Page 21 - Drumul_socialismului_1975_02

FEBRUARIE
16. Curs de Hm-
0,00 Curs de lim-
W/i}0 Estrada ar-
t '“A0,45 Film ar- SĂ NU CONSUMĂM DE DRAGUL CONSUMULUI
Situaţie limita... ;
I dorului — ba* generale ale muncii
una TV. ; 12,25
îrs de limba ru-
Curs de limbă najarea unei instalaţii de flotare
Telex ; 17,35 Lo­ pentru minereu cuprifer cu o ca­
jile noastre I In-
icarea listelor de pacitate de 250 tone pe zi, redu­ In 1974, în staţia C.F.R. Deva, volumul imobilizărilor de capacitate
i Algoritm TV. ; cerea consumului de aer compri­ s-a ridicat la cifra de 28 715 ore-vagon, ceea ce a atras penalizări diver­
olcloric cu Poli- mat cu două milioane mc şi de
18,25 Lecţii TV. energie electrică cu un milion şilor beneficiari ai transportului feroviar pentru locaţii în valoare de
din agricultură ; k\Vh, obţinerea unor beneficii su­ 657 700 lei. Iată o situaţie departe de a fi „roză“, o stare de lucruri care
ării. Pe verticala plimentare în valoare de un mi­ a încercat din greu balanţa beneficiilor la unele unităţi cum sînt T. G.
?0 1001 de seri.
t ; 19,30 Telejur- lion lei. Deva, întreprinderea judeţeană de industrie locală, Baza judeţeană de
electoral ; 20,00 aprovizionare tehnico-materială, cooperaţia de consum, Centrala mine­
că TV. ; 20,30
Cosi Fan Tutte, Prima concluzie desprinsă din depăşirea cheltuielilor planificate © Adunarea generală a mineri­ reurilor. Cauzele sînt diverse şi de regulă nu ,,acoperă“ scuzele benefi­
era germană de analiza făcută de adunarea gene­ cu 23 lei/1000 lei producţie marfă. lor din Vulcan a dat glas unui în- ciarilor L lipsă de capacitate la descărcare, o mecanizare insuficientă etc.
35 Soarele Mol- sufleţitor angajament de întrecere Volumul impresionant al locaţiilor provine din lipsa de răspundere a
mcntar ; 22,10 24 rală a reprezentanţilor oamenilor îmbunătăţirea activităţii econo­ pentru 1975. Se prevede, printre
muncii de la »Marmura“ Simeria mice la »Marmura“ — trebuie ară­ celor în cauză faţă de soarta fondurilor băneşti, lăsindu-le să se scurgă
este că, prin eforturile depuse în tat că şi în 1974 s-au realizat altele, depăşirea planului cu 15 000 în conturile risipei. De adevărul acestei afirmaţii ne convinge şi situaţia
2 FEBRUARIE 1974, întreprinderea a reuşit să se unele beneficii suplimentare — ne­ tone cărbune net, realizarea pre­ lunii ianuarie 1975. In aceeaşi staţie se înregistrează o pierdere de 3 690
înscrie — după ani cu restanţe — cesită o preocupare mult mai sus­ vederilor la lucrările de pregătire
i. Curs de limbă în rîndul unităţilor economice ca­ ţinută pentru mecanizarea proce­ cu 10 zile mai' devreme, îmbună­ ore-vagon, ceea ce „băneşte“ vorbind înseamnă 71 270 lei ce nu mai pot
Curs de limbă fi recupera(i.
