Page 18 - Drumul_socialismului_1975_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6047 © MARŢI, 11 FEBRUARIE 1975

lief organizaţii Învăţămîntul politico-ideologic şl economic de masă

Comitetul municipal de partid tuirii botărîrilor, intensificarea bază din unităţi cu profil similar în mijlocul muncitorilor forestieri
Deva are în permanenţă in ve­ vieţii interne de partifl, înlătura­ etc. Gu asemenea prilejuri desco­
dere folosirea unei game largi rea neajunsurilor constatate cu perim unele metode bune de
şi eficiente de forme şi metode prilejul controalelor făcute. A- muncă, pe care ne străduim să Ie
pentru a veni în mod diferenţiat ceasta pentru a face ca fiecare generalizăm- ¡ba analizele ce ie
în sprijinul organizaţiilor de organizaţie de partid să trăiască facem în urma controalelor invi­ la o eră de consultaţie
partid din unităţile economice şi pe propriile picioare, să nu aş­ tăm secretari ai organizaţiilor de
instituţii. Pornim întotdeauna de tepte la nesfîrşit sprijin din a- bază şi de la alte unităţi pentru
la ideea că sprijinul nu trebuie fară în soluţionarea sarcinilor ce a putea trage învăţăminte. Seara coboară sub rafalele cri­ — Da, într-gdevăr — a începui
acordat la întîmplare şi la ge­ le are în faţă. In munca de sprijin şi îndru­ văţului năprasnic ce răscoleşte ză­ tovarăşul Lăscuş — există factori,
neral, aceasta fiind o problemă Cum acţionăm concret ? Fiecare mare a activităţii comitetelor şi pada şi răvăşeşte coroanele copa­ cerinţe obiective care fac ca în e-
care ţine de stilul nostru de membru al comitetului municipal birourilor organizaţiilor de baza cilor. Rind pe rînd, tractoarele se . tapa construcţiei societăţii socialis­
muncă, de organizarea întregii punem, de asemenea, în perma­ apropie de cabana caldă,- primitoa­ te multilateral dezvoltate. să creas­
activităţi pe care o desfăşurăm. nenţă accent pe întărirea spiri­ re. Aici,, la exploatarea Sălătruc, că rolul de conducător al partidu­
In munca de îndrumare şi control tului critic şi autocritic, pe creş­ a sectorului Dobra, e iarnă în toa­ lui. Vom vorbi acum pe scurt doar
de mare însemnătate este efici­ En spiritul şl exigenţele terea exigenţei şi combativităţii tă puterea cuvîntului, dar oame­ de cîţiva dintre ei.
enţa. Pornind de la acest dezide­ în muncă, întărirea răspunderii nii muncesc, îşi văd de treburile In primul rînd, se accentuează
rat, urmărim cu maximă atenţie fiecărui comunist. Urmărind în lor, cît ţine lumina-zilei, iar sea­ considerabil caracterul conştient al
ca ajutorul să fie dat la faţa lo­ timp evoluţia activităţii unor or­
cului şi să persiste pînă la rezol­ ganizaţii de bază, în urma apli­ ra se adună în cabană, îşi fac de societăţii. O mare acţiune socială
varea problemelor. De aceea spri­ Congresului cării diferenţiate a sprijinului a- mîncare, mai răsfoiesc un ziar la cum este construirea unei .societăţi
jinul nostru are în vedere cerin­ cordat de organul nostru munici­ lumina lămpii cu petrol, ascultă la - noi presupune participarea largă
ţele, posibilităţile şi forţele exis­ pal, observăm progrese evidente radio, povestesc şi se culcă pe -a maselor -în mod conştient la în-,
tente in fiecare organizaţie de al Xl-lea ai P.C.R. în activitatea unor organizaţii de rînd, tăcuţi. Focul din soba mare făptuirea politicii partidului.. Ii
bază, sarcinile şi obiectivele ce le partid de la autobază, X.M.C. cîntă o melodie neînţeleasă, dar doilea rînd, -se -accentuează- com­
are fiecare de rezolvat într-o a- Bîrcea, S.U.T., E.M. Deva şi al­ binefăcătoare, dezmorţitoare. plexitatea şi caracterul multilate­
numită perioadă. Astfel, avem tele. Aşa arată o seară la - forestierii ral al dezvoltării societăţii. Creş­
comitete de partid şi organizaţii de partid răspunde de una-două Desigur, în această direcţie pu­ djn Sălătruc. Totuşi sînt şi altfel te amploarea şi diversitatea eco­
