Page 22 - Drumul_socialismului_1975_02

DRUMUL SOCIALISMULUI A NR. 6047 A MARTI. 11 FEBRUAB1F 107«;
Pag. 6

Incepînd cu 1 februarie a.c„ ia
Se poate cheltui raaf puţin timp Distribuirea buteliilor de gaze lichefiate în Orâş&ie serviciile poştale a intervenit un
element nou ; codificarea adreselor
tuturor trimiterilor. Pentru a afla
despre
pentru obţinerea unor acte care unele amănunte adresat noul ser­
ne-am
viciu,
tovarăşului
Mihai Cimbru, director adjunct la
Direcţia judeţeană de poştă şi te­
Activitatea^ notarială înseamnă., diferite localităţi la sediile nota­ lecomunicaţii Hunedoara-Deva.
riatelor, ceea ce include, pe lin­
între altele şi răspunderea, la so­ gă cheltuieli' de deplasări, şi pier­ îngreumeasâ servire — In primul rînd, cc factori au'
licitările zilnice a zeci şi sute de determinat luarea acestor măsuri 7
cetăţeni. Aceasta îi dă notariatu­ derea unui mare volum de muncă. — In serviciile de poştă şi teleco­
lui caracterul de instituţie de ser­ Datorită faptului că : unele orga­ Am primit, în ultima vreme, de n-au sobe în bucătării. Ce fac însă municaţii au avut loc, în ultimul
vire a cetăţenilor. în anul 1974 s-au nizaţii. socialiste - şi : în special in­ la cetăţeni din Orăştie, scrisori unii dintre ei ? Se înscriu de cît« timp, mai multe perfecţionări, im­
înregistrat în judeţul Hunedoara stituţiile de. învăţămînt nu efec­ prin care solicită'intervenţii pen­ 2-3 ori la schimbarea buteliei, pro­ puse de noul stadiu de dezvoltare
peste 100 000 de acte notariale,-din tuează . aceste, acte date în. compe­ tru, o mai' bună servire cu butelii fită de prioritatea ce li se acordă, a localităţilor patriei. In acest
c^re la foarte- multe participă 2, tenţa. lor, se produc aglomerări de de gaze lichefiate. dar, de fapt, ei îşi servesc nea­ 'sens, codificarea adreselor trimite­
3, 4 sau mai multe persoane. Dar cetăţeni la notariatele de stat, în Orăştia s-a dezvoltat mult. îs murile sau prietenii din satele în­ rilor poştale a fost determinată de
oare pentru toate aceste acte^ cetă­ special în perioadele de înscrieri ultimii 3-4 ani, populaţia care a vecinate. In felul acesta ei "preju­ creşterea considerabilă, a volumului
ţeanul trebuie pus pe drumuri pînă în şcoli, cînd se legalizează zilnic primit locuinţe în blocuri noi. a- diciază buna servire a cetăţenilor corespondenţei, creştere firească da­
la notariat? Unele, cum sînt: con­ sute de copii de pe certificatele de proape s-a triplat. în consecinţă, din locuinţele individuale din oraş. torită mişcării obiective a. popu­
tactele de înstrăinări imobiliare naştere sau de pe-alte acte şcolare solicitarea de gaze lichefiate a o- La depozit se cunoaşte această laţiei, ridicării nivelului de trai
şi . cele mobiliare (care depăşesc ale elevilor. raşului impune. în acelaşi timp a practică, dar. nu s-a făcut nimic 'material şi spiritual, dezvoltării
valoarea de 10 000 lei), partajele Dar se mai întîmplă şi altfel. distribuire, cît mai raţională, astfel pentru stoparea ei. Repartiţia este economice şi social-culturale.
imobiliare, testamentele, procurile Unii angajaţi, datorită necunoaşte­ înclt cei ce folosesc acest combus­ şi- ea în contradicţie cu realitatea.
