al preocu maga, particip la adunarea ge tribuire a personalului sanitar retribuţie de 2 610 lei lunar şi în ca-,
conduceroa de servicii la parter, un dispen pării, de a nu mai lăsa să ajungă nerală a organizaţiei de bază. în corelare cu nivelul retribuirii zul în care promovează la gradul;
itorii ; 17,00 sar uman, o şcoală pentru 300 de in magazine mărfuri cu defec Anul trecut, am predat la stat unor funcţii similare din ramu de medic primar II. de medicină?!
ie In limba elevi cu atelier-şcoală nou, sta- ţiuni. 100 de bovine adulte, cu 10 mai rile economiei naţionale. generală va putea fi retribuit cu
srea ADAS ; Despre magazinul din Hondol Astfel, retribuţia tarifară a 3 025 lei lunar.
pe verticala ^dlon, magazin nou în satul Mă- mult decî-t era prevăzut, 534 ca personalului tehnic, economic, de
judeţul Ga- i gura. Maic. notăm extinderea nu putem relata mare -lucru. Am pete tineret bovin, cu 84 mai O creştere substanţială a retri
seri. Şori- I transportului de persoane la toa- privit prin geamul uşii. Progra mult decît în plan. Nu am rea altă specialitate, administrativ, buţiei se înregistrează la persona*
',30 Teiejur- ( te satele comunei, crearea unor mul era de la 8-12. La ora 10,50, lizat planul la lapte. Iată de ce de deservire şi de pază din toa Iul încadrat în funcţii de execuţi«;
□ rtistic. Se- / noi profile de prestări de servi- cînd am sosit, magazinul era în am venit în principal azi -la No te ramurile economice şi activi de categorii mai mici : personal?
iă. Produc- tăţi sociale se stabileşte pe 41 de mediu, auxiliar şi elementar sa
inematografi- ţcii sau revitalizarea altora, pă jag. O să discut problema cu toţi clase de retribuire, în ocrotirea nitar.
Rezultatele trunderea tot mai adîncă în viaţa comuniştii. Avem condiţii să rea sănătăţii retribuţia pe clase este
Jnivers ştlin- locuitorilor satelor a elementelor lizăm şi acest indicator al pla Astfel personalul încadrat în
re. ce dau măsura vieţii moderne. nului economic. Simţim nevoia stabilită pînă la 39. prezent la clasa 6 cu o retribuţie
Toate au fost posibile pentru că ca în tot ce facem, ce trebuie să In general funcţiile şi gradele lunară de 1 090 lei, la aplicarea ma—
)RUAR!E la Certej — oa dealtfel In toate chis. Aceeaşi inscripţie „Închis” facem, să ne sfătuim cu oame profesionale au fost menţinute cu jorării — va fi retribuit cu 1 340i-'
satele aflate pe drumul profunde- stă de mult şi pe uşile de la si- nii. Dar nu numai să ne sfă excepţia funcţiilor medicale unde lei, o creştere de 23 la sută, iar>.
pentru toţi. lor transformări — unitatea de tuim. Ei propun şi apoi- pun u- s-au făcut modificări structurale
Eroi îndră- i gîndire şi acţiune a organelor io- fonăria şi gogoşeria din Certej. importante, în comparaţie cu no cei încadraţi la clasa 10 cu 1 2755
iva nul Den- U-n sfert de oră cit am stat mărul la treabă. Am amenajat menclatura existentă. lei, vor fi retribuiţi cu 1 560 leî,
imblurl : or- r cale, a deputaţilor şi cetăţenilor în sala de aştepatre a dispensaru cu ei drumuri pentru extinderea Funcţia de medic primar a fost ceea ce reprezintă o creştere de 22 1
ovei“ ; 11,40 1 reprezintă un proces de continuă lui de întreprindere ne convinge traseelor de transport în comun, la sută.