de bază în instituţiile şi între­ organizaţii, membrii biroului tem şi trebuie să facem mai mult, de seri. Am trăit una. Oamenii nomiei, se- amplifieă-raporturile- în­
prinderile judeţene, la Termocen­ nostru au în răspundere un nu­ pentru a ridica nivelul activităţii .s-au aşezat pe paturi, iar ingine­ tre ramurile economiei, între e-
trala Mintia etc., care dispun de for- măr mai mare de organizaţii. Nu politice la toate organizaţiile rul Siminic Lăscuş, de la sector, conomie şi viaţa socială, cultura­
.ţe corespunzătoare, cadre de nădej­ numai instructorii, ■ ci întregul a- noastre. Insistăm pe mai buna venit-în mijlocul lor cu treburi, a lă. De aici derivă -nevoia organi­
de, capabile să rezolve proble­ parat de • partid de la municipiu organizare a activităţii de îndru­ iscat o discuţie asupra sarcinilor zării-riguroase, ştiinţifice a efortu­
mele ce le stau în faţă. Aici spri­ este repartizat pe organizaţii, un­ mare şi control, activizarea şi de plan şi a altor -chestiuni lega­ rilor întregii naţiuni pentru asi­
jinul nostru vine în funcţie de de se ocupă de rezolvarea optimă creşterea răspunderii în muncă te de muncă. Treptat,-a ajuns la gurarea progresului pe - toate pla­
nevoi. Avem insă şi organizaţii a tuturor problemelor. Această a tuturor cadrelor . repartizate cu tema specifieă de la învăţămîntul nurile, orientare şi organizare pe
de partid care îşi desfăşoară ac­ „se ocupă" înseamnă sprijin şi sarcini concrete în teren, spori­ de partid care se dezbătuse, de­ care o înfăptuieşte partidul nos­
tivitatea în condiţii mai grele. control prin participarea directă rea randamentului şi eficienţei altfel, în ianuarie. - Cineva Da ru­ tru.
Pe acestea le avem în permanen­ la . activitatea din organizaţia-res­ timpului de muncă petrecut în gat însă să le vorbească despre Cînd vorbim de caracterul con­
ţă în atenţie, cu deosebire pe pectivă, în toată complexitatea şi organizaţiile de bază'. Numai în tema ee-urmează-,a.fi dezbătută în ştient al operei pe care o făurim
cele din unităţile productive — diversitatea ei. In acest sens ac­ acest fel vom reuşi să ridicăm aeeasţă lună, anume despre creş­ avem în vedere un fapt deosebit
minerit, construcţii, transporturi, ţionează şi aparatul nostru obştesc, nivelul . activităţii .politice în fie­ terea - rolului conducător al parti­ de important, . anume că o socie­
ca şi pe cele din comerţ şi şcoli. format dintr-un însemnat număr care organizaţie de partid, la dului în societatea socialistă .mul­ tate nouăse făureşte cu oameni
In contextul sarcinilor curente de instructori. tilateral -dezvoltată. noi, adică oameni care să înţe­
ale muncii de partid am sta­ Tot ca forme ale sprijinului a- fiecare comunist, în cu spiritul exi­ leagă bine.scopul partidului, linia
genţelor
clarviziune
formulate
bilit să ne ocupăm cu deosebire cordat organizaţiilor de partid în documentele Congresului al — Bine, . .tema aceasta este vas­ sa politică, să şi-o însuşească,
de anumite laturi-cheie ale mun­ sînt şi acelea de a încadra co- Xl-rlea al Partidului Comunist tă. . Poate că vă interesează . ceya să-şi formeze din ea convingeri
cii organizatorice şi politice : or­ muniştii-cadre de conducere nu Român. anume. .solide şi să .acţioneze cu .toată ca­
ganizarea şi planificarea muncii, în organizaţiile TESA, ci .în — In documente se vorbeşte pacitatea pentru înfăptuirea poli­
pregătirea . şi ţinerea adunărilor organizaţiile de bază din secţii GHEORGHE MATEI despre unii factori care fac să ticii partidului. Istoria- ne-o' fău­
generale, activitatea birourilor şi sectoare, instruirea diferenţiată crească rolul partidului — subli­
între două adunări, îmbunătăţirea a activului de partid, organizarea secretar al Comitetului niază unul dintre muncitorii mai rim noi, întregul popor.
