Page 22 - Drumul_socialismului_1975_01

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6045 ® MARŢI, 28 IANUARIE 1975
Pag. 6

îl .ura/«
mva

FACULTATEA — CENTRU DE INVĂŢĂ- lut CUI
MÎNT, LABORATOR DE CERCETARE,
rniltnmi mare act de cultură,
UZINĂ DE PRODUCŢIE
datorie sacră, patriotică
MONTAJ
MUZÎCAL-LITERAR
a fiecărui cetăţean
M o n t a j u l muzical-li te rar
„Ceauşescu — inima ţării“ a pri­ Forumul legislativ al ţării, Ma­ punerea în circuit public a psn
lejuit o deosebit de reuşită ma­ rea Adunare Naţională, a adop­ trimoniulul cultural naţional. A».
nifestare artistică, oferită con­ tat, la 30 noiembrie 1974, Legea cesta se constituie din marile ves­
structorilor hunedoreni la acest ocrotirii patrimoniului cultural na­ tigii ale istoriei şi civilizaţiilor
sfîrşit de ianuarie. Organizat de ţional al Republicii Socialiste
clubul „Constructorul“, în cola­ Practica studenţilor a căpătat, Bădulescu şi Marica au urmărit România. Reglementarea activită­ făurite de-a lungul mileniilor pe
borare cu Şcoala generală nr. 2 din acest an universitar, un dublu practica în subteran, la locurile ţii pe acest tărîm constituie un teritoriul ţării, din creaţiile llte-
din Hunedoara, montajul muzi- aspect i de iniţiere în meserie şi de muncă“. (Ing. Viorica Stoicescu). moment cu profunde semnificaţii, rar-artistice, ştiinţifice şl tehnice
a căror valoare a fost consacrată
cal-literar a fost prezentat în de a produce învăţînd. La I.M. — E o serie foarte bună şi gîn- de cea mai mare importanţă pen­ în decursul timpului, precum şl
trei spectacole, fiecare bucurîn- Petroşani, studenţii facultăţii de desc că acest mod de efectuare a tru cultura noastră naţională. In din valori aparţinînd tezaurului
du-se de o caldă audienţă. utilaj' tehnologic efectuează prac­ practicii e bine venit pentru aco­ acest fel, întreaga zestre izvorîtă culturii universale exis-tente pe
tica în atelierul de producţie al modarea cu munca — opinează din sensibilitatea şi geniul poporu­ teritoriul României.
institutului, materializînd planul ing. Irina Crăiescu, şefa biroului
acestuia, a, cărui valoare se ridică geo-topo-tehnic de la mina Ani- lui român poate fi cunoscută de Pornind de la aceste consideren­
MANIFESTĂRI DEDICATE la peste un milion lei. Este vorba noasa, apreciind participarea la către masele largi, ocrotită, con­ te, deţinătorii de bunuri culturala
ANIVERSĂRII de realizarea dispozitivului de în­ activitatea zilnică a studentelor servată şi păstrată în condiţii op­ — organizaţii obşteşti, culte reli­
time
pentru
generaţiile
viitoare,
gioase sau persoane fizice — au
din grupele 157 şi 158, anul II to­
UNIRII PRINCIPATELOR cercări statice la forfecare pură fiind considerată bun cultural cu
(250 bucăţi) şi a dispozitivului pen­ pografie, subingineri. In sectorul datoria să le declare în termen
tru determinarea constantelor e- IV al aceleiaşi mine, maistrul Ni­ valoare naţională. de 60 zile de la intrarea in vigoa­
lastice ale materialelor pe cale colae Feier mărturiseşte ! »Dacă Apărarea şi îmbogăţirea tezau­ re a legii sau, după caz, de 15
„Hai să dăm mină cu mînă“ nedestructivă — aparate brevetate studentul Victor Muşat mă uimeş­ rului de valori culturale al ţării zile de la dobîndire, în vederea
s-a intitulat acţiunea unităţii de ca invenţii ale prof. dr. ing. N. D. te prin modul exemplar în care de către fiecare generaţie este înscrierii lor în evidenţa centrali­
pionieri a Şcolii generale nr. 3 Popescu, conducătorul atelierului munceşte, ceilalţi 4 studenţi, re­ dictată nu numai de valoarea in­ zată de stat, de către organele în
din Hunedoara desfăşurată pe de producţie din institut. partizaţi la noi, absentează nemo­ trinsecă a comorilor culturale — drept. In acest sens, se înfiinţea­
parte componentă a avuţiei naţio­
Pentru 458 de studenţi de la fa­
platforma furnalului nr. 5, sec­ cultatea de mine, semestrul ' doi tivat, iar comportarea lor lasă de nale generale — ci şi de puterea ză Comisia Centrală de Stat a
dorit. Ieri au fost chemaţi la
ţia I, din C.S.H. In cadrul unui al anului universitar a început şeful sectorului. Cred că întîlnirea lor de mărturie, în faţa lumii,, a- Patrimoniului Cultural Naţional,
Direcţia patrimoniului cultural na­
interesant dialog, pe tema „Hu­ printr-o muncă aparte. Majorita­ cu tovarăşul inginer Vasilescu le-a supra calităţilor creative ale po­ ţional, precum şi oficii pentru pa­
nedoara în perspectiva noului tea studenţilor s-au încadrat în prins bine, pentru că, în schim­ porului nostru, de uriaşa lor în­ trimoniul cultural naţional jude­
cincinal“, au vorbit pionierilor formaţiunile de luci'u din subte­ bul următor, au venit la şut“. semnătate pentru cunoaşterea ge­ ţene şi al municipiului Bucureşti.
