Page 37 - Drumul_socialismului_1975_02
P. 37
48 © MARŢI, 18 FEBRUARIE 1975 Pag: §
"'MMM
Continuînd popularizarea măre tă unităţi comerciale, de pres
ţelor succese repurtate de oa tări servicii ale unităţilor co
menii muncii din oraşele şi sa operaţiei de consum sau meşte
tele judeţului nostru în actualul şugăreşti, dotări social-culturale.
cincinal şi minunata perspectivă In cele 135 cooperative agri
deschisă de Programul partidului cole de producţie au crescut con
de edificare a societăţii socialis tinuu producţiile de cereale, car
te multilateral dezvoltate şi de tofi, plante tehnice, de fructe şi
înaintare a României spre comu legume. Creşte de la un an la
nism, în ziarul de azi vă prezen altul producţia animalieră. In
tăm cîteva din realizările obţi ultimii ani producţia de grîu a
nute de lucrătorii ogoarelor în crescut cu 42 la sută, la porumb
sporirea producţiei agricole şi cu 56,6 la sută, la legume cu 36
animaliere, în dezvoltarea edili la sută.
tară şi social-culturală a satelor Realizările din agricultura ju
legătură
evidenţiază
strîn-
hunedoj-ene. deţului dintre dezvoltarea producţiei
să
Astăzi, comunele judeţului nos
tru dispun de un important po agricole şi creşterea necontenită
tenţial demografic, a fost creat a nivelului de trai material şi
un profil social-economic adec cultural al oamenilor muncii de
vat resurselor locale. Comunele, la sate. ' Prefacerile înnoitoare
satele aparţinătoare au o bază sînt prezente la tot pasul în sa
materială în continuă dezvoltare. tele judeţului. Electrificarea, bo
In localităţile rurale de pe Mu gatele dotări social-culturale în
reş şi Strei sînt puternice uni scriu satele judeţului nostru pe
tăţi agricole de stat şi coope coordonatele continuei dezvoltări Asemenea imagini, ca aceasta din Bîrcea, întîLnim atu in toate satele Judeţului, in satele patriei.
ratiste, în toate comunele exis- şi modernizări. Ele vorbesc clar şl convingător de spre viaţa nouă a sătenilor.
lanţ fructuos da realizări Perspectivă luminoasă,
mobilizatoare
o Pentru unităţile agricole socialiste din judeţ
lucrează în prezent 716 tractoare, 379 semănători,
¡TE PE CEL 215 combine pentru recoltat păioase, 83 maşini Viitorul cincinal 1976—1980 deschide . perspec
de administrat îngrăşăminte chimice şi amenda tiva unui viitor luminos pentru toate satele ju
mente, 125 agregate pentru combaterea dăunăto deţului nostru. Pentru succesele viitoare în dez
rilor. voltarea satului hunedorean, la 9 martie cetă
© O dezvoltare fără precedent o cunoaşte sec ţenii îşi vor da votul lor pentru noile realizări
torul zootehnic. Ea sfîrşitul anului 1974 efecti ce se prefigurează încă de pe acum ■
vul de bovine în C.A.P. era de 44 108 capete, « Suprafaţa arabilă a cooperativelor agricole
22 742 vaci şi juninci, 82 543 , ovine. va creşte pînă în anul 1980 cu cel puţin 3 000
o In anul 1974, sumele alocate pe judeţ ca a- de hectare şi se * vor efectua lucrări de com
jutoare sociale pentru ţăranii cooperatori s-au batere a eroziunii solului pe aproximativ 9 000 ha.
o In vederea prevenirii şi combaterii inunda
ridicat la 28 milioane lei. ţiilor, din investiţiile statului, în viitorul cinci
© 433 de magazine mixte şi specializate ale nal, se prevăd importante lucrări de îndiguire
cooperaţiei de consum asigură o bună aprovizio şi regularizare a rîurilor Mureş, Strei, Criş, Cer-
nare cu mărfuri alimentare şi industriale. Din tej, Beriu.