muncii de control asupra infăp- de controale în organizaţiile de municipal de partid Deva tineri. Acum, cîteva cuvinte despre-mo­
dul în care partidul îşi exercită
rolul de conducător. Aşa cum şe
.subliniază în Program, acest rol
se realizează în condiţiile dezvol­
Să facem o precizare de la bun în afara celor din programul sta­ tării, formelor democratice de con­
început. Această iniţiativă nu es­ bilit, studii, de aşa natură alese ducere cu masele, de antrenare
te proprie judeţului Hunedoara. -îneît au necesitat angrenarea a-
Ea se desfăşoară cu succes în proape în întregime a specialişti­ largă a maselor la .dezbaterea,.sta­
toate judeţele ţării antrenînd in­ lor întreprinderii . la rezolvarea u- bilirea şi înfăptuirea .liniei .sale
teligenţa tehnico-inginerească la ■ ■ nor chestiuni majore care «sînt : politice. Partidul îşi . înfăptuieşte
marile deziderate cu care se con­ .Stabilirea tţnor noi tehnologii de rolul de conducător prin elabora­
fruntă economia noastră în plină fabricaţie a fontei utiltzînd bure­ rea liniei .politice, strategiei şi
ascensiune şi perfecţionare. Ea a tele de fier, valorificarea .materi­
pătruns în judeţul nostru în 1972 ilor prime indigene pentru pro­ tacticii . baza activităţii concre­
şi a fost preluată aproape de toa­ ducerea cocsului, -găsirea unor -noi te a partidului, .statului, a intre-
te întreprinderile. Deşi scopui ei tehnici .şi tehnologii de turnare -gului .popor —, o .amplă activita­
general rămînc acolaşi — rezol­ în cadrul turnătoriei :de cilindri, te organizatorică, pro.movar-ea u-
varea unui număr cît mai mare creşterea productivităţii cuptoare­ oei .politici juste de cadre, desfă­
de probleme economice — iniţia­ lor carbo-fjuid etc.
tiva are un caracter particular Preluarea din cadrul fiecărui şurarea ..unei .ample şi profunde
pentru fiecare întreprindere, pen­ studiu a unui „eşantion" de pro­ .activităţi politico-ideologice • de
tru fiecare profil industrial, dato­ bleme ce urmează şă fie rezolva­ înarmare a maselor cu cunoaşte­
rită în special posibilităţilor „lo­ te de către mai muţţi specialişti rea .programului -partidului -şi în­
cale“ de coinensurare a rezulta­ în afara sarcinilor stricte de ser­ făptuirea, lui.
telor ei. Pentru că în unele uni­ viciu — lată trăsătura particula­ Tovarăşul Lăscuş-şi-a încheiat
tăţi, evidenţierea problemelor re­ şoară această iniţiativă la între­ ciu), utilizarea raţională a gaze­ ră ia I.V. căian a iniţiativei. -scurta dar utila expunere prin
zolvate de ingineri, tehnicieni sau prinderea „Victoria“ Căian. lor în procesul reducerii directe
economişti se poate face mai u- Pentru inginerii, tehnicienii şl (ing. Petru Birţa), noi procedee r- tocmai datorită acestui flux -sublinierea ei-torva -elemente ale
şor, mai simplu, iar în altele de economiştii stagiari se organizea­ de sudură aplicabile la I.V. Că­ do colaborare între specialiştii -u- dreptului -de-control al organiza­
abia după „matematizarea" unor ză anual o sesiune de comunicări. ian (ing. Gheorghe Ivaşcu) etc. zţuei ia rezolvarea unei .probleme, ţiilor de partid. -Vom-sublinia aici
corelaţii destul de greoaie. Cert O anume regulă ştăpîneşte sesiu­ Un «aspect p.articular al a- o măsurare precisă „a aportului -încă o dată faptul că asemenea
este că indiferent de complexi­ nea-. Tematiotle care oferă certi­ cestei Iniţiative la I.V. Căian este individual nu se poate face — ne .-acţiuni au un rol deosebit de im­
tatea activităţii unei întreprinderi, tudinea obţinerii unei eflcienţc e- faptul că fiecare dţn aceste co­ eştpilţă ing. losif ţacob, şeful .ser­
criteriile definitorii ale Iniţiativei viciului tehnic. Dar important es­ portant -în condiţiile în care
conomice imediate sînt aplicate municări a fost prezentată în pre­
permit cuantificarea destul de pre­ în practică ! Numai în 1971 la alabil la specialiştii uzinei, oare te că din aceste preocupări, din -cursanţii — cum sînt cei din ex­
cisă a aportului cadrelor tehni- I.V. Căian au fost preluate 6 te­ pentru amplificarea unor efecte aceste căutări comune izvorăşte o ploatările forestiere — nu dispun
co-inginereşti Ia perfecţionarea matici care au venit ou rezol­ economice au adus unele îmbună­ soluţie optimă, iar cîşţlgua este nici de suficient-material biblio­
continuă a activităţii economice. vări concrete privind : reglarea tăţiri fiecărei lucrări. bineînţeles al întreprinderii. grafic, nici de timp pentru un stu­
Şi lată — în şcest catiTu de automată a arderii la cuptoarele Tot în 1974 alte 16 cadre lehni- diu temeinic.