de vînzare imobiliară şi alte ase­ rii dispoziţiilor legale, pun pe tibil pentru gătit.,să nu sufere din Iama, solicitările sînt mai mici
menea, cum şi rezolvarea cauze­ anumiţi cetăţeni pe drumuri în lipsa, lui. decît vara. Repartiţia în schimb e
lor succesorale sînt de competen­ mod cu totul inutil. Competenţă ! Care - e realitatea- în aproviziona­ mai mare, iar livrările sînt-şi. ele
ţă exclusivă a notariatelor de sta-t. de a întocmi diferite- acte nota­ rea cu butelii a populaţiei din a- peste nivelul repartiţiei. Aceasta Codificarea adreselor
Un număr mare de acte notariale riale au şi secretarii comitetelor cest oraş ? Dacă ne-am orienta cu privire la repartiţia care se
însă pot fi obţinute potrivit legii executive ále. consiliilor populare după listele de înscriere, ar tre­ face de către întreprinderea de
şi de la alte organe. Aşa spre e- orăşeneşti şi comunale. Cu toate bui să ajungem la concluzia ero­ profil de la Timişoara, între jude­
xemplu, organizaţiile socialiste pot acestea, anumite copii legalizate de nată că sînt oarpeni care n-au fost ţele pe care le serveşte. Dar să
legaliza copii de pe înscrisurile ce către secretarii comitetelor execu­ serviţi din octombrie anul trecut vorbim puţin de-ale noastre. Re­ triiHiterîier poştale
emană de la acea organizaţie socia­ tive sînt respinse de către undi Cel- puţin miercuri, 5 februarie, partiţia de butelii între depozitele
listă, certifica conformitatea cu o- angajaţi ai organizaţiilor la care distribuitorul lua cu sine de la de­ din judeţ are şi ea la bază cri­
•riginalul a copiilor întocmite de sînt prezentate pe motiv că actele pozit lista înscrierilor în această, terii destul de aproximative. în — In ce constă noul?
parte şi depuse la acea organi­ nu au fost legalizate de către no­ lună. Contradicţie-totală cu situaţia, privinţa Orăştiei, ea se face şl a- — In atribuirea unui număr dis­ j-
zaţie socialistă; pot să legalizeze tariatul de stat. din prezent a aprovizionării. în de­ cum pe baza, unor cerinţe stabili­ tinct compus, din 4 cifre pentru
semnătura declaraţiilor de pe an­ Tot datorită necunoaşterii unor pozit se aflau 1 900 butelii pline,, te. în urmă cu trei ani. O reeva­ fiecare localitate, care să permită
gajamentele pentru şcoală şi de dispoziţiuni legale, anumiţi cetă­ iar şeful de depozit, Petru Ilea, a- luare se impune, în numele unei identificarea cu uşurinţă şi. preci­
pe declaraţiile de orice fel depuse ţeni sînt îndrumaţi, greşit la nota­ firmă că zilnic distribuitorul nu mai echitabile repartizări. zie a localităţii destinatarului’ sau
la organizaţiile socialiste respective riatul de stat pentru întocmirea u- reuşeşte să vî-ndă buteliile eu care Iată, evaluate, cauzele pentru expeditorului. Cifrele care compun
şi necesare pentru completarea do­ nor acte, deşi acestea nu sînt ne­ pleacă din depozit, pentru că nu care în Orăştie, deocamdată, ser­ codul sînt astfel alese incit. pot
sarelor şcolare, militare, de pensie cesare. Sub acest aspect cităm fap­ are cui le vinde. Listele de în­ virea populaţiei cu butelii cu gaze 'da indicaţii precise asupra, zonei
sau ajutor social, precum şi pen­ tul că părinţii unor minori de 16 scriere, care se „îngroaşă" în pe­ lichefiate nu e în concordanţă cu teritoriale a ţării în care e. situa­
tru stabilirea vechimii în muncă. ani împliniţi sînt îndrumaţi să . dea posibilităţile.