Arcadie Schwartz, secretarul co­ ranul Văii Jiului. — Noi am căutat să-i reparti­ nezei etnice şi a evoluţiei noastre Oficiul judeţean Hunedoara se în­
mitetului de partid, Gh. Durm- — Problema practicii în produc­ zăm la cele mai bune brigăzi — istorice, a luptei necurmate pen­ fiinţează în cadrul Muzeului din
triu, preşedintele comitetului ţie a fost privită cu toată serio­ la Cristea, Vereş, Tîrbuzan — adi­ tru salvarea fiinţei naţionale, pen­ Deva, stabilit de Consiliul Culturii
sindical şi T. Toma, secretarul zitatea — precizează conf. dr. ing. că să le creăm condiţii de muncă, tru neatirnare şi progres social, şi Educaţiei Socialiste.
Ion Dijrhăresou, şeful comisiei de
de forţa lor convingătoare în pro­
deşi cred că asta nu e suficient.
comitetului U.T.C., după care a practică pe institut. Aproape în Poate trebuie să ne gîndim şi la barea continuităţii româneşti pe a- Evidenţa centralizată a tuturor
urmat un recital de versuri pa­ fiecare localitate, directorii ex­ faptul că majoritatea s-au acomo­ ceste meleaguri, precum şi a ra­ bunurilor care fac parte din pa­
triotice prezentat de membrii ploatărilor miniere s-au ocupat dat greu cu munca (Ştefan Pui- porturilor de influenţare recipro­ trimoniul cultural naţional se în­
personal de primirea şi reparti­ că pe care le-am avut cu marile tocmeşte unitar, pe baza declara­
cenaclului „Flacăra“ din locali­ can, secretarul comitetului de ţiilor şi extraselor de inventar de­
tate — Ion Radu Igna, Valeriu zarea studenţilor la locurile de partid de la E.M. Aninoasa). civilizaţii ale tuturor timpurilor. puse de deţinătorii acestor bunuri
muncă, de asigurarea condiţiilor La E.M. Vulcan, directorul mi­
Bîrgău şi Nicolae Isac. (Ioan de lucru. încadraţi în brigăzile de nei, ing. Emil Muru, a stat pe în­ Cunoaşterea tuturor acestor va­ la Oficiul judeţean Hunedoara,
Vlad, corespondent). mineri, studenţii învaţă să mun­ delete de vorbă cu studenţii, care lori are darul de a contribui la precum şi a identificărilor de noi
o mai sistematică şi eficientă e-
cească, contribuind efectiv la re­ şi-au manifestat dorinţa de a se ducare patriotică şi culturală a ti­ bunuri efectuate de personalul de
☆ alizarea sarcinilor de plan. Ne-am încadra în brigăzile de mineri. neretului, a întregului popor. specialitate al organelor compe­
propus ca această contribuţie a Le-a arătat şi greutăţile şi avan­ tente. După completarea declara­
IIORA UNIRII care s-a în­ studenţilor să se materializeze in tajele. Astfel, cei încadraţi în for­ Aşa cum se apreciază în Ra­ ţiilor Ia Oficiul judeţean pentru
cins la Şcoala generală nr. 1 30 000 tone de cărbune extrase în maţiunile de lucru nu ridică pro­ portul prezentat Congresului al patrimoniul cultural naţional, da­
Petrila a încheiat o vibrantă ma­ cele 3 săptămini de practică pro­ bleme. »Am băieţi — Dorin Firon- Xl-lea al partidului de tovarăşul tele se centralizează la Direcţia
nifestare patriotică, organizată ductivă. doiu, Petru Orăşanu — care ştiu Nicolae Ceauşescu, »Activitatea patrimoniului cultural naţional,
politico-educativă trebuie să por­
aici la 24 ianuarie. Ea a fost — Cum este coordonată, de că­ că nu ies fără 150 lei/post. Con­ nească de la cunoaşterea trecutu­ care păstrează şi prelucrează în­
precedată de o expunere privind tre institut, practica in produc­ stantin Cimpoieru, din anul II, a lui de luptă revoluţionară a po­ treaga evidenţă! Definitivarea lis­
ţie ?