particularitate — cum se desfă- carbo-fluid (mg. Alexandru Stan- co-inglnereşti au întocmit studii ILIE GOJOCARU
CORNEL AP’ .cHiw
reiilor trasate
de Conoresul al XI-
FAZA MUNICIPALĂ Primele 30 de lucrări ce vor .în­
A CONCURSULUI truni punctajul maxim vor fi
„STĂPIN LA VOLAN" premiate, pentru a stimula in­ (Urmare din pqg. 1) fectivelor .şi a producţiilor stabilite cercetarea şi producţia agricolă,
teresul uteciştilor la aprofunda­ pentru actualul cincinal este o generalizarea tehnologiilor înain­
Duminică s-a desfăşurat la rea documentelor de partid. Bi­ problemă esenţială cu oare sint tate .în toate unităţile agricole.
Petroşani faza municipală a con­ rourile organizaţiilor de bază, pentru îndeplinirea prevederilor confruntate organizaţiile de partid
cursului organizat de către Co- comitetele U.T.C. din secţii şi sec­ planului de creştere a producţiei de la sate, consiliile populare co­ Creşterea cointeresării materiale
mitetyl judeţean U.T.C. sub ge­ toare au propus să se confecţio­ de plante tehnice, sfeclă de zahăr, munale şi conducerile unităţilor a lucrătorilor din agricultură, prin
nericul „Stăpîn la volan". Da fa­ în legumicultură şi pomicultură. In agricole. aplicarea corectă a retribuţiei in
za de masă desfăşurată în cele neze gazete de perete simple pe acest şens, lucrătorii din agricul­ Maximă însemnătate în înfăptui­ acord global, integrarea deplină a
care să le amplasăm la principa­
activi­
de
tura judeţului nostru sint confrun­
mai mari unităţi economice par­ lele locuri de muncă ale tineri­ taţi cu şarcina de a acoperi inte„ rea prevederilor programului de secţiilor C.A.P., mecanizare în veniturilor
tatea
legarea
ticipaseră peste 130 de tineri şo­ lor. Am confecţionat 30 asemenea grai din producţie proprie consu­ modernizare şi dezvoltare a agri­ mecanizatorilor de rezultatele de
feri. Primele locuri au fost o- gazete care se află deja ampla­ mul la unele sortimente de legu­ culturii o prezintă folosirea raţio­ producţie obţinute de cooperativele
cupate, în ordine, de către şo­ nală a fiecărui metrii pătrat de
ferii Petru Ababei, de la S.T.R.A., sate. La rubricile lor „Din acti­ me şi de a reduce cit mai mult pămtot, valorificarea judicioasă a agricole, întărirea spiritului de or­
vitatea
organizaţiei
dine şi disciplină în fiecare uni­
„Vă
U.T.C.“,
Alexandru Haidu, de la U.M.T.C.F. informăm“ şi „Faptul zilei“ se posibil mutaţiile din alte judeţe fondului funciar constituind o În­ tate, gospodărirea cu maximă efi­
şi Tirică Antonie de ia autobaza aduc operativ la cunoştinţa tine­ la cartofi. Cooperatorii din Do­ datorire patriotică şi cetăţenească cienţă a fondurilor materiale sl
Petroşani. Zilele acestea au loc rilor cele mai semnificative eve­ bra şi Ostrov au demonstrat că de mare răspundere pentru toţi băneşti aflate la dispoziţia I.A.Ş.
