Page 23 - Drumul_socialismului_1975_02

DRUMULSOCIAUSMUUJI © NR. 6047 ®-MARTI,FEBRUARIE 1975 Pag. 7
¡«¿¿'.SjusiuaoîsgBTreţ^HBtiaOTCTEamanBawraiioirwBMiiiW —■■

8n înfîmpinarea aSegerilor de ia 0 mame

Brigăzile artistice de agifefie
şi educaţie şi cerinţa de operativitate

Tn --complexul preocupărilor de colectivului -cadrelor didactice cit Gen artistic relativ nou în Clima­ cu ţara“ şl „Cu faţa către soare",-
sporire -a .-eficienţei -învăţâmîritului Prof. Emerit CORNEL STOICA iţi. părinţilor ¡şi .şcolarilor. tul spiritual contemporan, brigada 'întocmite 'de textierii C. Glosu, A.
prin diversificarea mai largă a for­ In - eoneepţia -de-organizare a - se- artistică ¡de agitaţie a devenit cu Vodiceanu Îşi I. GaVril, 'tehnicieni
melor de organizare -şi desfăşura- inspectorul general al miinternatelor -se are în -vedere -timpul Un element frecvent în pro­ •la I.C.S.H., pe Un fond muzical re­
Ştefan
'Răduţ
(autorul,
alizat
de
de
aşezămin­
de
-re a -.procesului r.instructiv-educa- inspectoratului şcolar judeţean • necesitatea ca' întregul colectiv 'di­ gramul culturale. -manifestări mal al bună do­ "fapt, şi al unei .plachete de .'prese
Cea
telor
‘.ttv — aşa cum 1 indică -Plenara dactic să sprijine, după -profilul vadă în acest sens o reprezintă ac­ muzicale, „Votăm candidaţii noştri“,-
C.C. al -P.C R. din iunie . 1923 şi specialităţii-sale, studiul Individual tivitatea laborioasă a brigăzilor ar­ editată sub "egida 'CodSUiUlUt popular
;
nun .direcţionează - Congresul al .şl mint-¡eforturile .colectivelor didac­ al o elevului, j formarea . deprinderilor tistice .ale I.C.S. Hunedoara, bine­ judeţean) conţin aspecte semnificative
-SCI-lea -al -partidului-----------şcoala cu de j muncă -intelectuală ¡şi practică. cunoscute colectivelor de muncă din din munca constructorilor hun'edo-
- cu familia şl
tice, colaborarea
-program prelungit se -impune ca .•sprijinul întreprinderilor patrona- -Elevul -trebuie - învăţat - ce -şi cum această întreprindere. Majoritatea reni, evidenţierea fruntaşilor în
realizărilor
bilanţ
un
producţie,
al
tehni­
muncitori,
-o ¿formă de-activitate elevată şi e- toare (E.M. Dîlja şi Vulcan, Fabri­ să - înveţe, -cum să folosească‘ma­ ¡componenţilor — de la grădiniţa din anii trecuţi, îndemnuri pentru
educatoare
nualul şi notiţele, cum să-şi facă
cieni,
■ficientă. '¿Experienţa, in aeest -sens, ca de .stupi - hidraulici -Vulcan), ca­ -temele, să desprindă -aspectele re­ nr. -S a I.C.S.H. — ¡au deja un ¡sta- realizarea angajamentelor. Textele,
a şcolilor .generale nr. :2 .Eetro- re au înţeles . sensul şi importanţa .glu „în materie“. 1 , brigăzile fiind bu- scrise special -pentru evenimentul
şani şi 4 Vulcan.-confirmă - pe de- contribuţiei lor-.la formarea cadre­ sentíale In. procesul dobîndirii cu­ .ne atît la -ele .„acasă", cît şi -ori­ de lă 9 martie, vor fi prezentate,
>lin că semiinternatul oferă elevi- noştinţelor, să .¡efectueze aplicaţii unde -apar ¡¡în scenă. fireşte, în -cadrul manifestărilor -ce
F lor deiinîine sale .producţiei. practice. • Conducerile şcolilor -tre­ se organizează la casele alegători­
do or condiţii -superioare ■ de -studiu - Preluînd -experienţa pozitivă din Pornind de la principala condiţie
fapt