solicitat să lucreze şi în 31 ia­
semnificaţia actului Unirii, de — în această acţiune au fost nuarie, care nu e zi de practică“. porului nostru, să se bazeze pe tei bunurilor din patrimoniul cul­
tural naţional se efectuează de
dramatizarea povestirii „Moş Ion cooptate 21 cadre didactice din in­ (Conf. dr. ing. I. Dijmărescu). »E tradiţiile culturii lui progresiste, Comisia Centrală de Stat a Patri­
Roată şi Unirea“ şi un frumos stitut, care urmăresc zilnic, îndru­ adevărat, ni se cere efort, dar gă­ ale culturii progresiste şi revolu­ moniului Cultural Naţional şl se
mă şi ajută desfăşurarea practicii. ţionare mondiale. Nu trebuie uitat
program de cîntece şi recitări sesc binevenită practica în for­ că felul de a trăi şi gindi al po­ supune aprobării Consiliului de
dedicate evenimentului. Ei primesc un real ajutor de la maţiile de lucru. Luăm direct con­ Miniştri.
cadre de specialişti din fiecare în­ tact cu munca din subteran — şi porului a constituit şi va constitui
treprindere. cred că numai aşa reuşim să ne întotdeauna temelia dezvoltării cul­ Contribuţia adusă de către cetă­
La E.M. Petrila — unde în pri­ însuşim meseria aleasă —, contri­ turii cu adevărat înaintate. Trebuie ţeni, animaţi în primul rînd de un
ŞTAFETA FOLCLORICĂ ma serie au sosit 41 de studenţi, buim la îndeplinirea planului şi să adăugăm de aceea, la creaţia înalt spirit patriotic, la constitui­
„CĂUTĂTORII dintre care 37 s-au angajat efec­ realizăm şi noi venituri care ne prezentului, creaţia trecutului, rea şi dezvoltarea patrimoniului
marilor
cultural naţional este stimulată şi
cuvenită
dind
preţuirea
tiv în subteran, la care s-au a-
DE COMORI" dăugat, in a II-a serie, alţi 31 stu­ prind bine“. (Mihai Dărăşteanu, a- înfăptuiri ale înaintaşilor noştri, recompensată in acelaşi timp prin
nul II mine, ingineri, încadrat in
denţi — practica »nu ridică pro­ brigada minerului I. Sima, la E.M. moştenirii înaintate a mişcării premii, distincţii, aducerea nume­
bleme. Eu, împreună cu inginerul Vulcan), noastre revoluţionare". lui donatorului la cunoştinţa pu- ■
Duminică, tradiţionala ma­ Marin Răduţ, răspundem din par­ Pentru că mineritul are parti­ Subliniindu-se faptul că prin blicului. Aplicarea întocmai a pre­
nifestare folclorică „Căutăto­ tea exploatării de buna desfăşura­ cularităţile lui, practica din acest valoarea sa cultural-socială, pa­ vederilor Legii patrimoniului cul­
rii de comori“ a continuat să se re a acesteia. Zilnic facem, atît la semestru a relevat o cerinţă ! trimoniul cultural-naţional al R.S. tural naţional este de aceea şi o
sectoare, cit şi la lămpărie, un România aparţine poporului şi că înaltă îndatorire patriotică, cetă­
desfăşoare în numeroase locali­ compactarea întregii perioade de ţenească.