fazele similare la Hunedoara şi nimente şi fapte din munca şi este posibil ca recolta de legume locuitorii ţării. In lumina acestei r-eprozintă factori care asigură ca­
Deva, iar în ziua de 23 februa­ viaţa lor. să depăşească 20 tone la hectar, drul corespunzător -îndeplinirii pla­
rie va avea loc faza judeţeană. iar la cartofi să se obţină in me­ cerinţe, o semnificaţie . aparte . are
Pentru a cunoaşte propunerile die peste 25 tone tuberculi la organizarea unor iargi acţiuni de nului pe anul 1975 -şi în -cincinalul
IN1ŢJATIVE TINEREŞTI şi sugestiile tinerilor legate de unitatea de suprafaţă. Măsurile îmbunătăţiri funciare. Aşa cum se următor. In acest scop, perfecţio­
Tinerii de la I.M. Barza au muncă, de organizarea altor ac­ pe care le-au luat şi în acest an, prevede în hotărîrea Conferinţei narea activităţii organelor agricole
întreprins mai multe iniţiative, tivităţi, Intre două adunări gene­ îndeosebi privind fertilizările, ga­ organizaţiei judeţene de partid, judeţene, a consiliilor intorcoope-
a căror ţintă se îndreaptă cu rale am pus la dispoziţia fiecă­ rantează înregistrarea unor rezul­ pină în anul 1980 se vor efectua raţişte, creşterea răspunderii con­
precizie spre ridicarea nivelului rei organizaţii de bază un regis­ tate superioare. Deşi pe ansamblul lucrări de desecare pe 11 000 hec­ siliilor populare comunale şi .a spe­
de conştiinţă, îndeplinirea exem­ tru. Aici tinerii notează tot ce judeţului situaţia la fertilizări s-a tare, combaterea eroziunii solului cialiştilor, a mecanizatorilor şi tu­
plară a îndatoririlor de către fie­ au pe suflet. La adunarea gene­ îmbunătăţit, In ultima perioadă ■ de pe 13 400 ho, îndiguiri, regularizări turor lucrătorilor din agricultură
care tînăr şi la fiecare loc de rală primesc răspunsuri. Şi o timp, există Încă mari cantităţi de şi consolidări de maluri, valoarea faţă de soarta recoltei constituie
muncă „Să ne cunoaştem viito­ iniţialivă-angajament : în cinstea gunoi de grajd care aşteaptă să acţiunilor depăşind 268 milioane cerinţe de prim ordin. Dezvoltarea
se
agriculturii,
aşa
sublinia­
cum
rul“ se intitulează o asemenea alegerilor de la 9 martie, tinerii fie transportate în cîimp- îndeosebi lei. Comunele lila, Densuş, Sarmi- ză în cuvîntarea secretarului :ge-
iniţiativă-concurs pornită în sco­ noştri au început repararea unei In raza de activitate a consiliilor zegetusa şi altele au oferit exem­ neral ..al partidului, este cauza tu­
pul determinării gradului de asi­ locomotive de mină tip Barza, intercopperatis.te Dobra, Orăştie şi ple demne de urmat, mobilizînd turor comuniştilor din -fiecare sat,
milare de către tineri a docu­ confecţionarea unei corfe de fu- altele, se impun acţiuni energice sute de cooperatori şi locuitori ai din fiecare comună, lată de ce or­
mentelor Congresului al Xl-lea nicular, repararea a 15 vagoneţi în privinţa fertilizărilor. satelor la concretizarea sarcinilor ganizaţiile de partid -de la sate
al P.C.R. Organizat pe bază de de mină — toate executî.ndu-se Dezvoltarea sectorului zootehnic, ce le revin din programul jude­ sînt chemate ea în aceste zile să
chestionare cu cîte 15 întrebări prin muncă voluntar-patriotică, în în lumina prevederilor Programu­ ţean de îmbunătăţiri funciare. acţioneze ou hotărîre şi energie
formulate din documentele Con­ afara orelor de program. lui şi Directivelor Congresului al Cuvlntarea rostiţă de tovarăşul pentru transpunerea în -viaţă a o-
gresului al Xl-lea, concursul cu­ VALER IGA Xl-lea al partidului, reprezintă o Nicolae Ceauşescu evidenţiază că biectivelor desprinse din cuvînta­
prinde pe toţi tinerii pină la 30 secretarul comitetului U.T.C. sarcină de eăpetenie pentru fiecare o cerinţă de bază a progresului rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
de ani, angajaţi ai întreprinderii. de Ia I.M. Barza unitate agricolă. Recuperarea -pă- rapid al agriculturii este asigura­ la Consfătuirea- cu activul de
mînerilor în urmă la realizarea e- rea unei legături siriuse între partid şi de stat din agricultură.