■individual, de pregătire a ¿lecţiilor -«ceste ¡şcoli, Incepînd din trimes­ buie să aibă în vedere înscrierea ¡ide existenţă .-a brigăzii — operati­ lor. Şi a un omite demn de semnalat:
aciditatea
necesară
fără
vitatea ideci un text ce poate
sub -supravegherea cadrelor didac­ trul II al acestui an şcolar, au în ¡semiinternat îndeosebi :.a ¡copii­ ffi ¡repede schimbat sau restructurat, existenţei acestui gen artistic, tex-
tice. Au. fost pregătite aici condiţii fost Îndrumate încă 9 unităţi de lor ăi căror -¡părinţi -sînt ¡în pro­ -cu număr restrîns de interpreţi,'-cu ¡tele "se referă cu precădere la pe-
pentru servirea mesei :de prînz, ducţie, lipsiţi de supraveghere, cît ¡recuzită simplă, brigada artistică 'rimetrul întreprinderii şi nu -la
învăţămînt - primar, .-.gimnazial şi
precum şi săli pentr-u meditaţii şi liceal — printre care Liceul peda­ -şi a celor -cu rămîneri în urmă cunoaşte, mai ales în aceste zile .Vmodul general“.
desfăşurarea -unor -activităţi edu­ gogic Deva, Liceul Ilia, şcolile ge­ 4a -învăţătură. -A -avea -elevi -in 'de campanie 'electorală, un nou Ceea ce ¡a rămas eomun din fi­
mai
ţi­
un
îndelungat
nu
timp
şcoală
cative şi de -recreere. nerale Dobra, Teliuc, nr. 5 Deva, înseamnă a prelungi ¡influenţa edu­ avînt. lingă Clubul „Constructorul" liera ătît teatru-brigadă artistică de mij­
ne
conţinut,
de
'cit
Pe
O . analiză a situaţiei la ¡.Învă­ 6 Petrila, 3 Lupeni — să treacă cativă a acesteia asupra formării din -Hunedoara, aparţiiiînd de loace. Se ştie că brigada a adop­
ţătură în-aceste şcoli reflectă-creş- la organizarea învăţămîntului pre­ personalităţii copilului, a orientă­ I.C.S.H., -activează _ un număr 'de şa­ tat doar Cîteva dinţre structurile
ierea -simţitoare a -numărului de lungit . prin .semiinteraate. La Şcoa­ rii sale şcolare şi profesionale. se asemenea brigăzi. „La această, 'teatrale posibile : îhdrmictg. dialog,
De
scenetă.
promovaţi. Ia Şcoala generală nr. la generală din Dobra, de exem­ In şcolile în care s-a introdus oră, trei dintre ele -prezintă deja ¡pregătirii 1 operative aici a şi unui “posibilitatea
program
axate
de
2 Petroşani, de exemplu, procen­ plu, majoritatea elevilor din lo­ orar prelungit trebuie create (a- programe martie — pe ne -evenimentul Ştefan „la zi“. Felul 'cum se aplică aceas­
9
la
-spune
tul de promovare -a crescut de la calitate .sînt cuprinşi In semiinter- lături de condiţiile de masă şi Răduţ, directorul clubului. Celelal­ tă -şansă la brigăzile artistice “de
82 la sută in -anul şcolar 1972/1973 nat, li se asigură masa de prînz, studii, de supraveghere), şi mij­ te trei se află în stadiu -avansat de agitaţie din I.C.S.'H. în această pe­
(anul Înfiinţării semiinternatului, al apoi beneficiază de sprijinul a 4-5 loace educative de recreere. Se pregătire a unor noi ¡programe". rioadă de 'pregătire “a ategeriltfr de
trecerii la • învăţământul -cu orar cadre didactice (stabilite prin rota­ cer organizate cluburile elevilor, Să ne oprim asupra primelor trei. la ¡9 martie, .poate 'constitui un "bun
prelungit), la 90 la .sută .in tri­ ţie) în pregătirea lecţiilor pentru bibliotecile, întocmite programe cu Brigada artistică a clubului ¡in­ exemplu şi pentru alte ''formaţii.
