Page 2 - Drumul_socialismului_1975_02

Pag. 2 BRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6046 • MARŢI, 4 FEBRUARIE 1975

1975 — ARUL

Acţiuni diversificate Grigore Boeru, şi-a format bunul va putea depăşi considerabil sar­ INTERNATIONAL AL FEMEII
obicei ca odată pe trimestru să
cinile de plan.
pe şantier facă el instruirea agitatorilor.
Agitatorii, printre care Victor Consfătuirea colectivelor
a Ii-a Şantierul IV al I.G.S. Hu­ Ţîrvulea, Titi Brănişteanu, Vasile
nedoara s-au conturat angajamen­ Faur, Simipn Napău, desfăşoară o gazetelor de perete ILEANA BĂRŢAN
tele în întrecerea pe anul 1975 ale susţinută muncă politică în rîndu-
întregului colectiv, precum şi ale rile constructorilor. Zilele trecute, Din iniţiativa secţiei de propa­ preşedinta Comitetului judeţean al femeilor
iiecărui lot şi formaţie de lucru în de pildă, agitatorul Simion Napău, gandă a Comitetului municipal de
parte. Prin grija comitetului de care lucrează pe şantierul centru­ partid Hunedoara, a avut loc ia
partid, aceste angajamente au fost lui de calcul, a observat că o mare clubul „Siderurgistul“ o consfătui­ ►Un rol important in societatea noastră 11 au femeile, care
înscrise pe panouri mari şi afişate parte din materialele de construc­ re cu caracter de schimb de ex­ reprezintă mai mult de jumătate din populaţia ţării şl sînt prezente
la locuri vizibile, la loturi, la lo­ ţii aduse slnt împrăştiate, supu­ perienţă a colectivelor gazetelor In toate domeniile de activitate“ — sublinia secretarul general, to­
curile de muncă. se degradării Pe loc a mobilizat de perete din întreprinderile şi varăşul Nicolae Ceauşescu, în Raportul prezentat la cel de-al XI-
lea Congres al P.C.R.
instituţiile oraşului, precum şi cu
Iată citeva din aceste angaja­ întreaga formaţie de lucru şi a fă­
La o atentă analiză, locul şi rolul femeii în ţara noastră se re­
mente : realizarea planului fizic a- cut ordine la locul de muncă. difuzorii voluntari de presă şi pu­ găsesc în totalitatea documentelor elaborate, pentru că atît în ceea
blicaţii. Cu acest prilej a fost or­
nual pînă la 25 decembrie, iar a © La lotul nr. 5 avea loc adu­ ganizată şi o expoziţie a gazetelor ce priveşte realizările de pînă acum, cit şi gîndindu-ne la perspec­
celui valoric — pînă la 29 decem­ narea grupei sindicale în care se de perete. tivele de viitor, munca şi viaţa femeii sînt indisolubil legate de
brie, fiecare bloc de locuinţe să se discutau sarcinile pe anul 1975. La In cadrul consfătuirii, tovarăşii întregul angrenaj al societăţii socialiste, soluţionarea numeroaselor
predea cu două zile înainte de ter­ un moment dat a luat cuvîntul Ni- Constantin Mihai, responsabilul aspecte privind creşterea rolului femeii inscriindu-se într-un context
men, şcoala cu 24 săli de clasă din colae Sîrbu, şeful lotului, unul gazetei de perete a comitetului de mai larg de dezvoltare a civilizaţiei contemporane.
centrul civic, precum şi creşa din din cei mai activi agitatori. Omul partid al I.C.S.H., şi Iuliu Bobină, Prevederile constituţionale, ansamblul actelor normative ce pri­
microraionul III vor fi predate la s-a apropiat de tabla ce se afla responsabilul gazetei satirice din vesc viaţa şi munca femeii au cunoscut şi cunosc o continuă ma­
23 August, In loc de 30 august. în sala de şedinţe şi a făcut o de­ cadrul direcţiei comerciale a terializare, fiind un punct principal pe agenda de lucru a condu­
Stabilindu-şi angajamentele, lo­ monstraţie asupra uneia din cele I.C.S.H., au prezentat pe scurt cerii de partid şi de stat. Se urmăreşte sistematic traducerea în
tul 5, fruntaş In întrecerea socia­ mai importante sarcini în construc­ preocupările colectivelor celor fapt a prevederilor Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19
listă pe anul 1974 a adresat o che­ ţii: creşterea productivităţii mun­ două gazete pentru mobilizarea Iunie 1973 şi a programului aprobat de Secretariatul C.C. al P.C.R.
mare la întrecere tuturor celorlalte cii. El a arătat că dată pe fiecare colectivelor în mijlocul cărora îşi In august 1973 privind creşterea contribuţiei femeilor la întreaga
loturi. loc de muncă se realizează o spo­ desfăşoară activitatea la înfăptui­ activitate economică şi social-polilică a ţării.
