Page 4 - Drumul_socialismului_1975_01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. i

SĂ RECUPERĂM TOT

MARŢI,

8,30 Oi
CE ĂNIMĂ COLECTIVUL DE na m calm 9,00 Teleyco
limbă franc«
(reluare).
Permanentizarea îngrijitorilor - fl,Z0 Sâ c
De la bun început trebuie men­ de energie in aceste dinamici, e pildă la centrala electrotermică. Tribuna TV.j
ţionat că într-o unitate economi­ mai greu de stabilit acum. Cert Prin neintrarea în producţie la zidi; 12,20 !
că complexă, cum este întreprin­ este că după cum ne asigură to­ termen a centralei, prin amînarea pfrgie decisivă pentru limbă rujă;
englez
derea „Victoria" Călan, problema varăşul Ioan M. Popa, secretarul repetată a punerii ei în funcţiune Legile ţării
eficienţei nu trebuie „ruptă“ de e- comitetului de partid al întreprin­ nu se realizează o însemnată can­ gea consilii
forturile ce se întreprind pentru derii — toţi comuniştii, toţi mun­ titate de energie electrică, care Muzica; 18,0
economisirea energiei şi carburan­ citorii „Victoriei“ au înţeles exi­ trebuia obţinută prin valorificarea creşterea producţiei anénaisre slune enciclc
ţilor, pentru continua scădere a genţele ce se pun pe linia econo­ resurselor energetice secundare. ret. Emlslun-
consumurilor specifice la. aceste misirii energiei şi au acţionat cu Vorbind cu inginerul Viorel 10,40 Lecţii
din agricultt
elemente — dat fiind ponderea lor toate posibilităţile lor. Monda, şeful secţiei mecano-ener- îndeplinirea indicatorilor de plan ceasta lună. Producţia medie zil­ *erL Felix i
în rentabilitatea activităţii de an­ De fapt, comitetul de partid al getice, cu Ilie Andrei, secretarul în sectorul zootehnic depinde ho- nică de lapte marfă pe cap de Jurnal; 20,00
samblu. Valoarea acestora in chel­ întreprinderii a iniţiat un vast comitetului de partid al secţiei tărîtor de permanentizarea ca în­ vacă mulsă este de 5,5—6 1, ceea
tuielile întreprinderii, însemnăta­ program în această direcţie, stabi­ furnale, cu Iohan Stumer, şef de grijitori de animale a celor mai ce înseamnă o creştere de peste
tea lor pentru gospodărirea bazei lind sarcini precise pe secţii şi echipă la bateria de cocs brichete, harnici şl pricepuţi cooperatori. 4 ori faţă de aceeaşi perioadă a
cu alţi comunişti de nădejde, a- Ţinînd seama de acest adevăr — anului trecut. Sînt cooperatori ca­
flăm că acest început de an a ge­ ne relata Aurel Doboş, secretarul re de 5—6 ani şi chiar mai mult
nerat un nou gînd în rîndul side- .Comitetului comunal de partid Ge- lucrează In zootehnie, situîndu-se TV.; 20,30 T
rurgiştilor de la Călan : acela de oagiu — ne-am propus ca in cele în fruntea întrecerii pentru depă mior ă; Cosi
r
a recupera tot ceea ce s-a risipit. trei C.A.P. din comună să asi­ şirea efectivelor, a producţiei de Mozart; 21,5
Conducerea întreprinderii, comite­ gurăm oameni localnici, care dove­ lapte şi carne. Exemplul comuniş­ mea — (casi
tul de partid se află în prezent in desc o grijă deosebită faţă de a- tilor Maria Pătruţ, Elisabeta Nec- toţi da ince
faza elaborării unui amplu grafic vuţia obştească, izvorul creşterii şa şi Ioan Popa, al cooperatorilor ore.
Să nu consumăm menit să ducă la urmărirea con­ bunăstării lor materiale. Un pas Valeria Gruia, Viorica Tira, Ni- MIERCUR
cretă a modului în care sint valo­
însemnat In această privinţă s-a
rificate resursele energetice. Sînt in­ făcut şi La C.A.P. -Aurel Vlaicu — colae Văidean, Ana Pleşa şi Va­ I
leria Tira — să-i amintim doar
de drogul consumului tensificate eforturile pentru .pune­ ne-a precizat preşedintele urritâţii, pe cîţiva — este cît se poate de 9.L. -..'ţcoc
8. v' Curs
-
rea in funcţiune a centralei ter­
Aurel Mariş. Dacă cu doi-trei ani
moelectrice de 12 MW, pentru fo­ in urmă aveam cîte 15—20 îngri­ grăitor. Fiind retribuiţi în acord hrnbâ rujă; .