declaraţii în faţa notariatului, prin rioadele de- mare, solicitare, sînt, tă localitatea respectivă, magistra­
Din examinarea datelor de care aşadar, modalităţi rigide, pentru I. C. lei de cale ferată prin care trebuie
dispunem rezultă că, numai în a- care consimt la angajarea fiilor că nu sînt mereu împrospătate, nu îndrumată trimiterea pentru a ajun­
nul 1974, peste 40 000 de acte în­ lor minori în cîmpul muncii, deşi sînt mai elastice, mai aproape de ge cit mai rapid la destinaţie şi
un astfel de consimţămînt nu este
registrate pe judeţ sînt legalizări necesar decît pentru-, minorul în­ realitate. centrului ’ poştal mai important din
de copii de pe diferite înscrisuri ¡.apropierea localităţii de destinaţie,
care puteau fi îndeplinite: de orga­ tre 14 şi 16 ani.. Că nu e bine organizată distri­ în acest scop, teritoriul ţării noas-,
Considerăm că un efort susţinut
şi
dovedeşte
o
nizaţiile socialiste şi de către uni­ pentru cunoaşterea şi aplicarea buirea maşina cutreieră faptul că, Scrisori de ia. cititori tre a fost împărţit in 8 ‘ zone, si­
oraşul
în
deşi
tăţile de învăţământ, acestea fă- tuate de-a lungul magistralelor-
: cînd parte din categoria actelor dispoziţiilor legale- la- care ne-am căutare de cumpărători, la depozit © „Dezlegaţi misterul !“. Aceasta C.F.R. Fiecărei zone i s-au rezer­
descrise mai sus. Alte circa 5 000 referit ar fi foarte necesar, el vin cetăţeni cu cărucioare să-şi e rugămintea lui Ion Lungoci,. din. vat pentru localităţile sale cite
contribuind
ra­
la
de acte puteau fi întocmite de porturilor dintre îmbunătăţirea insti­ schimbe butelia. Brad, în legătură cu faptul că so­ 1000 numere de cod, prima cifră a
şi
cetăţeni
în
care
lucrat
organizaţiile' socialiste- cu- legaliza­ Cetăţenii îşi mai pun şi ei „beţe ţia sa, trecut o a bluză pentru septembrie codului pentru fiecare din ele fiind
anul
coope­
re de semnătură. Dacă ar- fi fost tuţiile publice. în roate" unii altora. Conform u- rativa de artă~ populară' şl meşte­ chiar numărul zonei. De exemplu:
astfel, organizaţiile socialiste ar- fi NICOLAE VIDAU > nor recomandări ale organului lo- şuguri artistice „Haţegana", nu a localităţile din zona a Il-a (care
scutit un număr tot atît de mare notar sef : cal, celor din blocuri li se dă prio­ primit nici pînâ: acum banii pentru începe de la Ploieşti, prin Braşov,
de cetăţeni să facă deplasări din Notariatul judeţean ritate la servire. Foarte normal. Ei munca depusă. Misterul, dacă o fi Deva, pînă la Arad), au numere
vreunul, se pare că-1 poate dezle­
ga doar Direcţia judeţeană de poş­ de cod cuprinse. între 2000—2999.
tă şl telecomunicaţii. Oficiul său — Cum vor afla cetăţenii codul
CaMafea produselor d@ panificaţie din Haţeg răspunde aceasta, soţiei lui localităţii lor sau al destinatarului ?
cooperativei
că
de
—.
banii
publicului,
trimişi,
Pentru
informarea
I. Li. au fost achitaţi cu mandatul s-au pus în vînzare la ghişeele
octombrie.
a Eleva trebuie să fie îmbunătăţită nr. 652, din că 25. destinatara nu Unde poştale broşuri conţinînd codurile
banii,
l-a
sînt
tuturor localităţilor din ţară, iar în
primit.