© Secretarul comitetului de rire cu numai 1 la sută a produc­ rea sarcinilor ce le stau în faţă. Dealtfel, meritul incontestabil al partidului nostru, al secreta­
partid al şantierului, tovarăşul tivităţii, colectivul şantierului îşi A avut loc apoi premierea celor rului său general, iniţiatorul acestor măsuri, este cu atît mai mare
mai bune gazete de perete in ac­ cu cit şi pe pian mondial această problematică este la ordinea zi­
ca
o
lei,
fiind
necesitate
considerată
a
femeii
emanciparea
pro­
tivitatea pe anul 1974. Locul I l-a gresului şi o urgenţă a Terrei. In cuvîntarea de deschidere a
ocupat gazeta „Să construim Hu­ Conferinţei Mondiale a Populaţiei, ce a avut loc la Bucureşti, anul
Azi vâ prezentam Iniţiativa: nedoara“, de la I.C.S.H., pe locul trecut, secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, afirma că i
II s-au situat gazetele „Lamino­ „Toată evoluţia problemelor demografice ale omenirii constituie o
rul“ de la C.S.H. şi cea de la ser­ ţesătură pe care în ultimii ani s-a ţesut un fir nou, o temă sinte­
viciul aprovizionare ai I.C.S.H., tizată în cuvintele „Statutul femeii“. Este un fel de trezire, un stri­
iar pe locul III — gazeta centrală găt al femeilor care cer să fie complet integrate în viaţa socială,
de la I.M. Hunedoara şi "cea de la economică şi culturală a zilelor noastre şi reprezintă perspectiva
Şantierul IV al I.C.S.H. unor efecte profunde asupra dinamicii populaţiei".
La gazetele satirice, primul loc Nu este Intimplător faptul că, la propunerea delegaţiei române,
Ideea, desfăşurarea şi organizarea iniţiativei minerilor din Lupeni I- a ocupat „Nota zero la purtare“ in cadrul celei de-a 25-a sesiuni a comisiei O.N.U. pentru condi­
s-au cristalizat treptat, începînd din primăvara anului trecut. Toiul (I.C.S.H.), pe locul II — cele de ţia femeii, Adunarea Generală a O.N.U. a declarat anul 1975 —
a plecat de la o realitate şi o necesitate de stringentă actualitate, nu la laminorul de benzi şi direcţia Anul internaţional al femeii, că argumentele pe care le aduce
numai la mina ce a declanşat acţiunea, ci in întregul bazin carbo­ România In faţa lumii şi din acest punct de vedere sînt suficient
nifer : permanentizarea, stabilizarea noilor angajaţi, adică a tinerilor comercială a I.C.S.H., pe locul III de convingătoare, ca întreaga sa politică internă şi externă.
gazetele satirice de la secţiile a
mineri. Reducerea fluctuaţiei cadrelor, legarea sufletească a tine­ Acţiunile ce se vor desfăşura în acest an în întreaga lume şi
rilor de meserie trebuiau încurajate în interesul direct al producţiei, II- a furnale şi produse industriale. la noi, vor localiza atenţia întregului glob asupra condiţiei femeii
al satisfacerii cerinţelor de creştere a indicilor de plan în cincinalul De asemenea, unul număr de 26 în lume. Problematica manifestărilor va fi axată pe trei idei fun­
actual şi in cel următor. In acest scop, iniţiativa comunistă, munci­ difuzori voluntari le-au fost acor­ damentale : egalitate, dezvoltare şi pace.
torească, abnegaţia şi-au dovedit din nou generozitatea. Mina Lu­ date premii. Anul internaţional al femeii va constitui un bun prilej de ma­
peni a ajuns vestită, in zilele noastre, prin activitatea productivă nifestare a solidarităţii şi prieteniei femeilor din ţara noastră cu
deosebită a două brigăzi: cea a Eroului Muncii Socialiste Petre Con­ „Reflector“ femeile din ţările socialiste, cu cele din ţările care au păşit pe ca­
stantin şi cea a lui Ioan Sălăgean, între care s-a declanşat o fru­ lea dezvoltării independente, cu mişcările de eliberare naţională, cu
Comitetul
orăşenesc
Haţeg
moasă întrecere. Petre!_ Constantin a lansat o chemare către cele-' U.T.C. au avut iniţiativa, aprecia­ al femeile din toate ţările lumii, care luptă pentru drepturi şi liber­
lalte brigăzi; Ioan Sălăgean nu s-a lăsat mai prejos şi a iniţiat ac­ tă de locuitori, de a amenaja în tăţi democratice, pentru independenţă naţională, pentru pace şi
ţiunea „Stabilizarea a cel puţin 7 oameni în brigadă în curs de un progres social.