tre acestea, 78 sînt construite în ultimul cincinal. o Cooperativele agricole de producţie vor
© In comunele judeţului nostru funcţionează planta în perioada 1976—1980 peste 900 ha cu
448 şcoli generale, 12 licee şi filiale în care în pomi fructiferi, într-un ritm de 180 hectare
vaţă 17 880 elevi. Şcolile dispun de 150 labora pe an.
toare, 136 ateliere-şcoală. © In anul 1980 livrările ia fondul de stat de
© La dispoziţia oamenilor muncii de la sate către C.A.P. vor înregistra un spor de 116 la
sînt 375 cămine culturale, 170 cinematografe, 57 sută la carne şi 317 la sută la lapte faţă de pe
biblioteci. Pentru necesităţile cultural-artistice rioada 1968—1974.
în mediul rural, in actualul cincinal, s-au chel G Pînă în 1980, din fondurile statului, precum
tuit pînă acum peste 48 milioane lei. şi cu contribuţia în bani. şi muncă a populaţiei se
® 143 de medici, 464 cadre medii veghează asu vor construi în comunele judeţului 1 016 apartamen
pra sănătăţii celor ce muncesc şi trăiesc în sa te, 137 săli de clasă, 17 ateliere şcoală, 5 internate
cu 596 locuri, 12 grădiniţe, noi cămine cultu
tele şi comunele judeţului. rale, dispensare medicale, creşe şi case de
Se conturează centrul civic al © Hărnicia, spiritul de buni gospodari al ce naşteri.
comunei Dobra. Blocuri de locuin tăţenilor şi deputaţilor se materializează în efec In magazinul supercoop din Ilia,
ţe cu unităţi comerciale la parter. o Se va realiza alimentarea cu apă potabilă cumpărătorii au în permanenţă la
Este noua realitate a satelor şi co tuarea în anul trecut a unor lucrări patriotice prin conducte în Geoagiu-sat şi Geoagiu-băi, Do dispoziţie o bogăţie de produse şt',
munelor noastre. în valoare de 320 milioane lei. bra şi Sarmizegetusa.
, Foto : V. ONOIU articole. Greutatea mare este pe
care să le alegi...
împliniri contemporane ©omenii uses „semnează :fî
1
Geoagiul.de azi — vi cincinalul 1976—1980, se struit 34 apartamente In statutul de viitor centru urban
itorul- centru urban de cifrează la 9,9 milioane blocuri, cu spaţii comer
lei. în 1980 se va realiza
la
pînă
O
mîine — este deja pur o producţie de 25 000 hl ciale 1980 parter, iar aparta blocuri Ilia are astăzi apar 9 zilele acestea încă o di de elevi, de care se o-
de
134
în
cu
numărul
cadre
didactice,
40
ar mur--" tătorul unor elemente lapte, 800—300 tone carne mentelor va ajunge la 80. tamente. Cele din centru, plomă, cea de „Premiul cupă hectare de zone verzi,
întîi pe 1974 la gospodă
3,5
retribuţiei, aie urbanizării, care se şi 4 000—5 000 tone fructe. Un bloc cu 18 aparta cu magazine comerciale rire şi înfrumuseţare“. un adevărat pairc, şi peste
orirea mai' vor amplifica în anii O La Geoagiu există o mente va fl construit la la parter, conturează tot 2 460 000 led valorează lu 200 case noi, „majorita
in 1975 o Staţiune pentru cercetări Aurel Vlaicu. . mai concret noul centru crările executate de locu tea cu etaj, pentru că
19
0, depăşin- următori. Este o locali horticole. Cele superioară cadre © în cadrul comunei civic ; în anii următori se itorii îliei anul trecut astăzi nimeni nu mai ce
şi
pregătire
cu
9
Au sporit, tate care face paşi tot 19 tehnicieni fac cerce funcţionează un număr vor pune la dispoziţia prin muncă patriotică, re să construiască case
ridicarea
gradului
pentru
de 16 magazine, 2 restau