are) ; 13-35 Í întărire. că deşi face şi serviciul circum am făcut magazine noi, cum e ierarhizată pe 3 grade profesio In cursul acestui an, in luna
cale slnt i Acesta este tabloul general al scripţiei sanitare comunale, asis cel de la Măgura, şi multe altele nale I-II-III, promovarea avînd mai va avea loc concursul de,,
Expediţie d e ca scop stimularea sporirii con medic primar de specialitate şi<
I Maro din 1 comunei. Are personalitatea lui. tenţa medicală nu suferă. Oame am făcut împreună. Şi mai avem tinue a perfecţionării pregătirii
en ru
Joscop cultu- i Viaţa într-o comunitate însă e nii ne-au vorbit despre nişte rân de făcut 'p t e i multe. Copiii profesionale şi creşterea eficien medicină generală de gradele I şS;
eleglob. San l un mozaic de aspecte. Redăm duieli bine stabilite prin care se din Nojag şi Vărmaga întîrzie la ţei activităţii în asistenţa medi II Precum şi concursul de medio
le peliculei ; > cîteva dintre acestea. compensează lipsa momentană a şcoală din cauză că n-am reuşit principal de medicină general»,
Laudă mîinl- I Magazinele de produse alimen- unui medic. Doctorul Dumitru să devansăm programul de ple cală şi de specialitate. şi stomatologi, iar în lunile apri
igbi : Anglia } tare — atit cel din Certej cit şi I-Iotea ne vorbeşte despre faptul care al autobuzului cu o jumătate Important este că în raport de lie şi decembrie concursul pentruc
«lor 5 naţi- ţ cele din Săcărîmb, Vărmaga, No- diferenţierea pe cele trei grade obţinerea gradului de principali
irectă do la că mortalitatea infantilă e zero, de oră. Necazul cetăţenilor cu ale funcţiei de medic primar
nou o sea- i jag — sînt bine aprovizionate cu că indicele de depistare a gravi asistenţa medicală veterinară e creşte şi cuantumul retribuţiei în pentru personalul mediu’ sanitar.
) Lumea co- T produsele necesare. Eram în ma- delor este de 80-90, ceea ce, spu încă de mare acuitate. Dar o să mod simţitor. In prezent funcţia Majorarea, retribuţiei în secto
?ta veselă. ..** { gazin da Certej cînd, aici, sosise ne el, ' „este un indice foarte le rezolvăm noi şi pe acestea.“ de medic primar are o retribuţie rul sanitar se va face de la 1 !
Dinky ; 19.30 ¡ pline proaspătă, pline de la bru- bun“. Am. completa şi noi ceva i octombrie 1975.
rei^enclciope- Ziua în satele comunei Certej cuprinsă între clasa minimă 25 şi
ţ tăria comunei. Brutăria au pre- La Certej, oamenii se duc cu în Aplicarea Legii retribuirii du-
riat.. Misiune A ferat-o oamenii înaintea băii co- credere la medicul lor. e pe sfârşite şi am notat cîteva maximă 34, în Legea retribuirii . pă cantitatea şi calitatea munciS
mănuşi... şl J múñale. Dar şi-au propus să facă Vorbeam mai. sus despre uni impresii. Un mozaic de impresii. limita minimă va fi clasa 26 şi în unităţile sanitare va reprezen
il. © Sport î La nivelul locuitorilor comunei limita maximă clasa 39 — deci
î în viitor şi o clădire pentru baia tatea de acţiune şi gîndire. La ta un puternic mijloc de stimu
la ora 10. M ele se numesc preocupări. Pe o creştere cu 5 clase.
/ comunală. Şl aşa va fi. consiliul popular ni se spusese că cele bune le-am consemnat aici Pentru personalul sanitar cu lare a întregului personal, în ve
iBRUARIE I La primărie discutasem cu cîţi- pe secretarul comitetului comunal ca pe o realitate care bucură şi pregătire superioară, precum şi derea ridicării continue a nive
| va cetăţeni despre problemele de partid, primarul comunei, Re- dă măsura prezentului comunei. pentru personalul mediu sanitar lului stării de sănătate a popu
programului. i lor. Avem de toate, este multă mus Vînduţ, îl găsim )a Nojag, Am notat şi din celelalte. Le vor retribuţia tarifară se stabileşte laţiei.
40 Cravatele i grijă pentru oa noi să nu ducem L-am găsit intr-adevăr acolo. trece cei vizaţi la capitolul pre pe funcţii şi grade profesionale,
; 10,00 Via- i lipsă de cele trebuincioase — ne Era prezent alături de oameni, Ia ocupări ? Sperăm. Acum ştiu de diferenţiată în raport de nivelul N. GRECU
tucurîlle mu- i asigurau ei. „Sînt însă şi „go- consolidarea unui dig spre dru şeful biroului plan, organizare,
ajă patriei ; mul ce duce la Vărmaga. Pri ele dacă încă n-au ştiut. pregătirii şi condiţiile specifice
leal ; 15.00 ţ îuri“. Iată, in ultimul timp, ma- marul e apropiat de oameni, îi SASIN CERBU de muncă pe un nivel de bază şi personal, juridic din
6,30 Baladă i gaz inul de legume şi fructe nu !ON CÎOCLEi 5—6 gradaţii. Direcţia sanitară judeţeană
t ; 16,50 In ? mai este aprovizionat ca înainte, cunoaşte, îl cunosc. Li se adre
cultura !-ao* i Acum, în unele zile, nu sînt nici
anla eiocto- / cartofi 1 Un alt necaz ar fi slaba
un cin tec j \ asistenţă medicai-veterinară. Ne tul de praf admis. Aceasta se răs-
i continuă ţ ţ.mor vitele pînă vine agentul ve- In aprovizionarea populaţiei şi a frînge asupra cumpărătorului.