•zilele următoare, vor fi puse la dis­
Despre calitatea produselor de descărcată: din vagon.. Ce să omo­ ca. afară. Instalaţia de încălzire e © Trandafir Barboni, din satul poziţia doritorilor alte exemplare
din broşura respectivă; Pină atunci,
a
Jos,
panificaţie care: se^fabrică la Deva genizezi ? Asistăm la, depozitarea doar de formă. In depozitul de Bunca Cernii de cooperativa adresat o informaţii pentru scrierea numere­
„Drum
somaţie
către
s-a mai scris:, în ziarul nostru. Or­ pîinii proaspăt fabricate. Dintr-o mină, pe sacii cu făină curge apa nou“, din Hunedoara. Cu chitanţa lor de cod vor furniza lucrătorii
ganele care se ocupă de controlul defectuoasă planificare a livrărilor, de condens de la instalaţiile- de la nr. 02481 el- a predat în 30 noiem­ unităţilor şi agenţiilor P.T.Tc. sau
calităţii produselor au, de aseme­ lipsesc lădiţele navetă, aşa că etaj. Meseriaşii de la atelierul de brie anul trecut atelierului de cu­
nea, în atenţie această problemă vreo cîteva sute de kilograme de reparaţii auto al întreprinderii, ne răţat chimic al cooperativei • sus- factorii poştali.
— Şi acum cîteva exemple pen­
aplicînd sancţiuni atunci cînd au pîine integrală şi albă sînt de­ spune un muncitor mai în vîrstă, amintite un pardesiu mov în valoa­ tru localităţi din judeţul .nostru.
constatat abateri de la disciplina pozitate pe saci, î-n rînduri de cîte se ocupă în timpul serviciului de re de 1 000 lei, Obiectul nu Pa mal — Deva are codul 2700, Hune­
pentru
tehnologică. De fiecare dată ase­ două-trei pîini. Natural, la consu­ repararea unor maşini particulare,- văzut, n-a dar nici. despăgubit; reclama- doara — 2750, Petroşani — 2675,
a
depus
el
fost,
deşi
menea intervenţii s-au soldat cu mator pîinea'nu poate ajunge decît fără. ca., cineva să,-i întrebe de ce. ţie la cooperativă. Situaţia aceasta Lupeni — 2696, Uricani — 2698,
un plus de interes pentru calita­ turtită. Urmărim recepţia pe care fac aceasta. Puse cap la cap, şi cu pardesiul mov nu-i deloc roză Vulcan — 2692, Petrila— 2684, O-
te. în ultima vreme problema a o face reprezentantul comerţului. «toate aceste „mărunţişuri“ influen­ pentru cetăţean, dar sperăm că. răstie — 2600, Haţeg — 2650, Că­
reintrat în actualitate. Un mun­ Nici o intervenţie, deşi în lăzile ţează negativ calitatea produselor. după apariţia acestor rînduri să' lăii — 2637, Brad — 2775, Simeria
citor din fabrică solicită din nou . care iau, de sub ochii săi, drumul Desigur, în aceste cîteva rînduri devină... albastră pentru cei care — 2625, Ilia — 2734, Geoagiu —
intervenţia ziarului, dezvăluind în magazinelor, se află pîine cu de­ nu se pot decît puncta unele stări au încurcat lucrurile.
scrisoarea sa unele nereguli care fecte inadmisibile. Dealtfel, jude­ de lucruri ce influenţează calitatea © Jucătorii la loto, pronocxprcs, 2616.
—
că
introducerea
trag greu înapoi calitatea produ­ cind după strădaniile pe care în­ produselor de panificaţie fabrica­ pronosport din comuna Glielar tre­ noului Am înţeles serviciile poştale
sistem
în
selor. Sîmbătă dimineaţa, la prima soţitorii noştri — laboranta de te la Deva. Ar mai fi de adăugat buie să meargă la agenţia de la
oră a schimbului iutii, am fost serviciu, şeful de fabrică şi şefa şi altele. Ceva reţine însă aten­ Hunedoara pentru a-şi procura bi­ impune şi concursul expeditorilor.
prezenţi în fabrică. Cel care ne compartimentului C.T.C. — le de­ ţia. Discutînd. cu unii muncitori letele, fiindcă în comună nu exis­ .— Evident. Noul se va impune
participarea
a
largă.
