Page 6 - Drumul_socialismului_1975_01

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6043 • MARŢf, U IANUARIE 1975

In întîmpînarea alegerilor d© la © martie
125 de ani de la naşterea Iul Mihai Eminescu
O efervescentă activitate politico- Puterea miraculoasă

edueativă si cultural-artistică a versului eminescian

In oraşele şi comunele judeţului nostru sînt tot mobilizate în arena acestor activităţi. politici ai vremii, îndemnlnd cu
mai numeroase acţiunile politico-educative şi cultu- — Ce preconizaţi pentru o îmbinare armonioasă fermitate mulţimea la zdrobirea
ral-artistice integrate in programul manifestărilor între activităţile politico-ideologice şi cele artistice ? orînduiril crude şi nedrepte.
dedicate alegerilor de deputaţi în Marea Adunare — Da, în această perioadă va fi nevoie de o /In complexa şi surprinzătoarea
Naţională şi consiliile populare. îmbinare a muncii politico-ideologice, aflată, după sa creaţie, admiraţia pentru e-
— Ponderea mare a activităţilor unităţilor cul­ cum am spus, într-o maximă ascensiune, cu activi­ poca de aur a „scripturelor ro­
turale hunedorene o constituie cele axate, în prin­ tatea cultural-artistică ce trebuie să o urmeze. At?t mâne" se interferează cu panora­
cipal, pe cunoaşterea şi însuşirea temeinică a do­ la întîlnirile între candidaţi şi alegători, cît şi la ma istoriei şi civilizaţiei univer­
cumentelor programatice adoptate de Congresul al celelalte manifestări, vor fi prezentate programe ar­ sale din „Memento mori“, dar în
Xl-lea al P.C.K. — ne spune tovarăşul Petre Ţîrău, tistice adecvate, în care ponderea mare trebuie să a „Scrisoarea a III-a“, idila cea mai
vicepreşedintele Comitetului judeţean pentru cultură aibă slăvirea realizărilor acestor ani, dar şi o com­ gingaşă de dragoste este împle­
şi educaţie socialistă. paraţie cu trecutul şi în mod deosebit reliefarea tită cu eroismul temerar al celor
— Referindu-ne la domeniul activităţii dumnea­ perspectivei generoase, al cărei mobil propulsator de ce şi-au apărat cu tenacitate
voastră, ne-ar interesa concepţia care a stat Ia baza energii este politica partidului. Cele două teatre de „sărăcia şi nevoile şi neamul".
întocmirii programului de întîmpinare a alegerilor stat, casele de cultură, cluburile sindicatelor şi că­ Problematica complexă a con­
de deputaţi de la 9 martie a.c. minele culturale şi-au întocmit programe potrivite diţiei umane, aspiraţia spre feri­
— Activitatea noastră se va grupa pe cîteva obiec­ obiectivelor amintite. Piese de teatru, montaje literar- cire şi nobleţe, spre absolut şi
tive importante : primul, manifestări de explicare a muzical-coregrafice întocmite de către Centrul jude­ etern — sînt probleme ce-au so­
documentelor Congresului al XX-lea al partidului, a ţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării licitat necontenit mintea şi inima
sarcinilor de plan pe anul 1975 şi mobilizarea largă artistice de masă, materialul literar şi documentar poetului, sînt teme ce le-a cin-
a maselor pentru întîmpînarea alegerilor cu noi reali­ pus în circuit de către Comitetul judeţean pentru tat in poezia sa, bogată şi inesti­
zări în producţie ; al doilea, explicarea legii electorale, cultură şi educaţie socialistă, cu sprijinul creatorilor mabilă moştenire lăsată posterită­
a noilor măsuri ce determină adîncirea democraţiei so­ din judeţ, vor veni în sprijinul activităţilor artistice ţii.