global, in raport de producţia de
11.00 Opereti
losirea din plin şi eficientă a tu­ jitori din afara unităţii, datorită lapte, carne şi de produşii obţinuţi, tec fl dansl
turor utilajelor şi agregatelor. activităţii desfăşurate de, organiza­ (reluare): So
energetice şi de materii prime a sectoare, pe fiecare membru de — Există în rîndul comuniştilor, îngrijitorii sînt stimulaţi să asigu­ Telex; 16,00
ţării, implicaţiile pe care le gene­ partid. Chiar dacă agitaţia vizuală in rîndul oamenilor din uzină o ţia de partid şi de consiliul de con­ re o bună furajare şi îngrijire a mană; .16,30-
rează în sporirea fondului de acu­ nu a fost întotdeauna pe fază, frămintare generală pentru econo­ ducere am reuşit să reducem nu­ tuturor categoriilor de animale. bă franceză •
mulare — iată cîteva dintre căi­ pentru a ţine mereu trează în min­ misirea resurselor energetice, pen­ mărul lor la mai puţin de jumă­ Important de reţinut este că la Din lumea
le după care trebuie privit efor­ tea muncitorilor importanţa pro­ tru eficienţă în general — ne spu­ tate, iar fluctuaţia a scăzut sim­ retribuire se ţine seama şi de ca-1 lelor; 16/ î
ţitor. Incontestabil, aprecia şeful
preş; 1 8 , ,
tul propriu, care după cum se blemei, pentru a combate mai des nea inginerul şbf Doinei Frenţoni. fermei zootehnice, medicul veteri­ litatea producţiei realizate de fie- ' clal-pollticâ ;
I
care îngrijitor.
subliniază în' documentele aprobate actele de risipă, am constatat cu Ne bizuim mult pe aceasta. E fac­ nar Ioan Susan, roadele perma­ — De 8 ani sînt îngrijitor la ti- i Scena. Danto.
de Congresul al XI-lea al partidu­ deosebită satisfacţie că obiectivele torul nostru de succes. nentizării îngrijitorilor se reflectă neretul femei pentru reproducţie 1 cu; 18,55 Far
lui trebuie orientat cu fermitate înscrise în planul „de bătaie“ al 11 subliniem ca atare. Nu ca fi­ direct în rezultatele de producţie. — ne mărturisea Ioan Popa. Nur jeri. Felix rr
in vederea folosirii raţionale a sur­ întreprinderii sînt cunoscute de nal al acestei confruntări, ci pen­ Ca dovadă, în prima decadă a lu­ vă spun să mă laud, dar oricine 1 Jurnal, o Cu
selor de energie primară, a ener­ aproape toţi muncitorii. De un real tru a deschide o cale de revenire. nii ianuarie a.c. s-a livrat la fon­ poate vedea că îngrijesc lotul dei Vetre folclor!
Ciclu
giei electrice, a celorlalte resurse folos au fost iniţiativele lansate dul de stat Întreaga cantitate de viţele care mi s-a repartizat ca pe’ mateca. Wlderben
Bo
energetice. şi preluate — cu gradul lor de ILIE COJOCARU lapte prevăzută in grafic pe a­ animalele din gospodăria proprie.! dez); 22,10 2
în faţa acestor exigenţe, colec­ particularitate — în toate secţiile Este meseria de care m-am legat/
tivul întreprinderii „Victoria“ Că­ şi sectoarele. La furnalul 2, de şi o practic cu tragere de inimă, ) JOI, I
lan a obţinut în 1974 însemnate pildă, s-a pus în 1972 problema mai ales cînd ştiu că şi conduce-1
salturi calitative, comparativ cu dacă acesta să intre in reparaţie rea unităţii pune mare preţ pe.’ 16.00- 17,00
anii precedenţi, înregistrîndu-se capitală sau nu. Dacă intra, nu se zootehnie. I Telex; 17,35 7
diminuări considerabile ale consu­ realiza producţie suplimentară, iar — Animalele sînt avuţia noastră,/ (lei; 17,55 D
18,05 Univers!
murilor de energie. dacă furnalul ■îşi continua activi­ a tuturor cooperatorilor — afirmai
tatea, apărea riscul de a depăşi Locţll pentru
Deşi încă neîncheiat în detaliu, consumul de cocs datorită, fără Maria Pătruţ. Noi trebuie să lei cultură; 19,20
bilanţul pe 1974 pune totuşi în lu­ îndoială, uzurii agregatelor. îngrijim ca pe ochii din cap, de-' llx motanul;
mină elemente extrem de valoroa­ oarece ferma zootehnică este sec-! 20.00 Avanprc
se ce alcătuiesc coordonatele mun­ Furnaliştii au hotărît însă ca torul care ne aduce zi de zi ve-i chetă ,,T\ Ci
re; 20,35 Des
cii desfăşurate pentru folosirea ra­ furnalul să-şi continue activitatea, nituri. Cine oare, dacă nu noi,) feră un buch
ţională nu numai a potenţialului cu gîndul că eforturile lor vor fi cooperatorii, trebuie să se îngri-i pisicii; 21,0!