linele tmpuş- Întreprinderilor şi instituţiilor din Transportul la domiciliu e încă
*73 ; 19,20 5 terinar sau doctorul. Pentru că Deva şi din împrejurimi cu com
0 Telejurnal. k aşa cum a fost organizată asisten- bustibil solid s-au produs îmbună sursă de nemulţumiri, pentru că
a
Internă şl ■ I . veterinară ou centru la Hă- tăţiri. Printr-o mai bună organiza
zgln! | 20/» rău — unde sînt cîteva sute de în majoritatea cazurilor căruţaşii
rdul" j 22.30 capete de animale — nouă, care re a depozitului, cetăţenii pot fi particulari cer preţuri peste celo
hlderoa pro- avem peste 2 000 de capete, nu serviţi din locuri uşor accesibile cu o grămadă bunicică de lemne cu legale. L.LG.C.L. şi I.T.A. organi
ne mai aduce mare serviciu.“ lemne tăiate sau cu cărbuni bri ansamblu, ea e în conformitate cu putregai, cu noduri sau ţăndărite,
chete. Ne-am convins de existen prescripţiile normativelor numai zează servicii pentru cumpărători,
'JARSE Í Mergem apoi la magazinul nr. ţa acestei posibilităţi la faţa locu în vreme ce în maşină se încărca
? 11 al G.L.F. Deva. Aici erau de lui, vineri, 24 ianuarie a.e. Dealt că în stive ele nu sînt sortate pe numai lemn sănătos. In faptul că dar Ie popularizează prea puţin,
Drag »!<■« i vînzare ! conserve, compoturi, calităţi decît sumar. Pentru unii lemnele nu sînt sortate cum tre aşa că neştiind ce să facă, cum
Î0 ScKlo! ?_ j nişte sfeclă şi ceapă. „înainte fel, şeful de depozit, Iacob Nan- buie în stive are vinovăţie şi fur părătorul ajunge tot la căruţaş.
I6.Í0 Em!- ţ vindeam produse de 4&—50 000 lei dra, spunea : „Mai multă ordine cumpărători lemnele se taie „la
ilarâ i 19.CO decît am la ora actuală aici n-aş rînd", pentru alţii, în schimb... nizorul — I.F.E.T., care încarcă în Am sesizat aici cîteva nereguli
01 do sori : 4 pe lună. In ianuarie, pînă în putea face“. Dînsul se referea, de acelaşi vagon lemne de două cate ce carenţează buna servire. La
,09 Ancheta 1 ziua de 22 am vîndut de 7 000 sigur, la cele ce am spus şi noi In ziua respectivă un cumpărător gorii, în depozit ncexistînd posibi
populară I ţ lei. Nu-mi trimit marfă“ — ne multe dintre ele sînt mai mulţi
t 21.33 Re- l spunea Dochia Doda. Propunem mai sus. Cu toate acestea ejtistă în lua lemne netăiate. Se lua dintr-o litatea unei bune sortări. Centrala „contribuabili“ pe care i-am citat
TV. ¡ 22* tO ţ celor ce aprovizionează magazinul servirea cetăţenilor cu com zonă mai greu vizibilă a depozitu cărbunelui Petroşani, furnizorul de
riidoraa pro- i din această comună să alcătu- bustibil de la acest depozit lui. Curios, dar cei care alegeau brichete, încarcă în vagoane cocs în aceste rîrduri. Să sperăm că nsi
’ iască o masă consistentă din motive de nemulţumire în lemnele din stivă erau „de-ai săi“. va trebui să revenim pentru înlă»
cald şi pînă la destinaţie briche
‘ţ ceea ce am găsit noi în maga dreptăţite. Iată, de pildă, calita tele se sparg, depăşindu-sc procen tnrnrea lor.
zin. tea lemnului vîndut populaţiei. In Lîngă stivă se adunase în acest fel