oritm TV. (rolua- re îşi realizează şi depăşesc în mod selor de producţie, îmbunătăţirea tăţirea calitativă a cărbunelui ex­ Intrînd în substratul cauzelor, constatăm că T. C. Deva n-a insistat
n serial (relua- ritmic sarcinile de plan. Anul tre­ calităţii reparaţiilor şi valorifica­ tras prin reducerea cenuşei şi
mposibilă ; 11,50 cut planul producţiei globale a rea optimă a materiei prime. Pla­ umidităţii cu 0,1 la sută faţă de suficient pentru transportul paletizat al unor materiale, că din acest
i amator ; 12,10 fost îndeplinit în proporţie de 102,3 nul de măsuri adoptat de adunarea realizările anului 1974, depăşirea motiv se pierd ore importante cu descărcarea vagoanelor. Mai aflăm că
ie ; 12.25 Telex ; la sută, iar sarcina de creştere a generală prevede o seamă de ac­ prevederilor din planul tehnic prin la I.J.I.L., mai ales în sectorul de panificaţie domneşte o gravă indisci-
productivităţii muncii de 103 la ţiuni pentru folosirea mai bună a extragerea suplimentară a 5 000
W^j^f*””***........ sută. Ianuarie 1975 s-a încheiat, materiei prime, "valorificarea su­ tone de cărbune din abataje sus­ jilină şi, ca să fim concreţi, amintim că un singur vagon, pentru moara
de asemenea, cu rezultate bune, perioară a deşeurilor din cariere ţinute metalic şi a 5 000 tone de de jiorumb, s-a descărcat pe parcursul a... 3 zile (4—7 ianuarie a c ), din
îndeosebi la export, unde preve­ şi mecanizarea unor operaţii în cărbune cu tăiere mecanică. cauza întreruperilor succesive la descărcare. întrebaţi dacă sînt con­
derile au fost depăşite cu 7 la cariere şi la atelierul de ciopli- ştienţi de risipirea dintr-un „foc“ a 2 240 lei, descărcătorii ne explică
limba germană ; sută. A doua concluzie — reieşită torie. De asemenea, este foarte u- faptul cŢi nu ei plătesc locaţiile, ci întreprinderea (? !). O situaţie gravă
de limbă fran- din angajamentele de întrecere ale tilă măsura ca, în fiecare lună, © Realizările înregistrate în a-
x ; 17,35 Din Iu­ colectivelor de la cariere şi din să se organizeze instructaje cu în­ nul 1974 de către colectivul de şi la I.m.C. Bîrcea. Din cauza întreţinerii necorespunzătoare a liniei uzi­
ţi animalelor ; muncă al întreprinderii de sere nale, în ziua de 6 februarie au deraiat două vagoane, ceea ce a dus la
Emisiune social- secţii, precum şi pe întreprindere tregul personal referitoare la ca­ „acumularea“ unor substanţiale penalizări pentru anularea planului de
tirteret ; 18,30 (500 000 lei peste plan la produc­ litatea produselor. Cea mai mare Sîntandrei sînt exprimate sintetic
ragerca pronoex- ţia globală, 500 000 lei la construc- atenţie să se acorde în cadrul in­ în obţinerea unui beneficiu supli­ încărcare din ziua respectivă. Deşi au posibilităţi unele întreprinderi
prijinul activităţii ţii-montaj, 420 lei/angajat la pro­ structajului şi în activitatea poli- mentar de peste un milion lei. nu-şi organizează activitatea la rampele de descărcare şi pe timp de
de amatori pon- ductivitatea muncii, 100 000 lei la tico-organizatorică de fiecare zi Pentru amplificarea rezultatelor noapte, iar alte unităţi cum este şi baza de desfacere a C. M. Deva îşi
lectorală, o Să beneficii) — este hotărîrea colecti­ problemelor legate de realizarea în ultimul an al actualului cinci­
:c. Votul nostru-i asumă responsabilităţi la descărcarea vagoanelor şi pentru terţi deşi nici
0 Contemporane- vului de a obţine în acest an noi la înalţi parametri calitativi a nal, adunarea generală a oamenilor propria activitate nu este onorată coresjmnzător.
!5 1001 de seri. succese în activitate. A treia con­ producţiei pentru export! muncii a stabilit şi adoptat o se­
! ; 19,30 Telejur- cluzie i obiectivul central pentru La „Marmura“ sînt însă necesa­ rie de măsuri tehnico-organizato- — Intr-adevăr aceste aspecte duc la o „îngroşare“ nejustificală a
electoral ; 20,00 „Marmura“ este acum reducerea re şi alte acţiuni de masă pentru rice vizînd îmbunătăţirea tehnolo­ cheltuielilor materiale, a consumului de bani şi energie în general —
'eleorman. Cîntc- cheltuielilor de producţie în vede­ a giilor de lucru şi a calităţii lu­ ne precizează ing. Mihai Chinciu, şeful Staţiei C.F.R. Deva.