an". De aici, comitetul de partid al minei, împreună cu comitetele centrul oraşului un panou cu fo­ In vederea pregătirii unor manifestări pe plan mondial, mişca­
de sindicat şi U.T.C. au dezvoltat acţiunea, insţituind-o ca o moda­ tografiile unor cetăţeni care au rea de femei din România, Consiliul Naţional al Femeilor, va par­
litate organizatorică sub forma de „Comisia prietenului noului anga­ comportări necorespunzătoare sau ticipa la organizarea şi desfăşurarea Congresului Mondial al Fe­
jat", formată din 11 membri, condusă la început de un alt vestit şef au săvîrşit fapte nedemne. Dede­ meilor, ce va avea loc la Berlin (R.D.G.), la Conferinţa Mondială
de brigadă, Vasile Ruşitoru — azi pensionat. Comisia a instituit subtul fiecărei fotografii, un text a Femeilor, organizată sub egida O.N.U., în Mexic, iar în luna
»Trofeul noului angajat“ — ca modalitate stimulatorie, competitivă, explică motivele pentru care res­ aprilie Capitala patriei noastre va găzdui şedinţa biroului F.D.I.F.
pentru atingerea scopului final. Un barem condiţional, alcătuit de pectivii sînt făcuţi cunoscuţi prin Conştiente de dimensiunile responsabilităţii lor ca om al mun­
comisie — tn care munca efectivă a noului angajat 'in brigadă, „Reflector“. (Astfel se intitulează cii, mamă, cetăţean — femeile judeţului Hunedoara sînt hotărîte,
timp de 6 luni fără nici o absenţă nemotivată — constituiau princi­ panoul cu pricina — n.n.). mai mult ca oricînd, să contribuie la realizarea obiectivelor adop­
palele^ criterii de clasificare în această competiţie. Trofeul în sine Prin „Reflectorul“ din Haţeg, tate de cel de-al Xl-lea Congres al partidului.
constă, pentru locul 1, intr-o lampă de miner in miniatură, iar pentru toţi cei certaţi cu disciplina, care In această perioadă, cînd întreaga ţară se pregăteşte pentru
locurile următoare cîte o cască de miner, tot in miniatură. nu respectă regulile de convieţuire un însemnat eveniment »politic — alegerile de deputaţi în M.A.N.,
Competiţia se desfăşoară, deci, pe etape de cîte 6 luni. Prima socială sau comit acte de condam­ şi consiliile populare — femeile hunedorene se află angajate cU
promoţie de laureaţi ai trofeului — Nicolae Rusu, Gavrilă Grado- nat sînt blamaţi public pentru fap­ întreaga lor capacitate în munca creatoare, alături de bărbaţi, con­
vici, Vasile Dabelea, Petru Ursu şi Ovidiu Soos — a încheiat în­ tele lor. Şi, sigur că nimănui nu-i tribuind activ şi efectiv la împlinirea dezideratului întregii ţări, a
trecerea la jumătatea anului trecut cu cele mai bune rezultate, fiind e indiferent acest lucru. (N. Sbu- întregului nostru popor — cincinalul înainte de termen!
astăzi lucrători de bază în brigăzile conduse de Nicolae Gavra, Al. chea — corespondent).
Gaboş, Grigore Pop, Costache Dobre, respectiv Costache Grigore.