cialiste, o mai largă afirmare şi împlinire a persona­ ale formaţiilor în campania electorală. Natura şi iubirea, unite într-o
lităţii umane ; de asemenea, în această etapă, vor — Vom asista, deci, la o efervescenţă cultural- sinteză de înaltă tensiune şi de­
fi popularizate realizările obţinute între congresele artistică pe măsura acestui important act din viaţa săvârşită candoare, cunosc in ver­
al X-lea si al Xl-lea şi de la alegerile precedente naţiunii noastre ? sul eminescian expresia artistică
pînă în prezent; al treilea, conţinutului manifestărilor îi — Măsurile luate de către Comitetul judeţean de superioară, menită să înalţe şi
va spori gradul de concretizare, prin explicarea aces­ partid, şi, în lumina acestora, de către instituţiile să purifice sensibilitatea cititoru­
tor documente în ceea ce priveşte oglindirea lor con-’ culturale de specialitate, sînt o garanţie că vom fi Data de 15 ianuarie constituie lui.
cretă în planul fiecărei circumscripţii electorale în participanţi la o activitate pe cît de densă în con­ pentru întreaga noastră spirituali­ Dincolo de puterea convenţio­
parte. Intîlnirile între candidaţi şl alegători vor că­ ţinut pe atît de diversificată în forme, cu o folo­ tate un „memento“ cu rezonan­ nală a cuvintelor, poezia emines­
păta consistenţă tocmai în latura de îmbinare a obiec­ sire intensă a tuturor forţelor oraşului şi satului şi ţe multiple şi nebănuite, care ne ciană cuprinde acel fior inefabil
tivelor generale cu cele de interes local ; cel cu influenţă sporită în creşterea contribuţiei actului învăluie sensibilitatea şi ne în­ caracteristic artei mari care pă­
de-al patrulea obiectiv îl reprezintă zilele pre­ de cultură şi educaţie la formarea unor convingeri toarce gîndul asupra geniului trunde în umanitate, încălzlnd-o
mergătoare şi ziua de 9 martie. Aceasta reprezintă politice, la o mobilizare şi mai activă a oamenilor ce-a turnat „în formă nouă lim­ la incandescenţa miraculoasă a
o etapă importantă sub raportul sporirii gradului de muncii hunedoreni în producţie şl în viaţa socială. ba veche şi-nţeleaptă", pentru a cuvîntulul ce răscoleşte şi înnobi­
mobilizare a maselor, al creşterii forţelor spirituale C. DROZD da glas sirhţămintelor şi cugetu­ lează.
lui unui popor hotărît în afir­ Oricît ar fi de scurt popasul
marea istorică pentru lumină şi gindului asupra marelui poet, cu ’A
dreptate.
din anul II sînt repartizaţi pe Pornit din mirificul peisaj al acest prilej sau altul, el ne con­
lingă formaţiunile de lucru. Moldovei de Sus, cel ce avea să vinge o dată mai mult de ac­
^Fiecare şcoală, cu plan de producţie „Practica în producţie se desfă­ devină strălucit luceafăr al cu- tualitatea perenă a operei sale
şoară de 4 ori pe săptămină. Fa­ vîntului românesc şi-a trăit dra­ înnobilate de înaltul patriotism
Fiecărui elev, un ioc' de muncă j cem eforturi pentru a încadra ma tulburătoare a existenţei în­ al marelui geniu care a creat-o.
elevul în disciplina de producţie. tr-o lume lipsită de dreptate, din Din perspectiva celor 125 de
Aşa cum ni-i pregătim, aşa îi care ne-a venit zguduitoarea po­ ani de la naşterea luceafărului
poeziei româneşti, poporul din
veste a vieţii sale, ţesută din ur­
„Dacă fe preocupi îndeaproape, vom avea“. (Alex. Lazăr, tehni­ zeala de crude realităţi. care s-a ridicat, liber şi stăpîn
cian principal cu probleme de
pe soarta sa — aşa cum l-a do­
Dincolo de vicisitudinile ce-a
învăţămînt,
Crişcior).
U.U.M.R.