n economic mon- rea sporirii eficienţei economice. întărirea ordinii şi disciplinei, crărilor, diversificarea producţiei
ublicitate ; 20,35 grijii faţă de utilaje şi materia­ Recenta şedinţă a Comitetului Politic Executv al C.C. al P.C.R. a
Ciclul Mari re- Darea de seamă, participanţii la le, îndeosebi a materialelor şi şi creşterea randamentului la hec­ stabilit noi măsuri pentru ministere, centrale şi întreprinderi, pentru or­
de -sica. Acope- dezbateri (muncitorii Ioan Junie, sculelor folosite la tăierea şi fa­ tar. întreprinderea s-a angajat să
V. ; 22,10 24 do Eugen Covaci, Simion Muntean, sonarea rocilor. Se poate face, de­ depăşească planul pe 1975 cu 30 000 ganizaţiile de partid, în vederea acţionării cu mai multă responsabilitate,'
maiştrii şi inginerii Sever Filip, altfel, o legătură între frecvenţa kg tomate, castraveţi şi alte le­ în vederea întronării spiritului de economie, sub toate aspectele şi la fie­
EBRUARIE Gheorghe Apopei, Aron Popa, mai mare a actelor de indiscipli­ gume. care loc de muncă. Trebuie să fie clar pentru noi toţi că economisirea
Gheorghe Băncilă şi alţii) au ară­ nă de la secţia dale sau atelierul materiilor şi materialelor, a energiei, a fondurilor băneşti trebuie să sa
lă ; 16,20 Teatru tat de ce este necesar ca in cen­ de ipsos şi carenţele din activita­ înrădăcineze puternic în practica de zi cu zi, în conştiinţa fiecărui ca».
,! sectorului su- trul atenţiei să fie pusă problema tea acestor subunităţi. © In anul trecut, mecanizatorii
rodan ; 17,00 Te- creşterii eficienţei economice, cum de la S.M.A. Ilia au depăşit pla­ ILIE COJOCARU >
ţie la... neaten- trebuie acţionat şi de către cine. I. MiRZA
ţârile socialiste. nul de venituri cu 6 la sută. Adu­
17,35 Muzica ; In carierele întreprinderii — Căr- narea generală a oamenilor mun­ PE ŞANTIERUL NOULUI LAMINOR DE SlRMĂ
ea TV. î 18,25 piniş, Alurţ, Moneasa — extracţia cii a apreciat că există reale posi­
; 18,35 Lecţii TV. blocurilor se face cu cheltuieli în • Desfăşurată în spiritul înal­ bilităţi ca în acest an să fie reduse
din agricultură ; plus care se ridică pînă la 549 telor responsabilităţi, adunarea oa­ cu 2 procente cheltuielile, să ob­ Eforturi conjugate pentru
teri. Heckle şl lei/mc; la Cărpiniş, în secţia de
îlejurnai. o Cu- dale mozaicate, procentul de pier­ menilor muncii de la I. M. ţină venituri cu 2 la sută mai mari
20,00 Ancheta T. Barza a formulat în con­ decît prevederile planului. Prin
i gindul ; 20,35 deri este mare datorită unor de­ tul angajamentelor obiective folosirea cu randament sporit a terminarea ia timp a investiţiei
mea ; 21,05 Tro- fecţiuni de pe parcursul procesu­ de o deosebită semnificaţie i tractoarelor şi maşinilor agricole,
ipectacol cu prl- lui de fabricaţie, iar la atelierul încheierea cincinalului la pro­ mecanizatorii s-au angajat să con­ Analizind căile şi modalităţile termen a obiectivelor economic®
rer'nlor sportului de ipsos de la Călan problema planificate ,^i realizarea de către
4 ; ’ 22,10 24 do eficienţei se pune în mod cu to­ ducţia globală la 30 aprilie, iar la tribuie la sporirea producţiei la concrete pentru înfăptuirea în cele acestea a parametrilor proiectaţi.