mestrul I 1973/1974 şi-la 94 la-sută a doua zi. Se remarcă aici şi pre­ acţiuni concrete, care vizează edu­ structor Aurel Constatttittescu —, C. DROZD
construcţii
IV
Sn acest an. Acelaşi lucru se con­ ocupări de organizare pe baza unui carea comunistă a elevilor. cea a Şantierului -Vodiceanu — —
-Aurel
instructor
.şi
stată şi la Şcoala generală nr. 4 program al activităţilor«! caracter Semiinternatul — • şcoala cu ; pro­ cea a Direcţiei aprovizionării
Vulcan, unde, numai după un tri­ educativ, la care elevii participă, gram prelungit — devine, aşadar, I.C;S.H. — instructor Ana Damian
mestru, elevii rămaşi In urmă la întregind şi sub acest aspect for­ formă superioară de muncă ¡şcola­ —, prezintă cel puţin de două ori
învăţătură şi-au îmbunătăţit si­ marea şi pregătirea lor. Deşi de ră, cadru optim pentru ' realizarea .pe lună -programe scurte ;(10—20 de
tuaţia, alţii au păşit peste pra­ la iniţierea acestei forme de pre­ cu succes a obiectivelor stabilite minuté) cu ocazia adunărilor de
gul mediocrităţii, devenind elevi gătire nu a trecut decît o lună, prin Programul partidului Sn do­ grupe sindicale, şedinţe de produc­
ţie, sau -chiar în oadrul unor spec­
buni şi -chiar foarte ¿buni. se observă îmbunătăţiri substan­ meniul ¡Instrucţiei şi educaţiei, al tacole la nivelul municipiului.
:
.Desigur, hoiărttoare pentru-creş­ ţiale în »situaţia la învăţătură a • creşterii şi formării tinerei gene­ Programele brigăzilor, „Cele bu­ .-ŞTAFETA CULTUi(AL £DUCAUVĂ
terea randamentului -rşcolar -au -fost elevilor, ceea ce dă satisfacţii atlt raţii. ne ¡să se-adune", „Hunedoara în pas
„CĂUTĂTORII DE 'COMORI“
¡Sîmbătă, după'-rtmiază, un
numeros public a urmărit la
vala „Aria“ din Deva -evoluţia
artiştilor -amatori din 'munici-
»piu ,în cadrul ştafetei cul-
pînă
valori
nivelul
iestriei
la
înaltelor
Virtuale perspective olimpice în loturile internaţionale, 'in lotul olimpice de fotbal ¡comori“. -După „Căutătorii “bău-
ide
tural-edueative
-lărgit
un
preliminariile
pentru
sînt
no­
minalizaţi Gheor.ghe Mulţescu >şi -Adal- rşit concurs ¿gen „Cine citeşte,
-¡cunoaşte'“-“, -a ¡urmat Un amplu
de
sportivilor Suinedoreni bert ■Roznăi; Un lotul sportive handbal femi­ spectacol oferit de cei -peste .
'Şcolii
echipa
nin
Hunedoara
poate
'furniza
una
sportive
două
de
sau
certă valoare; .pentru -caiac-canoe, an­ 300 de ■ artişti — solişti vocali
trenorul Ii ie 'Muntean, de la Construc­ uşi -instrumentişti, dansatori, “co-
1975 — anul -premergător Olimpiadei publlcane reprezintă prezenţa hunedorea- irişti etc.