Loto-pronosport.
agenţie
Va-
scrisese nu exagera. pun spre a ne convinge că şi a- din fabrică şl cu unele cadre teh­ tă o dai 13 Ici pe autobuz dus- numai prin adică respectarea in
expeditorilor,
săzlcă,
Pentru fabricarea unei pîini în­ ceea e o pîine bună, înţelegem nice din conducerea întreprinderii, întors pînă la Hunedoara, şi mal primul rînd a obligativităţii înscrie­
totdeauna de calitate, loturile de că aici reprezentantul comerţului recepţionezi critici reciproce de. dai alţi bani ca să depui biletul... rii cu exactitate a numărului de
.făină se omogenizează obligatoriu. rămîne mereu „în minoritate". lipsă de interes. De. ce- această si­ Dacă. biletul va fi cîştigăţor- nu e cod. pe - toate trimiterile poştale îna­
Depozitul, rampa şi dospitorul sînt S-ar putea crede că nişte amă­ tuaţie? Organizaţia: de partid are: sigur, dar paguba cu drumul fă­
nunte de ordin gospodăresc nu, in­ datoria să elucideze toate aceste intea localităţii de destinaţie şi a
arhipline cu făină integrală şi albă. fluenţează calitatea pîinii. în de­ probleme în interesul unei mu-nci cut, de- prisos. este certă.. Şi nu nu­ celei de expediere.
în , schimb, pîinea intermediară, pozitul de făină trebuie să fie cald exigente şi de calitate. mai pentru cetăţean ci şi pentru
Loto-pronosport,.
Administraţia
car.e-
oare deţine, ponderea în producţie, pentru ca făina să se poată matu­ pierde în felul acesta foarte- mulţi Discuţie consemnată de
s-e fabrică uneori cu făină atunci riza în bune condiţii. Dar e cald... C. IOANID posibili jucători la sistemele sale. DOINA COjOCARU
Comuna Zam — o comună de cultural din Tămăşeşti şi şcoala
13, sate destul de risipitei- — par­ din Pojoga, apa curentă la Al-
curge, ca toate localităţile pa­ maş Salişte, electrificarea satelor
triei noastre, drumul viguros al f ZI R Cerbia, Pogăneşti şi Almăşel şi
înnoirilor. Similitudinea : ei- cu al­ multe altele- fac parte- din acest
te comune stă şi în aceea că- cel mulţumească: de cîteva. zile la bilanţ. şi dau înţelesuri noi no­
care îşi propun să transforme centrala termică a complexului Iui sînt In continuare în aştep­ va„ trebuie să i se- înlesnească ţiunii de participare, cetăţeneas­
satul, adică: să-şi faică . mai plină de s-a terminat combustibilul. Vîn- tarea acestor servicii. Dealtfel, această deplasare; pentru că a- că la conducerea treburilor satu­
-înţelesuri noi: propria viaţă, sînt zătorii suflă -în pumni şi joacă pe in nici unul din cele 12 sate ale devărul e că o face cînd poate ) lui. Mai sînt cerinţe de satisfă­
cei care. efectiv, cu mîinile şi ioc. Discutăm cu cetăţeni pe comunei, In afara celui de cen­ dar prezenţa- sa e reclamată şi cut. Una, un brod de. mare. ca­
mintea lor,, produc aceste trans­ stradă. Nu întotdeauna a fost frig tru, nu există vreo unitate de în celelalte sate decît cel de cen­ pacitate pentru, traversarea Mure-
formări. Am păşit pe vatra comu­ în complex. In- schimb gestiona­ prestări. tru. Poate şi faptul că; el deser­ şului şi alta, singurul obiectiv,
nei într-o dimineaţă geroasă dar rul de la „alimentare' , Romulus veşte şi cabinetul de stomatolo­ care le lipsea deocamdată celor
1
cu „fierberea" caracteristică a- Nicoară, a „cumulat“ cam multe Âsîsfenţa medicala gie, unde lipseşte un cadru spe­ din Godineşti, un magazin mare,
iftropierii marilor evenimente cum nemulţumiri din partea cetăţeni­ cializat, îl consumă mult din nou, sînt pe cale să se împlineas-
sînt alegerile de la 9 martie. In­ lor pentru felul în care-1 bruftu- La prima , vedere-, asistenţa: me­ timpul afectat deplasării- pe - sa­ că-. Anul acesta, în centrul de
timitatea vieţii de o zi a comu­ luieşte pe unii. „Ce vreţi,. domnu­ dicală. în comună nu pare să ai­ te. Qferim în. orice caz situaţia, comună se va construi un bloo
nei îţi oferă, o sumă de înţelesuri. bă defecţiuni. Medicul Bujor Fe- ca » un semnal de atenţie pentru, cu 6 apartamente şi un of ieiw
le, să fac cu ei dacă unii îmi
:In numele acestui scop să încer- întorc marfa pe dos ?“. Numai neşteanu intenţionează să se. sta­ direcţia sanitară. poştal: Fiecare dintre acestea în­
¡căm o anumită sistematizare în aşa să fie ? bilească. aici. Ne vorbeşte ou mîn-
, mozaicul de impresii: drie despre faptul că de, trei ani Primăria ţi cetăţenii semnau n-u demult-doar nişte do­
Aflăm că ia brutărie e pe ter­ de cînd e în comună, n-a avut rinţe ale cetăţenilor comunei.