A doua promoţie a absolvit in octombrie trecut. Regretabil este
Insă faptul că se amină de atita vreme anunţarea rezultatelor între­ A v u A
cerii, organizarea festivităţilor de premiere a cîştigătorilor trofeului
şi declanşarea unei noi ediţii a întrecerii. îl ATUTIA PROPAGANDIŞTILORŞ! CURSANŢILOR DE EA MIVAŢUITIiL
La Lupeni, in sectorul IV, în brigăzile conduse de Petre Con­
stantin, Ioan Sălăgean şi Ioan Solomon, trofeul şi-a dovedit eficienţa
printr-o considerabilă reducere a fluctuaţiei cadrelor, prin stabiliza­ POLITICO-IDEOLOGIC SI ECOiiC DE MASĂ
rea a numeroşi tineri mineri. Promoţiile viitoare vor întări aceste
rinduri ale tineretului, dar trebuie să menţionăm că trofeul in sine
ajută de fapt to muncă pe şefii de brigăzi destoinici, capabili, dă­ In luna februarie 1975, în cadrul Se va insista pe idei ca : Propagandiştii şl cursanţii din
ruiţi muncii de educare a tinerilor. Nu intimplător rezultatele con­ învăţământului politico-ideologic şi — Naţiunea — formă de comu­ economie, în luna martie 1975, dez­
crete rtnt mai vizibile in brigăzile conduse de cei susnumiţi... economic de masă, cursurile din nitate umană (definiţie, trăsături bat tema a Vl-a, intitulată:
„Trofeul noului angajat“ — iniţiativă a comuniştilor de la mina domeniul ideologic dezbat tema a caracteristice). POLITICA PARTIDULUI COMU­
Lupeni — s-a generalizat pe întreaga Vale a Jiului. V-a din program, intitulată : — Naţiune şi determinism. NIST ROMAN IN PROBLEMA
POLITICA PARTIDULUI COMU­ NAŢIONALA
N. STANCIU NIST ROMAN IN PROBLEMA — Evoluţia naţiunii — proces
NAŢIONALA determinat legic. A se vedea tematica şi biblio­
— Socialismul şi naţiunea in lu­ grafia de la tema a V-a a cursu­
mina Programului Partidului Co­ rilor din domeniul ideologic, pu­
munist Român adoptat de Congre­ blicate mai sus.
' s O ^ '' v '■í r ' ' " v s 'î\ ‘Trtfr. 'fr-, r ~ v sul al Xl-lea. Cursurile din domeniul ideolo­
— Dezvoltarea naţiunii şi inter­ gic care dezbat în luna martie
Vl-a,
a
f i n e r e t u l u i naţionalismul socialist. al Xl- 1975, tema ideologică intitulată i
a
P.C.R.
„Activitatea
Congresului
Documentele
lea al P.C.R. despre problema na­ Politica partidului în domeniul în-
ţionalităţilor în socialism. văţămîntului, ştiinţei şi culturii“,
în echipe speciale care vor par­
dezbaterea
Congre­
documentelor
„Decada recordurilor ticipa, prin muncă voluntar-pa- sului al Xl-lea al P.C.R., vizita BIBLIOGRAFIE : vor insista pe următoarele pro­
bleme :
triotică, la îndeplinirea sarcinilor la secţiile furnale, O.S.M. I din
în producţie“ de investiţii. Se va sprijini, de C.S.H. şi produse industriale de • * * - Programul P.C.R. da iâurire a P.C.R. Contribuţiile teoretice ale
—
so-
la
dezvoltarea
gîndirii
asemenea, activitatea de con­ la I.C.S.H. întllnirile cu Eroii societăţii socialiste multilateral
Din iniţiativa Comitetului ju­ struire a noilor cămine pentru Muncii Socialiste, Nicolae Măr- dezvoltate fi înaintare a Româ­ cial-politice contemporane.
deţean al U.T.C., în cadrul în­ nefamilişti şi se vor intensifica culescu, maistru furnalist şi Con­ niei spre comunism (proiect). Ca­ — Politica P.C.R. în domeniul
Politico partidului in
trecerii „Tineretul — factor activ acţiunile educative în colectivele stantin Diaconescu, maistru con­ pitolul : naţională. Ed. politică invăţămîntului.
problema
în realizarea cincinalului înainte de muncă. structor, cu profesorul Iacob Re- 1974. — Politica P.C.R. în domeniul
de termen“ a luat naştere o nouă IONEL COLIBĂŞAN mus, secretar al Comitetului mu­ • ea — Rezoluţia Congresului al Xl-lea ştiinţei.
acţiune menită să mobilizeze ti­ al P.C.R., Ed. politică 1974, pag. — Politica P.C.R. în domeniul
neretul din unităţile economice preşedintele Consiliului tineret- nicipal Hunedoara al U.T.C., cu 7-e. culturii, al artelor.
poeţii N. Chirica, Ioan Macovei,
ale judeţului în înfăptuirea e- muncitoresc al Comitetului NICOLAE CEAUŞESCU - Raport la cel — Promovarea umanismului so­
xemplară a sarcinilor de plan şl judeţean al U.T.C. Radu- Ion Igna, Valeriu Bîrgău, de-al Xl-lea Congres al P.C.R. Ed. cialist.
a angajamentelor. Acţiunea se membri ai cenaclului literar politică 1974, pag. 74-75.