,de la Montreal — devine, prin impor­ »ă in mişcarea sportiva naţională. -Să confruntă majoritatea secţiilor de per­ torul Hunedoara, .pregăteşte cu asidui­
echipelor
ia
asigura
tanţă obligaţii, -etapa 'decisivă ta adăugăm că ;in judeţ, in afara -anul formanţă ta tadepJinirea sarcinilor sau tate, deocamdată la ;sala de forţă {şl
de
sportivilor
constituirea loturilor sportivilor cărora II număr considerabil de maeştri al spor­ efectuare a numărului de ore de an­ Un curînd la bacul uscat cu care va fi I
se va încredinţa^-.onoarea de a rapro- tului, activează şl doi „sportivi .de cla- dotată secţia, cîteva talente. Rezerve INTÎLNIRI CU SCRIITORI
zenta ţara la .suprema .competiţie. în­ -să Internaţională" - -clasificarea sporti­ trenament mecesar unei .pregătiri cores­ mal .sînt: in loturile celor patru (secţii
treaga noastră mişcare sportivă aro In vă atestatoaro -a înaltelor -valori punzătoare nivelului atingerii performanţe­ ele -atletism (Liceul nr. <-2 Deva, Gorvi-
structurii
Specificul
lor
Internaţionale.
-Jiul
nul
'Şcoala
Hunedoara,
sportivă
şi
centrul atenţiei, tacă ,,-de la sfîr$itul -edi­ -cucerite ;de ¡fotbalistul Gbeorghe -Mul- -organizaţiilor sportive “de pefformahţă — “Petroşani) ; Un loturile echipelor de lupte In cadrul manifestărilor pri­
ţiei jde Ia 'MGhken, .cu Intensificarea scu (Jiul Petroşani) şi -handbollsta lejuite de „Duna cărţii -la sate“.“,
sută
.crescîndă spre 1976, pregătirile olimpice. ^ eianla -Cernea ¡(Şcoala jportivă ifcki- -xifillate lingă In-proporţie de peste'90 ta la -care ţi judo (Jiul Petrila, Constructorul -Hu­ un _grup de scriitori ¡format din
Industriale,
unităţile
.pe
Forurile sportive naţionale au trasat mă­ oodoarq), arabii .practicanţi a două dls- sportivii -stat aogrenqţi nemijlocit 4n ipro- nedoara, Şcolile sportive Deva şi Pe­
surile, sarcinile, metodicile -$l tehnicile, dpllno .olimpice (ta ediţia de la Mont- cesul -de .producţie — -oferă puţine .posi­ troşani). In ‘principal, aceste ^secţii .pot Rusalin -Mureşan, Ion -Iwincrăn-
:
stabilind ta antănunt ce trebuie f$cuţ, -real - a -fost -admis şl .handbalul feminin). de să - contribuie, au datoria să re facă, la -jan, -Radu U-i-bbanu, Franz Bul-;
■ ta 'toate nivelurile, pentru -asigurarea Aceste succese -reprezintă 'prerriise se­ bilităţi efectuare a 1.200—1-400 de ridicarea -sportului hunedorean :pe :înalte l hardt, -Petru Vintilă, Gh. Va- J
unei reprezentări mal bune, cu rezul­ rioase ale formării, _piftgălkJl ^ţl -periec- -ore do antrenament, adică a două şe­ culmi ale măiestriei sportive. Resursele ¡sile, Platan P-ardău, Diviu Bra-.
prin
dinţe
efortul
tate de prestigiu, a sportului românesc. 'poharll unor sportivi cu certe perspecti­ -denllor, -zilnice. Totuşi, profesorilor do tehnl- existente, posibilităţile şi .perspectivele toloveanu -şi Emil Vora s-a
*e-
'antrenorilor,
Flcesc, din -acest obiectiv jnu .este ex­ ve do selecţionare In loturile olimpice. conduc spre -asumarea şi însuşirea Iar 'întîlhit- la slîr.şitul săptămînii ;
ducaţie
¿sportivilor
clusă -nici posiblljţatea jpa *1 -sportivi Poate pontru .prima dată In Istoria ganelor fizică, organizaţiilor fnşişi, -al -or­ ca sarcini. Acestea 'sînt mari, dar ono­ trecute cu -cititorii din cîteva .’