„Am căutat să-i repartizez la a- trebuit să le îndure în societatea rit poetul — îl preţuieşte şi-l
sărbătoreşte cu toată strălucirea
scoţi din elev meseriaş ison“ cele locuri de muncă spre care burghezo-moşierească în care i-a ce i se cuvine şi, drept omagiu
fost dat să trăiască, el şi-a ur­
se simt atraşi. Rezultatele sînt
bunicele. Conducerea şcolii să mat cu intransigenţă şi demnita­ suprem, cu întreaga sa putere de
muncă şi creaţie, este hotărît să
Conferinţa organizaţiei judeţene de ciment de la Chişcădaga — facă, însă, o repartizare judici­ te chemarea de artist al neamu­ înfăptuiască cea mai optimistă,
lui ; identificat cu conştiinţa
de partid cerea unităţilor de în- grătare pentru staţiile de sorta­ oasă a zilelor de practică, pen­ poporului nostru, Eminescu a con­ mai generoasă şi mai înaltă ura­
tru a _nu se crea goluri sau a-
văţămînt să organizeze cu mal re, Uzina de utilaj minier şl re­ centrat în focarul geniului său re pe care Eminescu a transmi­
multă răspundere activitatea paraţii Crişcior — cutii de for­ glomerări“. (Traian Luoa, maistru, artistic întregul fior al gîndlrii s-o peste veac, României noastre
practică, subliniind necesitatea ca mare (pentru miezuri, în turnă­ secţia electrică). „Dacă te ocupi şi sensibilităţii neamului din ca­ libere şi prospere : „Ce-ti doresc
fiecare şcoală să lucreze pe bază torie). îndeaproape, scoţi din elev me­ re s-a ridicat, atacind cu subti­ eu ţie, dulce Românie,¡Ţara mea
de plan de producţie, asigurînd Adevărurile asupra cărora stă­ seriaş bun şl disciplinat. Mie nu lităţile nebănuite ale cuvîntului de glorii, ţara mea de dor ?.../
fiecărui elev un loc de muncă ruia Ing. George Gherga, direc­ mi-a ruşine cu cei pe care i-am marile şi permanentele probleme Fiii tăi trăiască numai în frăţie/
pentru instruire profesională. Ce­ torul Liceului industrial de me­ învăţat să muncească. Repunerea ale existenţei. Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,!
le aproape 350. de ateliere-şcoa- canică de la Crişcior, — în care în funcţie a maistrului instructor Angajat plenar în realităţile e- Viaţă şi vecie, glorii, bucurie,!
lă, ca şi microîntreprinderile ca­ se pregătesc prin şcoală profe­ e o problemă de mare necesitate pocii sale, „copil al veacului Slavă şi tărie, suflet românesc,/
re funcţionează pe lingă unită­ sională, ucenicie la locul de mun­ pentru disciplina de producţie a său“, cum se declara în „Icoană Vis de vitejie, fală şi mîndrie,/
ţile de învăţămînt din judeţ, asi­ că şi liceu peste 650 de elevi — elevului“. (Nicolae Negrea, fre­ şi privaz“, Eminescu şi-a expri­ IDulce Românie, asta ţi-o do­
gură în bună măsură pregătirea dau acestei unităţi de invăţămînt zor, şef de echipă). mat necruţător şi incisiv revolta resc !“
practică a elevilor. un accentuat profil de producţie. şi dispreţul faţă de panglicarii Prof. DUMITRU SUSAN
De aici şi pînă la a munci In In atelierele şcoală, unde fiecă­ LUCIA LICIU
şcoală pe bază de plan de pro­ rui elev îi este asigurat pe schim­
ducţie este însă un drum. Scurta­ buri locul de muncă, tinerii ca­
rea lui depinde de colectivul pătă nu numai deprinderi prac­
şcolii, de întreprinderea patrona- tice, ci şi învaţă să producă. Şi
toare, de factorii chemaţi să produc, onorîndu-şi la nivel ca­ Prin însăşi efortul ei de ex­ marginea expoziţiei de sculptu­
transpună în fapt direcţiile de litativ sarcinile planului de pro­ primare a ideilor, a frumosului, Colocvii despre ră în lemn, deschisă în cadrul
dezvoltare a învăţămîntului de ducţie. „Se simte în pregătirea arta are şi un rol educativ, „Săptămînii artelor plastice“. La
toate gradele. profesională a elevilor influenţa propunîndu-şi transmiterea unui dezbateri a participat un nu­
pozitivă a muncii pe bază de mesaj al generaţiei care o cre­ arta plastică
— Experienţa din anul trecut, ează. Cu cit creatorii ei sînt meros public, dornic de a lua
cînd şcoala noastră a lucrat pen­ plan de. producţie. Realizarea mai conştienţi de această meni­ contact şi de a cunoaşte cît mai
planului incumbă răspundere. Or,
tru prima oară pe bază de plan a infiltra de pe acum elevului re, cu atit arta lor devine mai orăşenesc Orăştie pentru cul­ profund artele frumoase. (Ur­
de producţie, ne-a confirmat niş­ această responsabilitate înseamnă militantă, legîndu-se mai orga­ tură şi educaţie socialistă, de mătoarea dezbatere, ce va avea
te adevăruri. Avînd un plan de mult pentru mai tîrziu. (loan nic de epocă. De aici şi nece­ a organiza periodic, in sălile loc in curînd, va avea ca su­
producţie elevii sînt mult mal Muzeului etnografic, cu prilejul biect „Tineretul oglindit in ar­
Anca, maistru). sitatea educării creatorilor. „Să ta plastică contemporană“).
