Page 4 - Drumul_socialismului_1975_02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
gsB«Bsias&3S3Ms

mmm

MARŢI,
9,30 Cur».
9,00 Toleft^
Umbă france:
tlonar
Fiecare maşină şl aliaj— folosite ia maximum te randament} bătrină; (reluai
o
te
Davis,
12,2
de limbă n
de limbă e
17,35 Legile
tre;
17,50
1er lisíeme se cere valorificat deplin Publicitate; t '
tru
Judeţele lucrătorii
ţări
voltârii. Azi,
In marea hală a atelierului me­ Dar, intrînd în amănunte, aflăm ori cuţitele Vidia sînt necorespun­ 1001 de sei
angajare In înfr canic de la I.M.M.R. Simeria se că în direcţia folosirii maşinilor şi aşchiere nu se poate obţine decît 19,30 Telejuri
zătoare. Ceri este că unghiul de
lucra
utilajelor la I.M.M.R. Simeria pe­
ziua
prezenţei
noastre
în
conomlcă
T\
rezervelor
interne
doar cu 20 la sută din capacitate.
este
rimetrul
cu multă trudă. La debitare, pîn-
teatru.
Docto
Analiza exigentă a activităţii cincinal. Sub conducerea organi­ Mulţimea strungurilor fără „stă- încă destul de larg, că sînt sufi­ za de fierăstrău este, de aseme­ Hère; 22,10
desfăşurate în anul 1974 pe cel zaţiei de partid, colectivul de mun­ pîni“ te îndemnau parcă să crezi ciente căi şi mijloace prin care se nea, de slabă calitate, lat ponderea MIERCUI
mai mare şantier al judeţului — că al fermei a stabilit măsuri teh­ că este vorba de o zi de sărbătoare. poate acţiona în vederea sporirii orelor pierdute la încărcarea şi
platforma Fabricii de ciment şi nico- organizatorice menite să asi­ Nedumerirea ne este însă clarifi­ indicilor de utilizare a maşinilor. descărcarea pieselor prezintă, pe 8,30 Curs
var —, elaborarea celor mai efi­ gure folosirea judicioasă a bazei cată de maistrul Dumitru Oprean. Inginerul Busuioc Predoni — şe­ săptămînă, pierderi însemnate i 12 9.00 Teleşcc
ciente măsuri pentru urgentarea materiale şi ridicarea eficienţei — Lucrăm pe trei schimburi, cu ful atelierului — remarca faptul ore cu descărcarea osiilor brute, limbă rusă;
11.00
Film
ritmului de construcţii-montaj în două la capacitatea maximă, iar că macaraua care deserveşte ate­ circa 20 de ore la transportul prin sibilă; 11,50
vederea punerii în funcţiune în întregii activităţi. Chemînd la în­ cu unu la circa 70 la sută din lierul nu poate satisface cerinţele hală a discurilor, cam 6 ore cu baletul pe ţ
acest an a primei linii de ci­ trecere toate fermele agricole de capacitate. Lucrăm însă şi cu uce­ fluxului tehnologic, că se pierde scoaterea şpanului etc. Şi toate a- pecte ale s'
stat din judeţ, adunarea lucrători­
nici de la şcoala noastră profesio­
ment, iată firul director al dez­ lor de la ferma din Unirea a ho- nală, iar astăzi (vineri, 28 ianuarie mult timp în special la încărcarea cestea în detrirnentul folosirii de­ Telex; 16,00
baterilor ce au avut loc, la un şi descărcarea utilajelor ce prelu­ pline a maşinilor.