.sportive,
$1
eu
kunedorenl v să ^qtingă ^cotele -Înaltelor »a# sportul hunedorean este acum >mal sprijinul ¿permanent al -organelor focale rante ; îndeplinirea lor devine co obliga­
performanţe- Se ftie, -ţapul .5974 a fost aproape ¿ca oriclod ¡do -o reprezentare ţie profesională şi patriotică a tuturor 'localităţi hunedorene — Gura-
ţl
fac­
de
celorlalţi
:
!
bun pentru sportul .performanţă hu- tatrro ediţie a Jocurilor Olimpice. -Pro­ tori, partid reuşit de să -stat, se al creeze condiţiile celor care, într-un fel sau altul, sînt în ¡sada, Dobra, Ilia, Gcoagiu, Ro-
s-a
nodoroan: 26 de - titluri -de campioni re­ blema care te ridică, însă, Impusă ta .$1 cadrul iunel -pregătiri itemeinice. Ju­ -preajma acestor -echipe ^şi -secţii de -per­ mos, 'SaTmizegetusa, Turdsrş, ;
concluziile analizelor -efectuate de co­ formanţă. Da tiz -şi ¡Rîu de “Mori.
publican!, f noi recorduri naţionale ţi deţul -Hunedoara jdJspune Un ;prexent de
misiile Judeţene do specialitate, ce ro­ cadrele sportive apte de o formare n-
41 de sportivi ta diversele loturi re- tară la rO serie de grouţâţl eu care se Hmplcă, de ridicare -permanentă re -mă­ N. STANCIU
EXPOZIŢIE DO'C-UMEWTARĂ
TfiNB \s - ■ ■ La căminul cultural din Sîn-
, meciuri tandrei -s-a deschis recent o ~(Tx- j
U Hunedoara începe, azi, al Nea turneu ffla •poziţie 'documentară c'Onsacrâtă ;
evenimentelor de la 16 Februa­
O CORVINUL — DINAMO 1—0 « AURUL BRAD — JIUL “-PETRO­ rie 1933. Expoziţia a fost rea­
(1—0). ¡Duminică -dimineaţa, .pe o ŞANI 1—2 (0-h). Meci disputat lizată -de -Arhivele -statului, fi­
¡Circuitul && vreme geroasă („soare cu dinţi"), miercuri. ¡Au înscris ¡¡Roznai şi ¡Mu- liala Deva, -şi Muzeul judeţean.
şat,
în -faţa a circa 8 0ŞO -de spectatori,
pentru
pentru
Golcca
Jiul,
99' divizionara B Corvinul Hunedoara Aurul o -GLORIA HAŢEG —
a susţinut un nou meci de verifi­ C.F.R. snVIERTA 3—1 (0—0). Local­
Astăzi Jtncepe, In ¡sala aporturi­ autor al unor victorii de seamă care, în compania liderului primei nicii s-au .impus autoritar în repri­ DIN ACTIVITATEA...
lor j.Coflsţructor-ui‘‘ din Hunedoara, ia -jucători din .Franţa, S.U.A-, divizii, Dinamo Bucureşti. Jocul, za secundă, prin golurile marcate
In ansamblu, a lăsat o bună impre­
primul turneu internaţional de te­ Australia, Italia şi R.F.G. — ¡şi sie, sub raportul -actualului -stadiu de Balogh (min. 72 -şi 77) şi Miclo- feroviari a CĂLUŞARILOR
(min.