tăţi din judeţul nostru. Astfel, la contrapontaj, şi, vă putem spune, practică. Aceasta ar exclude ris­ statul asigură cunoaşterea, evi­
că după aproape 3 săptămini nu cul fragmentării, al dispersării for­ denţa centralizată şi păstrarea în MIRCEA VALEA
Hărău, Călan, Turdaş, Haţeg, am avut absenţe nemotivate. Este ţelor, practica va cîştiga în con­ deplină securitate a tuturor bunu­ directorul Muzeului judeţean
Blăjeni, Gothatea, Ghelar, Ro­ adevărat că şi din partea institu­ ţinut. Va cîştiga în pregătirea rilor din cadrul său, în lege se
mos, Clopotiva şi Hunedoara, tului se fac, zilnic, controale. E profesională şi studentul, va cîşti­ arată că este o îndatorire patrio­ MINEL BODEA
peste treizeci de formaţii vorba de tovarăşul decan Leţu, ga în realizări şi întreprinderea. tică a tuturor membrilor societă­ instructor la Comitetul jua'eţean
artistice de amatori s-au în­ tovarăşii Bădulescu, Fodor, Mari- ţii noastre de a contribui La con­ pentru cultură şi educaţie
trecut în cadrul unor ample ca, Georgescu, Stancu... Tovarăşii LUCIA LICIU stituirea, ocrotirea, cercetarea şi socialistă
specfacole urmărite de un mare
număr de spectatori.
MODERNITATE, ACCESIBILITATE ŞI AUDIENŢĂ SPORITĂ ÎN ACTI­ „Profil
SIMPOZIOANE
VITATEA BRIGĂZILOR ŞTIINŢIFICE eminescian“
_ In cadrul unui simpozion des­ Duminică dimineaţa, la Deva,
făşurat la Casa de cultură din în sala festivă a Consiliului
popular judeţean a avut loc sim­
Brad, ing. Constantin Şurtea,
pozionul „Profil eminescian“,
prof. Constantin Rusu şi tehni­ prilejuit de sărbătorirea a 125
cianul Viorel Popa au vorbit de ani de la naşterea Lucea­
despre activitatea specialiştilor fărului poeziei româneşti, Mihai
romăni în cadrul contractelor de Brigada ştiinţifică s-a statorni­ „problema zilei“, îşi propun de noştri optau pentru metoda uti­ Eminescu.
asistenţă şi cooperare tehnică şi cit în mişcarea noastră culturală fiecare dată să trateze pe larg o lizată în urmă cu cîţiva ani a La această manifestare oma­
culturală între România şi Al­ ca una dintre cele mai populare problemă impusă de momentul prezentării şi dezbaterii unor ci­ gială, organizată de către In­
spectoratul şcolar judeţean şi
geria. (Alex. Jurca, corespon­ forme de difuzare a ştiinţei la respectiv. După cum ne spunea cluri de probleme ; alţii au su­ Casa corpului didactic, în cola­
sate. Popularitatea ei se explică
dent). 1 Rusalin Işvănoni, directorul că­ gerat constituirea numai a unor
în primul rînd prin aceea că a minului cultural, problemele de brigăzi ştiinţifice specializate, borare cu Societatea de ştiinţe
adus un plus de dinamism, com­ pe agenda consiliului comunal al profilul acestora extinzîndu-se de filologice şi Comitetul judeţean
☆ petenţă şi prospeţime în răspîn- Frontului Unităţii Socialiste au la istorie şi medicină şi la alte pentru cultură şi educaţie socia­
direa ştiinţei şi culturii, şi în al prioritate. domenii t politică internă şi listă, au' prezentat comunicări
Printre numeroasele manifes­ doilea rînd, prin dialogul viu, le­ externă, agronomie, economie şi referate: prof. univ. dr. Eu­
... Pe lingă Casa de cultură din
tări cultural-educative ce se des­ gat de preocupările spirituale ale Hunedoara fiinţează 16 brigăzi politică, astronomie ş.a. Această gen Todoran (Timişoara) — „E-
făşoară în vederea întîmpinării auditoriului, brigada îmbinînd ne­ ştiinţifice cu peste 90 de membri. soluţie pare mai atrăgătoare. minescu, poet modern“; prof.
alegerilor de la 9 martie, la Clu­ cesităţile obiective ale educaţiei La fiecare întîinire . eu publicul, S-ar putea folosi în acest caz un dr. G. I. Tohăneanu (Timişoara)
cu cerinţele cetăţenilor. — „Originea unei metafore emi­
bul sindicatelor din Simeria brigada prezintă o temă majoră material didactic bogat, precum
peste 300 de tineri au participat ... La Topliţa există două ase­ (stabilită în prealabil cu sprijinul şi mijloace moderne audio-vizua- nesciene: cerul — cort“; prof.