înalt nivel de responsabilitate, în tărît să realizeze următoarele o- a.c. — n.n.) aceştia nu sînt prezenţi crează osiile vagoanelor şi roţile întrebăm mai mulţi strungari cu
adunarea generală a constructori­ biective : să livreze suplimentar la în atelier, ci în băncile şcolii la acestora. Iată de ce — ne spunea experienţă îndelungată aici, dacă
lor de la şantierul nr. 7 Chişcă- fondul de stat 41 tone grîu şi programul teoretic. Nu este deci dînsul — conducerea întreprinderii li s-a cerut părerea pentru am­ i telei
daga. porumb, 40 tone cartofi, 20 tone vorba de „neacoperirea“ utilajelor, a luat unele măsuri pentru a mu­ plasarea utilajelor în viitorul spa­
Din dorinţa de a da un nou carne şi 170 kg lină. Se vor exe­ ci doar de un aspect particular. ta partida de osii în alt spaţiu pro­ ţiu. Unii ne-au spus că au văzut
curs activităţii de pe marea plat­ cuta lucrări de îmbunătăţiri fun­ Ca dovadă, indicii de utilizare a ductiv, soluţie care va descongesti­ schiţa de amplasare şi că ar fi
formă de la Chişcădaga, con­ ciare pe 200 hectare şi se va mări acestor maşini prezintă p'e ansam­ ona activitatea din actuala hală şi dorit să facă observaţii dar nu li mana; 16,30-
1
structorii din lotul 5 al şantieru­ suprafaţă arabilă cu 10 hectare. . blu niveluri corespunzătoare. va permite o respectare mai rigu­ s-a cerut sfatul, alţii nu ştiau cum francezâ; 17,
lui au lansat cu acest prilej o De asemenea, cu tractoarele se Intr-adevăr, faptele sînt reale. roasă a fluxului tehnologic. vor fi amplasate utilajele în vii­ lumea plant
Snsufleţitoare chemare la între­ vor realiza peste plan 300 ore Prin folosirea la parametri optimi Dacă această problemă prezintă toarea hală. Este un aspect care 18,15 Forum;
cere socialistă către toate lotu­ funcţionare şi cheltuielile pe han- a maşinilor şi utilajelor, prin o importanţă mai mare nu-i mai trebuie să dea serios de gîndit cialiste; 18,5
vitâţii culturi
rile şantierului, în care printre tru vor fi reduse cu 5 lei. Prin creşterea productivităţii muncii, puţin adevărat că „mărunţişurile“ conducerii întreprinderii, comitetu­ torl, pentru
alte obiective sînt cuprinse i re­ reducerea cu 5 la sută a cheltuie­ I.M.M.R. Simeria a dobîndit în deţin o nu mai puţină pondere. lui de partid, cu atît, mai mult lâ. Sâ învtsţ
alizarea în primul trimestru a lilor se va înregistra o economie 1974 — în profida greutăţilor pro­ Strungarul Alexandru Eberth — cu cît cele mai valoroase iniţiati­ nostru-i glas
27 la sută din planul anual, scurta­ de 210 mii lei, iar beneficiul peste vocate de schimbarea profilului şeful partidei de osii — ne arăta ve şi soluţionări tehnice privind milia; 19,25
rea termenelor de execuţie la plan va însuma 150 mii lei. Res­ activităţii, a lucrărilor de investiţii pe viu cum se pierd minute pre­ creşterea gradului de utilizare a Felimon; 19,.'
fiecare obiectiv cu 5—10 zile, pectării angajamentului asumat în ce se mai desfăşoară în incintă — ţioase cu ascuţirea cuţitelor de maşinilor, au izvorît tocmai din rier electora
creşterea productivităţii muncii -întrecere îi vor fi subordonate' e- rezultate, dacă nu prestigioase, cel strung, adăugind că specialiştii în­ rînclul muncitorilor de la I.M.M.R. şoarâ; 20,
mondial;
cu 1 000 lei pe angajat faţă de forturile tuturor lucrătorilor din puţin meritorii, planul de producţie treprinderii n-au ajuns încă la con­ Ciclul ,,Mari
sarcina medie a şantierului, re­ cadrul fermei. fiind îndeplinit înainte de termen. cluzia dacă pietrele de ascuţit C. IL1ESCU da. „Genere
ducerea la zero a accidentelor în studiourilor
muncă, crearea tuturor condiţii­ loneze; 22,0
lor pentru grăbirea ritmului la mm.; 22,10
montaj, astfel ca prima linie de — E greu de stabilit. Şantierul
ciment să intre în funcţiune la Este un fapt ştiut că în condi­ Organizare ştiinţifică, ordine, disciplină, JOI,
30 noiembrie 1975. La această ţiile specifice de desfăşurare a ac­ e mare... V
16,00-17,00
mobilizatoare chemare au răspuns tivităţii pe şantiere organizarea pe — Unde este Eugen Drăgan şi l Telex; 17,35
baze ştiinţifice, ordinea şi discipli- Gheorghe Creţu? J
toate loturile şantierului nr. 7. răspundere la fiecare 8oo de muncă — Drăgan şi-a luat foaia de par-ţ vorbim; 18,0!