tul deosebit. Or, dacă materia pri­ producţia marfă la 30 iunie, fapt hectar în cooperativele agricole cu mai bune condiţii a planului pe — In contextul acestor exigen­
1975 şi a cincinalului, Comitetul
ce va permite obţinerea pînă la
mă se extrage cu cheltuieli mai cel puţin 100 kg grîu, 100 kg po­
FEBRUARIE finele anului a unei producţii su­ rumb şi 300 kg cartofi. Roman Politic Executiv al C.C. al P.C.R. ţe putem afirma că activitatea de
mari, dacă prin rebuturile la dale plimentare de metal şi concentra­ a stabilit în şedinţa din 6 februa­ pe şantierul noului laminor de sîr-
lă ; 17,00 Telex î mozaicate se risipesc materiale, e- te în valoare de 2,5 milioane lei, Olaru, Ioan Beda, Alexandru Vă­ rie a.c. măsuri de o deosebită im­ mă a intrat în normal, cu toate
in limba germa- nergie şi manoperă, în condiţiile dan, Miron Costea, Traian luga şi
srea loto ; 19,00 cînd subunitatea de la Călan con­ creşterea productivităţii muncii la alţi participanţi la dezbateri au portanţă şi pentru activitatea de greutăţile întîmpinate, şi că aceas­
verticala dozvol- sumă mai mult decît produce, nu activitatea industrială cu 520 lei reliefat acţiunile concrete ce vor investiţii, subliniind ca o cerinţă tă activitate poate să se desfăşoare,
de seri. Heckle pe muncitor, extragerea prin me­ de prim ordin intensificarea rit­ in continuare la cele mai înalte
9,30 Telejurnal ; se poate depăşi situaţia din anul fi întreprinse în secţii pentru a cote, în vederea punerii în func­
viitorului ; 20,30 trecut, cînd beneficiile întreprin­ tode de mare productivitate a asigura materializarea sarcinilor murilor de construcţii-montaj în ţiune la termen a capacităţii — ne
35 Film artistic, derii au fost serios grevate de mii de tone minereu aurifer, ame­ asumate. vederea punerii în funcţiune la spune ing. Ioan Mihuţ, şeful ser­
n poliţist. Premi-
24 de ore. viciului plan-dezvoltare de la C.S.
Hunedoara.
5 FEBRUARIE FERMA ZOOTEHNICĂ — MODEL DE ORGANIZARE, 16 FEBRUARIE — ZIUA CEFERIŞTILOR De fapt, tocmai pentru a scurta
perioada remedierilor, constructo-,
folcloric cu Po- , rul (Şantierul nr. 2 montaj aj
10,10 Film serial PRODUCŢIE Şl EFICIENŢĂ
Năzdrăvanul De- Fapte de muncă însufleţită pe i.C.S. Hunedoara) împreună cu be­
erlnţele dv. muzi- neficiarul au întocmit un cuprin­
: erinţelo noastre ; zător program de acţiune astfel ca
atea TV. ; 11,55 naBeBe—!n griji celor pînă la sfîrşitul lunii martie de-,
(reluare) ; 13,30 arterele de atei ale judeţului fecţiunile existente în special îsŢ
luare) j 13,50 Te-
lediţie de vînă- sectorul de ajus.taj să fie complet
aieidoscop cultu- lichidate.
3 Vîrstele pellcu- Ceferiştii — detaşament de avangardă al muncâtori- — Avem specialişti buni — ar,
iglob. Birmanla ; mit hunedorene — Îşi întimplnă ziua cu fapte pe preciază şeful echipei de mont®
iţii lee,^, “ ,, ţară 1 măsura binecunoscutei lor priceperi şi hărnicii, cele Ludovic Toth. Şi la noi, la corS
Ţara Galilor — Ponderea zootehniei în producţia globală a coo­ două regulatoare de circulaţie din Judeţ — Deva şi
celor 5 naţiuni) perativei agricole din Brad va ajunge la sfîrşitul Petroşani — raportînd nu numai îndeplinirea dar structor, şî la beneficiar. Aş 'vrejii
ectă de la Câr­ acestui an la 68 la sută. Apare, deci, firească pre­ şi depăşirea substanţială a prevederilor din planul doar să relev faptul că de cînd:»
ti T. ; 19,05 Lu­ ocuparea organizaţiei de partid şi a conducerii u- de transport. Astfel, la Petroşani, rulajul vagonului început ■ construcţia laminorului)
cind voi fl ca nităţii pentru îmbunătăţirea activităţii în ferma a fost redus cu 10 Ia sută, planul la tone nete ki­ n-a existat niciodată, ca pinfiţj
de seri : Heckle de animale. Codrin Teodor, secretarul comitetului lometrice depăşit cu 4,1 la sută dar la activitatea de acum, o atît de strînsă colaborare,
0 Telejurnal, © de partid al C.A.P., Ioan Fechete, preşedintele şi încărcare-descărcarc depăşirea de plan se ridică la între noi şi C.S.H. Efectul aces-,
; 20,00 Teleonci- peste 20 000 tone.