în măsură să stăvilească un con­ jească de creşterea animalelor uni-.'
productiv, dar şi a celui energe­ sum exagerat de cocs. Nu s-a in- Cincinalul rr
tic. Este vorba despre o dinamică timplat tocmai aşa, dar punind în tăţii ? Alături de mine, în fermă ţ Inţifice; 21,40
revelatorie a creşterii beneficiilor, balanţă ce s-a cîştigat din 1972 lucrează şi cele două fiice, Vio-i mieră pe ţară
distractivă; 22,
rica Tira şi Anuţa Bătrina. Ini
a reducerii cheltuielilor la 1 000 lei pină spre finele lui ’74, cu ce s-a ferma noastră, cine munceşte bine, l
producţie marfă, a diminuării con­ pierdut, se constată că iniţiativa ciştigă bine. Sînt şi unele greu-,' VINERI,
sumului energetic etc. furnaliştilor şi-a dovedit eficienţa. tăţi. Zi de zi îngrijitorii trebuie să^ 16.00- 17,00
Cum au influenţat eforturile Nu tot atît de bine stă situaţia fie prezenţi în sector, neavînd oa- / Emisiune în lin
meni de schimb pentru a asigura i
pentru diminuarea consumurilor în cazul . altor compartimente, de şi unele zile libere. Ni s-a spus că! Tragerea f*,to;
se are în vedere ca în viitor pro-/ seri. Felix mC
jurnal; 20,00
blema să fie rezolvată. ) verticala dezvi
In scopul uşurării muncii îngri-i tece îndrăgite,
jitorilor — a completat şeful fer-) roţi; 20,45 Fllr
mei — ne-am prevăzut ca în acest! In subteran. I
an să introducem mecanizarea/ 22.10 24 de oi
mulsului şi evacuării gunoiului din) SIMBATA,
Anul 1975 se anunţă, din primele zile, rodnic pe frontul muncii. grajdul vacilor cu lapte. De ase-l
Peiţtru marea majoritate a colectivelor este caracteristică atmosfera menea, vom construi un nou grajd, 1 10,00 Film s
de entuziasm şi angajare efectivă, la nivelul noilor sarcini. Sint insă unde se va mecaniza procesul de l Năzdrăvanul D
unele unităţi care au început să fie in distonantă cu avintul general, producţie. Astfel vom putea atra-/ reştlul necunos
demarind mai greii planul de producţie. ge şi permanentiza cu mai multă) dul ăstei ţări
Reluînd „Metronomul producţiei“, ziarul nostru îşi propune să uşurinţă îngrijitorii de animale, 1 Legile ţării -
Legea cohsllillr
vină cu consecvenţă in sprijinul impulsionării activităţii din acele în­ se va îmbunătăţi substanţial ac-' Teleclnemateca
treprinderi şi şantiere care înregistrează rămineri în urmă. tivitatea fermei, ţinînd seama că! Preferinţele dv.