minate motorina. E prin comu­ nici un caz de deces la copiii Nu vrem să şe înţeleagă, din Dacă. într-o zi geroasă de fe­
Api »rovizEonarea nă şi preşedintele Cooperativei sub un an, despre urmărirea pe judecarea acestor imperfecţiuni, bruarie am surprins cîteva. aav-
Aprovizionarea populaţiei cu zonale de consum Ilia. O soluţie teren a evoluţiei gravidelor şi de­ că problemele- cetăţenilor din co­ pecte ale vieţii intime a comunei
produse industriale şi alimentare sigură pentru situaţie nu află bru­ spre alte probleme ale asistenţei muna Zam ar fi lăsate la voia: de- la margine de judeţ, am ţi­
:
se face printr-o reţea de maga­ tarii de la dînsul. Poate mai tîr- medicale în comună. Intre ele, întîmplării. Primarul , comunei,. nut să arătăm acele adevăruri da
zine aproape în totalitate noi. Im­ ziu, cînd s-o . întîmplă ca şi cu menţionează necesitatea unei ma­ Cornel Moisin, face ad-hoc un bi­
presionează plăcut bogăţia din căldura la complex. şini de salvare cu care- să poată lanţ al dialogului pe care orga­ necontestat care. stau mărturie eă
rafturile lor : de la pîine. ia bău­ interveni în cazuri de urgenţă pe nele locale. 11 poartă permanent problema vieţii la sat e deopo­
turi, de la banala sticlă pentru’ Presfările de servicii sate. Programul afişat pe uşă a- şi nemijlocit cu cetăţenii comu­ trivă o problemă a satului şi *
felinar 1a televizorul, de ultim rată că în fiecare zi din săpţă- nei. Bilanţul include doar câţiva cetăţeanului. In asemenea cadra
-tip. pe toate le întâlneşti în com­ Za mul e printre puţinele co­ mină medicul are deplasare în. din anii ultimei legislaturi a con­ alte înţelesuri au şl micile- sal«
plexul din satul centru de co­ mune oare nu au nici măcar în cîte un sat al comunei. Ne asi­ siliului popular. E destul de bo­ imperfecţiuni, de care, sperăm,
mună. Brutăria a „scos“ o şarjă satul centru de comună un ate­ gură că face zilnic asemenea de­ gat. Oamenii au cerut, au propus
de pîine pe care o trimite sate­ lier de cizmărie şi unul de fri­ plasări. In ziua respectivă îl aş­ şi apoi au pus umărul la. trea­ vor lua cunoştinţă cel în drept.
lor. Pîine gustoasă şi pufoasă ca zerie. S-au încercat unele soluţii teptau oei din Sălciva şi Rojo- bă. Noul complex comercial, bru­
buretele. O „mică" neglijenţă s-a de provizorat, dar n-au dat re­ ga... In privinţa, deplasării medi­ tăria, căminul cultural, şcoala din ION CIOGLEI
Interpus în acest climat menit- să zultate, aşa că locuitorii Zamu- cului pe sate- trebuie făcut ce- satul centru de comună, căminul TH. MĂRCUS