Interesaţi, acordă practicii o a- In sala de mâşini-unelte a şco­ nu uităm — sublinia tovarăşul unor expoziţii personale sau de Se realizează deci, prin aceas­ oh'
tenţie mult sporită. Anul trecut lii, primele repere din producţia Nicolae Ceauşescu în Raportul grup, colocvii asupra artei plas­ tă salutară iniţiativă, acea cu­
ne-am propus un plan de pro­ pentru 1975 sînt pregătite. Un la cel de-al Xl-lea Congres al tice contemporane. Pină in pre­ noaştere directă între artist şi
ducţie în valoare de 200 000 lei avans în realizarea planului. partidului — că şi creatorii de zent au avut loc asemenea co­ public, exprimarea directă a u-
şi am realizat 215 000 lei. Pen­ „Dacă azi avem un modern la­ azi au nevoie să fie educaţi, locvii susţinute de sculptorul nor opinii, concepţii, crezuri
tru ’75, planul de producţie al borator de fizică, dacă în curlnd pentru a se putea ocupa de e- Nicolae Adam — pe marginea artistice. Totodată, pe lingă fap­
şcolii depăşeşte 200 000 lei. De vom da în funcţiune laboratorul ducarea altora“. Un aspect al expoziţiei de artă naivă a Xe-
astă dată, deşi continuăm lucră­ de chimie, cabinetele de acţio­ acestei cerinţe ii reprezintă re­ tul că publicul află direcţiile
rile de autodotare, avem comenzi nări şi automatizări electrice, de niei Bursan —, de prof. Delia de gîndire creatoare artistică,
pentru E.M. Ţebea — suporţi pen­ maşini şi utilaje miniere, avem laţia artist-public. Artiştilor nu Livescu şi Nicolae Adam — la fără confuzii, ce anume şi cît
tru cabluri în subteran. Fabrica le poate fi străină opinia publi­ expoziţia „Femeia în arta plas­ anume receptează publicul drn
şi mîndria de a fi contribuit la cului, a acelui public interesat tică contemporană“ —, de ar­ lucrările expuse, care sînt di­
realizarea lor. Au fost sarcini din ce in ce mai mult de mer­ tiştii plastici Ernst Kovacs, Ni­ recţiile de viziune şi de limba)
din primul nostru plan de pro­ colae Adam, Mircea Bîtcă şi artistic la care el aderă, in ce
ducţie“. (Mircea Draia, elev). sul vieţii artistice hunedorene. proporţie, cu ce temeiuri.
Carnet cültürál La I.M. Barza şi U.U.M.R. Criş­ In acest sens, este demnă de prof. Silviu Setei, instructor la
cior, elevii anului III participă semnalat iniţiativa Comitetului Comitetul judeţean pentru cul­
direct la realizarea planului de tură şi educaţie socialistă — pe C. D.