va trebui ca în ultimul an al/ preferinţele no
cincinalului să sporim efectivul de) versltatea TV.;
bovine cu peste 100 capete şi săi Ţie, patrie, îţ
Minerii de fa Dîlja şiÂninoasa Ioan Mircea împărtăşeşte din ex reparat vagoane marfă. Lăcătuşul realizăm o producţie de lapte mar-' melc; 14,50 E
I.M.M.R. Simeria, atelierul de
toare. O vine
fă cu 60 la sută mai mare decît)
perienţa sa tînărulul lăcătuş Eugen
15.10
Dlveitl:
Borza despre repararea distribuito rului de aer de Ia frîna vagoanelor. in anul trecut. , formaţia ,,Copr
Foto : V. ONOIU N. TÎRCOB ţ doscop cultural
pot şi trebuie să intre cît mai ciul Cîntare on
le peliculei; 1
da - Anglia,
naţiuni). Transn
îmbunătăţirile funciare — acţiune la DiibUn: 18,
grabnic în cadenţa bazinului! tex,..-i artera. -
pi I lor; 19,30 7
După primele două’ zile de zile deschiderea unui nou abataj prioritară pe agenda cooperatorilor rier electoral;
pedla. Arta r
rea unei insu
muncă, toate exploatările mini­ cu front lung, iar în sectorul I rama: Salvarea
ere din Valea Jiului aveau pla­ curăţirea, închiderea şi atacarea Congresul al XI-lea al parti­ marul comunei Densuş : „Pentru necesitatea executării lucrărilor Publicitate;
Misiune Imposi
nul îndeplinit şi depăşit. După unei noi felii în abatajul nr. 4. dului a subliniat necesitatea ri­ anul 1975 avem stabilit să facem de îmbunătăţiri funciare. In a- jurnal; 21,50
alte două zile, mina Aninoasa Nu sînt probleme care nu se pu­ nul trecut pe cele peste 500 ha i vă; 22,00 Intîl
„acumulase" un minus faţă de teau stăpîni din punct de vede­ dicării .permanente a capacităţii canale de scurgere a apei din pe care s-au concretizat astfel 10...
prevederi la producţia brută de re tehnico-organizatoric. Fiecare productive a pămîntului prin e- plantaţia de pomi de pe 120 hec­ de acţiuni, lucrările agricole s-au
cărbune de aproape 000 tone, ră- conducere de secţor elaborează xecutarea unui vast program de tare, să realizăm şanţuri pc 3 000 putut realiza în condiţii mai bu- | DUMINICA,
ml la brigada din I-Iăţăgel şi la
lucrări de îmbunătăţiri funciare.
mînere în urmă care, din pă­ diagrame de eşalonare a extrac­ Cum se materializează această C.A.P. Peşteana, sâ defrişăm ne, ceea ce s-a resimţit şi asu­
8,30 Deschid'
cate, a fost majorată pînă Îs ţiei şi pregătirilor şi urmăreşte, cerinţă în unităţile agricole din prin contribuţia cetăţenilor arbo­ pra producţiei. Pe lingă întreţi- I Emisiunile zilei
sfîrşitul primei decade a lunii ia­ prin măsurători decadale, evolu­ cadrul consiliului inlercooperalist retul de pe 50 ha păşuni, să exe­ nerea sistemului de canale, în , roşii ; 9,35 Dai
nuarie. Şi producţia minei Dîlja a ţia pregătirilor şi a abatajelor. Toteşti ? cutăm curăţiri simple pe 300 ha 1975 ne concentrăm eforturile la ţa satului ; 1
1
oscilat între „plus“ şi „minus“, Or, aceste instrumente de previ­ In g. Ilie Bufnea, preşedintele şi să fertilizăm 150 ha pajişti corectarea acidităţii solului pe | nele noastre ;
mai mult către minus în prima ziune, această planificare de de­ consiliului intercooperatist t „In naturale. O parte din lucrări au 180 hectare şi la readucerea în muzicii ; 12,3
decadă. Cu diferenţe zilnice de taliu, măsurătorile trebuie urmă­ anul trecut s-au- finalizat lucră­ demarat, însă ritmul nu ne sa­ circuitul arabil a unor terenuri I trie! ; 13,0. j)t
300—600 tone. rite şi folosite in coordonarea rile la . sistemul cu dublu scop tisface. Pe baza experienţei din ţinînd seama de obiectivele sta- , 15.00 Magazin
Cauze obiective nu pot fi invo­ activităţii zilnice, pe decadă şi — de desecări şi irigaţii —, care anii anteriori, ne-am propus ca bilile în acest sens de conferin- ' Film serial. ,,Vi
cate. lună. afectează o suprafaţă de 3 400 în lunile de iarnă să facem o ţâ organizaţiei judeţene de I da Vinci" ; 17,'
—
leagăn
prog
Cauze subiective — da ! Eter­ Dereglările de producţie, caden­ hectare, din care pot fi aplicate largă mobilizare a cetăţenilor, cu partid“. uşoară ; 18,00
nele cauze : pregătiri întîrziate, ţa lentă, nesigură, în care co­ udări în perioadele de secetă pe sprijinul deputaţilor, repartizînd Dat fiind volumul însemnat de I continuă ; 1
goluri în asigurarea liniei de lectivele minelor Aninoasa şi Dîl­ 2 600 hectare. Acum sarcina de sarcini concrete pe oameni şi ter­ lucrări ce trebuie întreprinse în , Tv. ; 19,20 1 0C
Telejurnal ;
20
front, deranjamente în extracţia ja s-au aliniat noilor sarcini îşi căpetenie a unităţilor cooperatis­ mene de executare la materiali­ fiecare cooperativă agricolă, de ’ ,,Aş alerga
şi transportul producţiei. . au o explicaţie : la ambele mine te beneficiare este aceea de a zarea . obiectivelor ce revin co­ maximă acuitate este ca în fie- | Dragoste, poves
Referitor la situaţia minei Ani­ s-a tras tare în lunile noiembrie- asigura, împreună cu lucrătorii munei din programul judeţean de care localitate, sub conducerea gram de roma
noasa, ni s-a spus că rămînerea decembrie pentru realizarea pla­ permanenţi de la O.I.F.P.C.A., îmbunătăţiri funciare“. organizaţiilor de partid, să se I lejurnal ; 22,1C
în urmă se datoreşte, în cea .mai nului şi s-au neglijat unele pre­ întreţinerea canalelor. Pentru a Vasile Zgîrcea, secretarul comi­ facă o largă mobilizare a tu- i tivâ ; 22,30 I
mare parte, sectorului I, unde au gătiri. Situaţia se va redresa. asigura folosirea cu randament tetului comunal de partid şi pri­ turor forţelor şi mijloacelor la ' mului.