fără etaj“ — zicea prima
C.A.P. şi mai mari pe calea pro tări în pomicultură, cere rante, 4 bufete, 2 cofetă populaţiei alte 400 de a- edilitar al localităţii, pen rul. Locuitorii îliei an
. activă, o gresului şi civilizaţiei, ale şi plante tehnice, pă rii, o librăria şi o far partamente, amplasate în tru a o apropia de oraş. şi minunate gînduri de
iu-se şi în a înlăturării deosebiri şuni şi fineţe, ameliorări macie. Intre unităţile de blocuri pe noua esplana Iar de-a lungul anilor, viitor. 3 050 capete tauri
agrosilvice. In agricultu dă centru — gară, defini cînd comuna a fost pre
lor esenţiale dintre con ra comunei lucrează în producţie şi prestaţii se tivată în schiţa de siste miată, valoarea acestor ne, 2 800 porcine, 4 300 o-
vine,
păsări
ouă-
400
15
o
Te de con- diţiile de muncă şi de total 33 cadre cu pregă numără de brutărie, 3 a- matizare ; lucrări realizate prin toare — sînt cifrele pe
teliere
croitorie
şi
3
iturale ale viaţă de la sate şi cele tire superioară şi 26 teh de cizmărie, 2 ateliere de ® Producţia industrială muncă patriotică trece de care şi-au propus să le
circa 1 600 de la oraşe. nicieni, care îşi desfăşoa fierărie şi unul de tini- globală a Ulei a fost în 10 000 000 lei. realizeze în 1980, ati şi un
gurări so- ră activitatea în sectoa chigerie, 2 ateliere de 1974 de 21 160 000 lei, ur- Cămin cultural, şcoală, spor de 700 tone grîu,
rele
cerce
producţie,
de
600 tone porumb, 500 tone
îenea, alo- Iată cîteva cifre şi tare şi învăţămînt. tîmplăric, 2 ateliere de mînd să crească cu pes magazin sătesc, grajduri, legume, 20 006 hl lapte,
te B milioane lei ;
elţ, pentru date care ilustrează re © Aici a fost înfiinţa frizerie şl unul de coafu © In cincinalul viitor, magazii, toate noi, au fost 5 000 leg lină. Alături de
ră ş.a.
în
satele
comu
ridicate
tă
în 1974. alizările şi perspective zare o a staţiune de mecani Aici, alături de munca Hi ei îl vor fi alocate in nei. Cu ajutorul statului, unităţile economice exis
care
agriculturii
le
tente — S.M.A., coloana au
ilui şi din comune. dezvoltării acestei dispune în prezent de un pentru sporirea rodnici vestiţii însumînd 33 628 000 cu sprijinul cetăţenilor to, balastieră, C.L.F. etc. —
lei ;
su-
localnici.
i execuţie, număr de 73 tractoare, 16 ei ogoarelor, a producţi © Hia este cunoscută şi percoop din Magazinul cunos se vor ridica altele, care
Ilia,
e 1 900 000 e> Averea obştească a combine, 29 semănători, ei în general, se desfă peste hotare. C.L.F. din cut şi apreciat nu numai vor spori puterea econo
o
bogată
20
Iii de cla- celor 3 cooperative agri 26 maşini fito-sanitare, ma şoară de şi instruire şi activi localitate are un plan de aici, primeşte zilnic pes mică a comunei, vor asi
tate
edu
cultivatoare
alte
şi
export de peste 1 788 000
ape 56 300. cole de producţie din co şini agricole. caţie a tinerei generaţii lei valută ; te 800 de cumpărători, că gura locuri de muncă
tatea asis- mună — Aurel Vlaicu, © Comuna axe la Geoa- prin cele 8 şcoli generale, © Tot Ia 2 cetăţeni ai rora le asigură mărfuri pentru tot mai mulţi lo
GeoagiU şi Cigmău — a giu-Băi o frumoasă bază 6 grădiniţe şi Liceul cu Ilici, unul este depună In sumă de cîteva mili cuitori ai săi.
ajuns în prezent la 10,6 balneoclimaterică şi tu profil agricol, la care oane. Iar vorbind de o- „Semnăturile“ pe viito
C.E.C.