• Dintre manifestările dedicate producţie al unităţilor, iar cei
alegerilor de la 9 martie, le con­
semnăm pe cele ce au avut loc
la Casa de cultură a sindicatelor
din Petroşani — dezbaterea „Pro­
bleme ale tineretului în documen­
tele Congresului al Xl-lea al (Urmare din pag. I)
P.C.R.“ — şi de la întreprinderea 1 de una din etapele sale importan­
de plante medicinale din Orăştie Săptimîria politici tei, ce va începe în perioada ur­
— dezbaterea „Codul principiilor mătoare — depunerea candidatu­
eticii şi echităţii socialiste, codul Gerrnane a transmis un cald salut rilor.
nostru, al comuniştilor“. @ La şe­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din
dinţa de vineri a cenaclului lite­ partea tovarăşilor Erich i-Ionecker, rării, a legăturilor de prietenie na'lului 1976— 1980, definită în do­ în această săptămină s-a declan­
rar „Ritmuri“ din Deva, scriitorul frăţească dintre cele două partide cumentele Congresului al Xl-lea şat masiv întrecerea socialistă pe
Radu Ciobanu a vorbit despre prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., şi popoare. al P.C.R. ca etapă hotărîtoare în anul 1975, anul realizării cincina­
cele două mari aniversări ale şi Willi Stoph, preşedintele Con­ înfăptuirea Programului partidului lului înainte de termen. Numeroa-
siliului de Stat ai R. D. Ger­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
lunii ianuarie : 125 de ani de Ia mai primit în cursul săptămînii de făurire a societăţii socialiste se colective de muncă au lansat
naşterea lui Mihai Eminescu şi mane, însoţit de urări de noi suc­ trecute pe T. B. Illangaratne, mi­ multilateral dezvoltate. întreaga chemări la întrecere. Din judeţul
500 de ani de la lupta de la cese în activitatea sa. Tovarăşul nistrul comerţului din Republica campanie electorală se situează sub nostru a lansat o chemare la în­
Vaslui. © După o paradă a por­ Nicolae Ceauşescu a transmis, cu Sri Lanka, delegaţia din Republica semnul angajării entuziaste a ma­
tului popular, la Casa de cultură acest prilej, tovarăşilor. Erich Ho- Zair, condusă de generalul de corp trecere pe ţară colectivul Exploa­
tării miniere Lupeni.
din Haţeg, zece formaţii de că­ necker şi Willi Stoph, celorlalţi to­ de armată Bumba Moaso Djogi, selor pentru înfăptuirea cincina­
lului înainte de termen, pentru
luşari din această zonă s-au în­ varăşi din conducerea de partid căpitan-general al Forţelor armate pregătirea temeinică a viitorului Săptămină care s-a încheiat a
trecut în prima fază a „Festiva­ şi de stat a R.D. Germane, cele zaireze, şi pe ambasadorul Marii cincinal. Prin decrete ale Consiliu­ mai consemnat şl aniversarea a
500 de ani de la marea bătălie
lului căluşarului liunedorean“, e- mai bune urări de succes în acti­ Britanii la Bucureşti, Derick Ros- lui de Stat au fost stabilite cir­ a ostaşilor lui Ştefan cel Mare,
fliţia a Vl-a. © La Galeriile de vitatea lor. In toasturile rostite slyn Ashe. cumscripţiile electorale pentru ale­
artă ale Fondului plastic din De­ cu prilejul dejunului oficial, tova­ In întreaga ţară s-a declanşat gerea deputaţilor în consiliile de la Podul înalt, comemorată în­
tr-o mare adunare populară ce a
va, sîmbătă seara a avut loc răşii Nicolae Ceauşescu şi Horst campania electorală pentru apro­ populare judeţene şl municipiul avut loc La Vaslui. De asemenea,
vernisajul expoziţiei de pictură Sindermann au subliniat că vizita piatele alegeri de la 9 martie 1975, Bucureşti, şi au fos-t confírmate au mai avut loc manifestări consa­
este o expresie a bunelor relaţii
eveniment politic central în viaţa
şi grafică aparţinînd artistului stabilite între cele două partide, comisiile electorale ale acestora. crate împlinirii, la 15 ianuarie, a
fosif Mălyăs. ţări şi popoare, a voinţei comune naţiunii noastre. Semnificaţia a- De asemenea, a fost confirmată 125 de ani de la naşterea lucea­
cestor alegeri este sporită de fap­
de a acţiona pentru amplificarea
tul că legislatura pe care o pre­ Comisia electorală centrală. Cam­ fărului poeziei româneşti — Mihai
şi adîncirea colaborării şi coope- gătim coincide cu perioada cinci- pania electorală se apropie astfel Eminescu.