şonl
Pentru
¡89).
nie de cimp organizat 'In judeţul Geza 'Varga, .component al echipei de pregătire. Mai ambiţioşi, hune- înscris Bela (min. 25). « jGLORIA
nostru, -Iţi cadrul .»Circuitului reprezentative, .specialist .ţn cam­ doronil s-au. impus 'în prima repri­ HAŢEG — VICTORIA. CALAN 1—4
României" — competiţie maraton, pionatele .europene pe zgură. Sînt ză, :cînd au înscris unicul gol (min. (1—1). Joctll a avut loc joi.* Gazde- Duminica trecută, în localita-
prima de acest gen ¡în -ţara -noas­ aşteptaţi, -de asemenea, tenismenil 7) pa-in Sălăgean, atu .napul. -După -le -au -desehis scorul prlpjr'A'l'înie, -tea "Fagot, din judeţul Timiş,
tră, însumind o serie de turnee bulgari Petrov .şi Velev, titulari ni pauză, Dinamo a presat continuu, în min. 36, din lovitură “»Je la 11 -s-a desfăşurat „Festivalul călu­
i-
.preluat
de sală. După »etapa Timişoara", echipei Bulgariei pentru »Cupa dar n-a reuşit .să .egaleze. Corvinul: metri. Apoi, a Victoria a prin mavriiş- şarului timişan“. La această
punctat
şi
nlţiativa
Stan,
rirouitul aduce la Hunedoara com­ Davis“. Morte (Bologan) — Enache, Savu, ca, Moga 'şi -Radu, de “două ori. -tradiţională manifestare au par-
Giurgiu,
Geor-goscu,
Lazăr,
ponenţii lotului român pentru Pînă în prezent, turneele din Ologu (Bucur), Sălăgean, Văetuş O GAZ METAN MEDIAŞ — MU­ '•ticipat două 'e'chipe reiirezen-
•Cupa Dăyis" — JTonfw .O.vici, Du­ »Circuitul României“ au fost cîş- (Stoica). Q ŞXHNtpA PETROŞANI, REŞUL DEVA 2—0. Din nou fără .fîrtd tiHUă 'genei'a'ţii de căluşari
din Boşorod. După cum ne in-
mitru Hărădăn, ¡Traían -Marcu, tlgate de Traian Marcu '(Brăila), după o perioadă de 15 zile, împăr­ trei titulari (Cojocarii, Ştark, Micu- .'fonnoază maestrul coregraf Va-
rezista
Mihai Tăbăraş —, precum şi alţi campionul R.D.G., Thomas Emme­ ţită în două etape — una eu cîte leseu), Mureşul n-a putut Antrenorul -sile Che-veneşan, -evo'hfţia artiş-
localnicilor.
asalturilor
tenis meni -fruntaşi: Ionel Sântei, rich (Galaţi, iaşi, Cluj) şi Toma 3 antrenamente :pe săptămînă, alta Ghidă -a rutat 'în "acest meci între­ -tilor h-UnedOreni, ¡precum şi vir-
cu ¡cite 5, cu şedinţe -alternative, în
Sever Mureşan, Viorel Sotiriu, Io- Ovici .(Timişoara). sală şi afară — a început ¡meciu­ gul -lot disponibil : Năghi (Balla)p- -tuoziiatca 'demonstrată -de văta­
sif Kerekeş etc. La turneul .hune­ In 14 -februarie vom afla »şi cîş- rile de verificare. Va juca cu Me­ Gruber (Ivan), Mîhalache, M. Niţă, ful Niroîâe "Mălina s-au bucurat
!
dorean vor participa şi Sportivii tlgătorul celui de-al 6-lea turneu. talurgistul Cugir, Aurul Brad, Me­ Bşu (Ceauşu, TanCti). M. 'Marian,
<3n Jt.P. Ungară Peter SzOke — de Să urmărim, însă, pînă atunei, -cu talul Oţelu Roşu, Metalurgistul Sa- Moţ, -loncu (Cidbănu), Selimesy, -Fi- de 'Un deosebit -succes.
naai multe ori component al echi- încredere pasionantele întreceri ce du, Dacia Orăştie, Jiul — seniori ler (P. G rigori;'), Silăghi (Clilecah).
pcl Ungariei pentru »Cupa Da vis", vor începe astăzi la Hunedoara. şi tineret, Minerul Lupeni şi cu ce­ Joi : Unirea Alba — "Miireşul 0—2. şir
Valea
echipe
lelalte
In
din
Jiului.