survenit dereglări în exploatare Cînd ? In această săptămînă — sporit a sistemului, s-a prevăzut marul comunei Sarmizegetusa i realizarea, pînă la începerea lu- |
(denivelări întrg abataje şi în arăta Mişu Dima.' secretarul co­ procurarea de aspersoare cu cre­ „Centrul de greutate al activi­ crărilor agricole de primăvară, a . LUNI, 20
abataje). Dacă conducerea secto­ mitetului ’ de partid de la E.M. dite de la stat. In afară de a- tăţii noastre se va deplasa în obiectivelor reieşite din progra- I 16,00 Telex ;
rului (şef de sector ing. Aure- Dîlja. Pînă la 19 ianuarie secto­ ceasta, la C.A.P. Sarmizegetusa acest an la acţiunile de îmbună­ mul judeţean de îmbunătăţiri i partidul ne
lian Grosu) nu reuşeşte să stă- rul I Dîlja va avea un plus de şi Densuş s-au efectuat canale în tăţire a pajiştilor naturale. Avem funciare. Se vor crea astfel pre­ gram de cînt<
pinească coordonarea abatajelor 500 tone de cărbune — s-a an­ vederea eliminării excesului de în vedere defrişarea a 10 ha pă­ mise ca în ultimul an al actua- j 16,20 Schiul . .
simplu ; 16,30
într-o zonă cu unele dintre cele gajat inginerul Iosif Bocan, şe­ umiditate pe mai mult de* 100 şuni împădurite, fertilizarea a lului cincinal' să se obţină pro- . limba maghiara
mai favorabile condiţii de ză­ ful sectorului. La E.M. Aninoasa hectare, care urmează să fie 300 ha şi executarea lucrărilor de ducţii sporite la hectar de pe ‘ buna Tv. ; ' 19,2
cământ din bazin, de ce nu a in­ producţia se va redresa prin in­ plantate cu pomi în primăvară. igienă pe circa 600 hectare. In toate suprafeţele destinate pro- | 19,30 Telejurna
tervenit mai din timp conduce­ trarea in exploatare a stratului Lucrarea respectivă se va conti­ afară de aceasta, continuăm e- ducerii cerealelor, legumelor sau flector ; 20 20
rea minei ? 5 de la sectorul III — se apre­ nua şi în lunile ianuarie şi fe­ xecutarea unor . canale de scur­ furajelor. Concretizarea sarcinilor | ca lor ; 20.*0 !
de plan şi a angajamentelor a- ,
bruarie. Totodată, un accent de
foileton.
La Dîlja. din investigaţia făcu­ ciază la comitetul municipal de seamă vom pune pe creşterea su­ gere a apei şi "administrarea de Roman 21,35 F
lui“ ;
tă, s-a desprins concluzia că în partid. prafeţei arabile, în care scop sînt amendamente calcaroase pe tere­ sumate in întrecere obligă ca în­ tisticâ Tv. ; 22
nurile. acide“.
sectorul IV a întîrziat cu cîteva I. MÎRZA că din aceste zile îmbunătăţirile ! 22,30 închiderea
identificate peste 40 de hectare“. Pavol Turcu, preşedintele
Drăghin Băiuţ, secretarul comi­ C.A.P. Toteşti : „Sîntem pe de­ funciare să ocupe un loc oriori- i
tetului comunal de partid şi pri- plin convinşi de importanţa şi tar pe agenda cooperatorilor.