declanşează acum, la începutul „Flacăra“, In cadrul acţiunii „Să BIBLIOGRAFIE :
lunii februarie, şi se desfăşoară a urce naţiunea spre comunism in NICOLAE CEAUŞESCU - Cuvlntare la
pînă In luna iulie a.c., pe două zbor“. sesiunea jubiliară a Marii Adu­ • • • — Programul P.C.R. pag. 126-
zone: una a Văii Jiului, iar cea De notat este şi dialogul elevi- nări Naţionale consacrate celei 136 (proiect)
XXX-a
elibe­
de a doua — pe traseul Brad — muncitori, pe tema „Ce voi de­ de a României aniversări a dominaţia • * * — Directivele Congresului al
de
rării
sub
Xl-lea
cu
Deva — Hunedoara — Orăştie — La Şcoala generală nr. 3 din veni în viaţă“, la care au parti­ fascistă. Ed. politică 1974. planul al P.C.R. 1976-1980 privire li­ la
cincinal
fi
Slmeria — Călan — Haţeg. Hunedoara, se desfăşoară o acti­ cipat maiştrii Tiberiu Pascu niile directoare ale dezvoltării e-
vitate
vederea
în
permanentă
Avînd aspectul unei ştafete a pregătirii pionierilor pentru a fi (O.S.M. I), Gheorghe Dumitrlu NICOLAE CEAUŞESCU - Cuvlntare la şe­ conomîco-sodalo a României pen­
comună
consiliilor
muncii harnice, entuziaste, ea va primiţi în rîndurile U.T.C., a e- (secţia I furnale), Andrei Pe- dinţa muncii de a naţionalitate oame­ tru perioada 1981-1990. Ed poli­
ma­
nilor
urmări în principal realizarea şi ducării acestora prin muncă şi tresc (U.C.C.), ing. pensionar ghiară fl germană, 5 aprilie 1974, tică 1974. pag. 61-64.
depăşirea sarcinilor de plan, uti­ pentru muncă. De această activi­ Ioan Popovlcl etc., desfăşurat la Ed. politică 1974.
lizarea integrală a capacităţilor tate se ocupă Consiliul organiza­ cabinetul de ştiinţe sociale al • • • — Rezoluţia Congresului al Xl-lea
de producţie, reducerea cheltuie­ ţiei pionierilor, comandamentul NICOLAE CEAUŞESCU - Ezpunere la al P.C.R. Ed. politică 1974.
lilor materiale, folosirea raţiona­ unităţii, al detaşamentelor, orga­ şcolii, cît şi participarea la tn- primul Congres al Frontului Uni­ NICOLAE CEAUŞESCU - Raport la cel
lă şi economicoasă a materiei' nizaţia U.T.C. eievi şi cadre di­ mînarea In cadru festiv, la casa tăţii Socialiste 23-24 mai 1974, de al Xl-lea Congres al P.C.R. Ed.
Ed. politică 1974 pag. 35-40.
Î irime, materialelor, combustibi- dactice. Pregătirea are ca obiec­ de cultură, a carnetelor -roşii de politică 1974, pag. 92-98.
llor şi energiei, întărirea disci­
plinei în muncă etc. tive cunoaşterea scopului, carac­ membri ai U.T.C. NICOLAE CEAUŞESCU - Raport prezen­ a NICOLAE CEAUŞESCU - Raport la Cpn-
sarcinilor
organizaţiei
terului
şi
Conferinţa
la
tat
Naţională
Un obiectiv important al noii revoluţionare a tineretului, a for­ Prof. MARIA VLAD P.C.R. Iulie 1972, ' capitolul V : lerinţa Naţională a P.C.R. hzlla
1972, pag. 80-91.
Iniţiative îl constituie sprijinirea melor şi metodelor de activitate, secretara comitetului U. T. C „Dezvoltarea naţiunii socialiste,
efectivă a colectivelor care con-’ a drepturilor şi îndatoririlor ti­ cadre didactice, politica naţională marxlst-leninistă NICOLAE CEAUŞESCU - Cuvlntare la
struiesc marile obiective indus­ nerilor utecişti. a partidului nostru“ tn lucrarea Conferinţa Naţională a cercetării
triale în judeţul nostru. In a- Amintim citeva din suita de ac­ Şcoala generală nr. 3 „România pe drumul construirii
cest scop, tinerii se vor constitui ţiuni organizate în acest sens i Hunedoara societăţii socialiste multilateral ftlInţlllcB fi proiectării. Ed. po­
litică 1974.
| dezvoltate", voi, 7 Ed, pol. 1973.