Au înscris Moţ şi 'Selitncsy. p AU­
lot a fost inclus Jucătorul Bălosu RUL BRAD — DACTA ' VEŢEL 4--0 Duminica 'viitoare -va avea
(Minerul Moldova Nouă) şi au (0—9). Au marcat Goia .(2), Golda iloc finala, ./Pestlvalu-lui căluşa­
B r e v i a r plecat Sturza şi Rotea. Ca obiectiv şt 'Ghiţă. e METALUL AIUD — rului transilvănean“ -(-la Deva,
pentru retur, în programarea an­
@ -VOLEI — Divizia B, feminin. ţ SCHI trenorului lector univ. Gh. Irlmie, VICTORIA CALAN 1—2 (0—2). Am­ în sala „Arta“, orele TO, şi “la
f imp de două zile, pe pîrtiile din figurează ocuparea unui loc cît bele goluri ale Victoriei au fost Casa de cultură din Hunedoa­
Corviuul Deva — -Uaiv. Bucureşti masivul Parîng, au avut loc ¡între­ mai fruntaş, între primele patru. marcate de Nanos. ra, Orele 16). în -prealabil, ce
I-—3 (15—13, 8—16, 10—16, 7—15). cerile etapei municipale de schi vor desfăşura ample „parazi ale
Prestaţie sub aşteptări, In etapa rezervate juniorilor, la care au -portului .popular“ Da finală vor
de debut .a returului, a elevelor participat schiorii şcolii sportive şi participa reprezentativele artis­
tice 'ale ¡judeţelor Alba, -Arad,
antrenorului Iuliu Nagy. (I. Jura ai asociaţiei sportive Parîngul din Braşov, Caraş-Severirt, -Hune­
— corespondent). Petroşani. Pro n o s p o r f doara, Mureş, Sibiu şi Timiş.
Schiorii Şcolii sportive din Pe­
Bl LUPTE LIBERE — Divizia A. troşani, antrenaţi de profesorii Tot cu -acest prilej, luni, 17
Virgin ia Peterfy şi Gunther Ge- Bologna — Fiorentina 1 Varese — Sampdoria 1 februarie, la Deva va avea loc
Duminică, la Arad, In prima e- deon, au cîştigat toate probele, Cagliari — Internazionale 2 şi simpozionul „De îa ‘obicei la
tapă a campionatului diviziei A, confirmînd cu acest prilej o bună Lazio — Lanerossi 1 Novara — "Perugia X jocul căluşeresc din Transilva­
Constructorul Hunedoara (antrenor pregătire şi ne îndreptăţesc să Palermo — Catanzaro X nia “, cu par-tic-ipa-rea unor 'Spe­
P. Buboi), a înregistrat următoare­ credem într-o evoluţie tot la fel Milan — Juventus 2 cialişti din Bucureşti, Cluj, Ti­
le rezultate : 20—20 cu Rapid A- de bună şl la apropiatele campio­ NapoU — Roma 1 Parma — Brescia 1 mişoara, Sibiu şi Hunedoara.
*wd şi 23,5—16,5 cu C. S. Satu Itemana — Cesena 1 Pescara — Atalanta X
nate republicane, (Ş. Băloiu ^ co-
Mane. (Rapid — C.S. 15,5—24,5) respondent). -Tormo — A sorii a . _Ua«AMA - - »— - . ■ —--------------------