Numai
în
rmitate cu milioane iei, faţă de ristică. Aici s-au con predau 60 cadre didacti tor la an, soldul general crotirea sănătăţii trebuie rul statut de centru ur
ultimul
ban
le ridicare 900 000 lei cit era la în struit şi dat în folosin ce ; pentru culturalizarea al depunerilor a crescut arătat că la spitalul cu mai al Ilici sînt mult
am
Noi
numeroase.
spori, faţă fiinţare, Ele realizează a- ţă 3 pavilioane cu 333 maselor funcţionează 6 cu 11,5 la sută, soldul 125 paturi şi în 14 circum subliniat doar o parte
muncesc
me
scripţii
provenite nual o producţie agrico locuri, o cantină cu 500 cămine culturale, 6 cine mediu pe libret cu 11,2 dintre ele. în principal
lă în valoare de 9,5 mi locuri, un complex sana matografe şt 3 biblioteci. la sută, iar soldul mediu dici, 50 cadre sanitare
im şi din lioane lei. toriul cu 250 locuri, un Totalul cheltuielilor sta pe locuitor cu 15,4 la medii, 3 farmacişti, în ele se de numesc fapte do
înaltă
abnega
muncă,
20—25 la o Investiţiile pentru dez hotel-restaurant, un ofi tului pentru învăţămînt, sută. 1974 numărul consultaţii ţie şi dăruire a oameni
voltarea agriculturii coo ciu P.T.T.K. ş.a. cultură şl sănătate a a- lor acordate fiind de
■ stat pen- peratiste din comună, în © La Geoagiu s-au con- juns, în 1975, la Geoagiu, peste 42 000. Să mai spu lor. C >J | Mcr-ijpiv
Dis-de-dimiueaţă
reală de la peste 2,4 milioane lei. îliei respiră aer străzile nem că Ilia are pest- 570
curat.
îdu-se tot- In viitorul cincinal se Localitatea n-are încă o
va construi o staţie de maşină stropitoare, dar
ucţie. Vor îmbuteliere a apei mine trotuarele străzilor sînt
îtru copii, rale la Băcîia, o fermă primenite de cîteva ori
I.A.S. pentru îngrăşarea pe zi de către locuitorii
urmare a tineretului bovin în satul ei, harnici şi pricepuţi.
rile totale Aurel Vlaicu, un complex El şi-au dus de 12 ori
sanatorial cu 240 locuri în ultimii ani comuna în
mari decit al U.J.C.A.F. la Geoagiu- rîndurile premiatelor pe
Băi, o casă de cultură cu
erea trep- Judeţ la înfrumuseţare şi
400 locuri la Geoagiu şi hună gospodărire. Umbiăm
la 42—44 altele, şi vor începe lu o vreme pe străzile îliei
crările de canalizare şi — 23 August, Unirii. Tra-
alimentare cu apă în Ge ian, Tudor Vladimirescu,
oagiu. Brodului, Prundului. Es
Iată, aşadar, o localitate te de-a dreptul o plăce
prosperă şi înfloritoare re să le priveşti. Schiţa
Frontului care, în viitorul cincinal, de sistematizare prevede
din Co- va urca noi trepte pe ca alte străzi, la ale căror prinde de la o zi la
‘I Soclu- mmmmm lea progresului şi civili nume edilii au început precis. Pe măsură ce
zaţiei socialiste.
Geoagiu astăzi. Imaginea vorbeşte de la să se gîndească deja. tot mai stăruitor sta-
sine despre ceea ce înseamnă prezentul so Xft biroul primarului
cialist şi în acest colţ de judeţ. M. BADIU este aşteptată să sosească