50 Film serial, inginerul şef al unităţii, ing. Mihai Lăpugean, şe­ La Deva planul la tone expediate este depăşit tei colaborări se face simţit pe zij
lă. ,,Ultimul ghl- ful fermei. Ion Stingă, vicepreşedinte, Gheorghe cu peste 15 000 tone, în condiţiile reducerii rulajului ce trece. Stocul de utilaje s-a di«ţj
elejurnal ; 21,50 Vanciu, brigadier, Iulia Faşca şi Iosif Giurea, vagoanelor cu 9 la sută. minuat considerabil, unele rodajej
vă. o Selocţlunl îngrijitori de animale, au ţinut să evidenţieze a- Din cadrul celor două R.C.M.-uri s-au evidenţiat şi probe tehnologice au început ’să]
inliiniroa femlnl- portul fiecărui factor în materializarea sarcinilor staţiile Câlan-Băi, Peştiş, Hunedoara, Simeria, Lu­ se execute şi sperăm ca angaja-]
'.omănia — R. F. desprinse din programul Judeţean de dezvoltare a pani şi Livezeni.
Intilnlrea de la mentul nostru — acela de-a fin#*,
zootehniei. liza principalele lucrări pînă la u-,
Discuţia purtată — urmată de investigaţii „la Mecanici pricepuţi cum sînt Petru Stancdu, de la nele lunii martie — să fie reali­
16 FEBRUARIE faţa locului“ — a reliefat rolul decisiv pe cnre-1 depoul Simeria, sau Ioan Dascăl de la remiza Pe­ zat.
probabil) are permanentizarea îngrijitorilor şi asigurarea ba­ troşani oferă devizei „Cit mai multe trenuri cu — Deşi termenul de punere Ia
zei furajere. »Cu cîţiva ani în urmă, cînd in sec­ tonaj sporit“ noi valenţe, izvorîte din dorinţa de funcţiune a laminorului este fir]
rea programului. a. participa activ la efortul naţional ce se depune
; 8,40 Cravatele torul zootehnic lucrau mai mulţi oameni din a- în direcţia economisirii de combustibil. Datorită lor, ixat pentru luna mai, eforturile,
ari ; 10,00 Viaţa fara unităţii, care nu puneau la inimă interesele celorlalţi mecanici şi fochlşti din cele două centre noastre converg pentru devansarea
lucuriile muzicii ; cooperativei, activitatea fermei nu putea fi nici feroviare, consumul specific de combustibil a fost termenului de punere în func,-,
i patriei ; 13,00 pe departe satisfăcătoare — ne mărturisea pre­ redus cu 0,2 la sută, în condiţiile în care sarcina ţiune astfel ca noua capacitate săj
; 15,30 Drumuri şedintele C.A.P. Cu sprijinul comitetului de partid, statică pe tren, ca şl ceilalţi indicatori de eficien­ 1
Acel Februarie consiliul de conducere s-a preocupat stăruitor ţă, a fost substanţial amplificată. ajungă la parametrii proiectaţi mai
sprijinul octlvltă- pentru permanentizarea ca îngrijitori a coopera­ repede — completează discuţia,'
ice pentru cam- tăt maistrul instalator Andrei Ciumaşs]
Să învăţăm un torilor _ localnici, pentru atragerea în acest sector Deşi activează pe şantiere, de-a lungul căii ferate, — Asta nu înseamnă că elanifl'
>1 mal bun con- do activitate a unor membri de partid destoinici. constructorii feroviari... tot ceferişti se consideră. care domneşte pe şantier nu întîm-]
ulnele împuşcă ; Am avut şi cîteva exemple convingătoare la în- Prin faptele* lor de muncă, bilanţul de pe arterele pină greutăţi — afirmă ing. Ludvig;
feminin România dcmînă. Comunista Sinziana Raţ aro de 10 ani de oţel ale judeţului apare şi mai întregit. .Şantie­
a j 19,00 Ropor- în primire un lot de vaci cu lapte. Maria Şte­ rul 71 C.C.F. Petroşani a realizat deja lucrări în Mudreţchi, şeful şantierului nr. 2."