menea brigăzi ştiinţifice. Prima, le, deoarece nu este îndeajuns Dumitru Susan (Deva) — „Emi­
cabinetului municipal de partid).
la simpozionul „Judeţul Hune­ condusă de directorul şcolii gene­ In ultimele luni aceste teme s-au să cunoşti problema ce trebuie nescu şi unele probleme ale în-
doara pe coordonatele socialis­ rale, Adam Craşoveanu, este com­ axat pe popularizarea şi dezbate­ tratată, ci mai ales cum s-o văţămintului“; prof. Dumitru
mului“, susţinut de profesorii pusă din profesorii Constanţa rea documentelor Congresului al înfăţişezi oamenilor, să găseşti Boboşa (Deva) — „Măiestria a-
Mircea Dan Lazăr şi Ştefan Ma- Tausch, Gh. Bocşeri, Viorica Voi- Xl-lea al partidului, după care modalităţi cit mai eficiente şi daptării formei la fond în Scri­
nescu, M. Moloţ şi medicul F.
rinescu din Deva. (Argentina se răspunde la întrebările cetă­ ingenioase de prezentare. soarea a III-a de Mihai Emi­
Borza, Simeria). Szilagy, a doua, condusă de prof. ţenilor. însă, aşa cum a reieşit Utilizarea informaţiei lapidare nescu“; prof. Georgina Roven-
Axente Hîcă, este compusă din dintr-o convorbire cu prof. Şte­ depăşeşte astăzi imperativele edu­ ţa (Brad) — „Vraja mereu
profesorii Florica Hanţ, Alexan­ fan Ballo, responsabilul brigăzii caţiei permanente. Fireşte, pentru proaspătă a poeziei lui Emines­
drina Duduia şi asistenta medi­ operativitate, o brigadă ştiinţifi­ cu“ — şi prof. Clemente Con-
PENTRU NAVETIŞTI cală M. Lăzăroni. Cele două bri­ ştiinţifice de la şcoala generală că comunală poate veni mai uşor standin (Deva) — „Ecouri emi­
nr. 6, precum şi cu prof. Raisa
găzi se deplasează de două ori Boiangiu, directoarea Şcolii gene­ în întîmpinarea unor interese nesciene în tipăriturile Orăştiei“.
pe lună în localităţile Dealu Mic, rale nr. 3 din Hunedoara, în ma­ reale ale cetăţenilor. Dar, şi Totodată, a. fost prezentat poe­
Duminică, formaţiile artistice Dăbîca, Hăşdău, Goleş, Vălar şi mul „Lira lui, Eminescului“ de
ale Clubului sindicatelor din Si­ Topliţa. Existenţa celor două bri­ joritatea brigăzilor ştiinţifice, în tocmai aceasta dorim să subli­ Ion Bănuţă.
niem, o brigadă ştiinţifică spe­
afară de amintita temă majoră,
meria au prezentat programul găzi (pînă în septembrie 1974 găsim cîte ceva din „de toate cializată — mult mai uşor de In continuare, participanţii la
„Cîntece şi veselie“ în satele a funcţionat doar una) constituie pentru toţi“ şi, sub acest unghi constituit la nivelul unui muni­ simpozion, precum şi un nume­
deci o realizare de reţinut! des-
Banpoţoc_ şi Hărău pentru na­ făşurîndu-şi activitatea sub egida de vedere, deşi asistăm la o acti­ cipiu — se poate înscrie mai te­ ros public, au urmărit la sala
vetiştii din aceste sate ce mun­ vitate multilaterală, ea nu întru­ meinic în activitatea sistematică „Arta“ o şezătoare literar-muzi-
Frontului Unităţii Socialiste, pe
cesc în întreprinderile simerie- aria întregii comune, avînd în- neşte caracteristicile necesare de instruire şi educaţie a cetăţe­ caîă, la reuşita căreia şi-au dat
ne. constituirii unui real proces edu­ nilor, înscriindu-se astfel in con­ concursul corul de cameră al
tîlniri periodice şi cu locuitorii cativ. Sub acest aspect, fiecare textul modern al întregii activi­ Liceului de muzică şi arte plas­
satelor aparţinătoare, membrii brigadă reprezintă un segment tăţi cultural-educative. tice, precum şi formaţiile artis­
brigăzilor nu răspund numai în­ din ceea ce ar trebui să fie un tice ale Liceului nr. 2 din Deva.
trebărilor, ci, ţinînd seama de întreg. Unii dintre interlocutorii C DROZD