01 de seri I 19,30 fan a îngrijit, de la înfiinţarea cooperativei, vi­ valoare suplimentară de 4 milioane iei, acoperind Nu zic că n-avem capacitate să]
tntarlul săptămt- din planul anual mai mult de IZ la sută. Sub aceste terminăm lucrarea la termen dar,]
srafrazfi la Ruy ţeii, iar Iulia Faşca şi Iosif Giurea au şi ei cîte cifre globale se „ascunde“ terminarea unor poduri deocamdată ne lipsesc peste 25 de
e d-alea de-ale 12 ani de cînd lucrează în zootehnic. Măsurile şi tuneluri pe linia Petroşani — Cxaiova şi a unor jDOziţii de utilaje (deşi C.S H.-ulj
Telejurnal t 22,30 luate do către conducerea partidului şi statului lucrări de hidroizolare în staţiile Meri şi Pioştina, Oamenii muncii din C.S. Hune­
emulul. pentru creşterea cointeresării materiale a coope­ cu două luni mai devreme. doara sînt angajaţi cu toată şi-a luat responsabilitatea confec­
ratorilor, prin majorarea venitului lunar garantat răspunderea pentru îndeplinirea cu ţionării unor repere) şi deci dacă'
FEBRUARIE la 1300 lei, au constituit un stimulent puternic în ~k cinste a sarcinilor de producţie şi acestea nu vin, angajamentul nos­
probabil) angajamentelor luate în întrecerea tru ¡roate fi compromis.
permanentizarea îngrijitorilor. De la impiegaţi de mişcare, mecanici de locomo­ socialistă. Zi de zi, pe platformele
constructori,
la
scurt
16,05 Argeşul, Şeful fermei a insistat asupra măsurilor între­ tive şl repară materialul un rulant tur de orizont de cei furnalelor, ale oţelâriilor, la pupitre­ Este necesar atît din partea be­
care
la
—
muncitorii
20 Schiul ? ...Nl- prinse în scopul asigurării bazei furajere. Unita­ I.M.M.R Simeria şi cel de la Atelierul de zonă le comandă ale laminoarelor, side- neficiarului cit şi a constructoru­
; 16,30 Emisiune tea are posibilităţi ca pentru actuala perioadă de Petroşani. La secţia de vagoane-clsternă de la rurgiştii muncesc cu hărnicie pentru lui să se depună insistenţe mai şa-,
iră ţ 19,00 Tribu- stabulaţie să fie alcătuite, pentru vacile cu lapte, I.M.M.R., echipele conduse de comuniştii Cornel sporirea producţiei de metal. Intre rioase la furnizorii de utilaje. Pen­
vd01 de seri ; raţii zilnice compuse din 4 kg fin, 4 kg grosiere Turdăsan şi Mihai Măcuţ lucrează deja în contul aceştia se numără şi comuniştii Ka- tru că experienţa ultimei perioade]
20,00 Reflector j (tocate şi amestecate^, 10 kg sfeclă şi 1 kg con­ ultimei decade din februarie, iar echipele lui Ni- fael chiţu şi Bela Vass — doi din­
cretei. Gondolle- demonstrează convingător că ceea'
i turnului ; 21,35 centrate. Ca urmare, în luna ianuarie a.c., produc­ colae Nenu şi Ioan Godeahu de la Atelierul de zonă tre destoinicii manevranţi de la ce n-a făcut furnizorul (trimiteraăj
istică TV. ; 22,10 ţia de lapte marfă a fost cu peste 30 la sută mai au şl reparat peste prevederi 70 de vagoane. postul „D“ al laminorului de sh-mă ia timp şi în bune condiţii a
3 închiderea pro- mare decît în perioada corespunzătoare a anului Grupaj realizat de al C.S. Hunedoara. lajelor) a reuşit să facă în nuijŞS^
trecut. CONSTANTIN AOANEI roase cazuri constructol-ul şi beiil»
N. TiRCOB corespondent Foto : VHIGIL ONOIU ficiarul.