Un nou moment semnificativ al plina la fiecare loc de muncă con­ curs dar n-a urnit maşina. Se l Zeelandâ -
adunării l-a constituit lansarea stituie elemente de primă însem­ plimbă cu Creţu prin balastieră. > Lecţii TV ]
de către şantierul' nr. 7 a unei nătate pentru menţinerea unui ritm — Ce măsuri aţi’ luat? t agricultura;
Micul Felim
chemări la întrecere către toate înalt de execuţie, pentru devan­ Nti „joacă de-a şantierul“, ci activitate 6 Curier e
şantierele din ţară ale T.C.I. Ti­ sarea termenelor şi predarea în — Nici una. Nu se pot lua mă-i taj T.; 20,3
mişoara. bune condiţii a obiectivelor. Nor­ suri... 1 Skoda Plsen
mal ar fi ca aceste „elemente“ să Curios mod de a privi aspectul i 21,40 Aminti
☆ se manifeste zi de zi, sub directa responsabilă, intr-un climat de către... şeful S.U.T.-ului. Parcă; 22,15 24 de
Lucrătorii de la ferma din Uni­ coordonare a conducerii şantieru­ ne-am juca de-a şantierul. Dar fap-ţ
rea a întreprinderii agricole de lui, a organizaţiei de partid, astfel tul nu e de mirare Gavrilă Popes- 1 VINERI
stat Haţeg au făcut o analiză te­ ineît problematicile şantierului să cu însuşi era adeseori certat cu] 16,00 Teii
meinică a rezervelor ce trebuie trezească responsabilitatea fiecă­ de ordine şi disciplină! disciplina, încă de pe vremea cînd l 17,05 Emlsiu
deplin valorificate în scopul depă­ rui constructor. activa la 'Chişcădaga. Ce masuri , nâ; 18,50 1
şirii producţiilor planificate a le Pe şantierul Fabricii de bere din Schuller, care ne mărturiseşte că pentru . că el este minor. In adu­ ar putea lua atunci acest om? 1 Judeţele ţâr
realiza în ultimul an al actualului Haţeg, însă, te izbeşti de la bun T.C.I. Timişoara sprijină prea pu­ nările de partid problema disci­ Aspectele pe şantierul Fabricii l voltârii. Azi
1001 de s* N.
început de fapte care sînt mai de­ ţin acest punct de lucru, atît sub plinei nu a fost pusă încă pe rol, de bere din Haţeg sînt însă mult/ Telejurnal; I
mai complexe, dar pot fi rezu- ţ
grabă determinate de dezordine aspectul delegării unor cadre de agitaţia vizuală nu există, acţiuni mate cam aşa s T.C.I. Timişoara — l pentru nepol
şi indisciplină. Cît despre răspun­
de
specialişti şi asigurării forţei
Trustul da construcţii dere, se pare că termenul nu este muncă calificate, cît şi în ce pri­ menite să ridice conştiinţa mun­ executantul — a înfiinţat aici un 1 sozi: Nu Petreu
te
tic.
citorilor de asemenea.
ducţie
prea înţeles. veşte aprovizionarea cu materii şi Or fi oamenii „răi“ degeaba? lot pe care însă îl neglijează mai l grafice a eng
rău decît pe un copil vitreg. Lotul /
Cu ce sprijinim aceste afirma­ materiale. Ar fi doar două aspec­ Spaţiile de cazare sînt sub orice nu are încă o competenţă juridică* mele. Roma
ţii ? Să luăm faptele pe rînd. In te — ne spunea dînsul — care au critică, cantina funcţionează „atît corespunzătoare şi, deci, aprovizio- i Braia; 22,10
rămîneri
planul cincinal ziua prezenţei noastre pe şantier determinat secţiei de în urmă în de bine“ incit muncitorii mănîn- narea şi decontarea cheltuielilor / SIMBÄT.
UUUUIHCU ca L-11C1 tu l CIAJLC/I i
: icil v-Ct
execuţia
fermentaţie,
a
— o zi obişnuită de lucru, cu cele
că, de regulă, la cantina abatoru­
urmează un drum lung, sinuos, pe ţ
La 25 ianuarie 1975, colectivul mai bune condiţii atmosferice — celei de înmuiere-uscătorie şi a lui — vizavi de şantier. Cine să-i traseul Haţeg — Timişoara. Cadre Í 10,00 Fllrr
de constructori de la T.C. Deva a am găsit pe constructori mai mult secţiei de fierbere (unde nici pînă supravegheze dacă nu există per­ de specialişti nu sînt, S.U.T.-ul, * Nâzdrâvanul
raportat realizarea întregului vo­ prin preajma sediului lotului decît acum nu este proiect - n.n.). sonal corespunzător şi competent? adică „motorul“ şantierului, fiind i buna TV.;
lum de construcţii-montaj planifi­ în şantier. Veneau aici cu cele — Dar şi oamenii sînt indisci- In 13 ianuarie, din 17 autobascu­ alcătuit din oameni cu pregătiri şij iarnâ — mu;
lecinemateca
cat pentru actualul cincinal. Au mai diverse probleme. De la recla­ plinaţi şi adeseori chiar din acest lante au funcţionat doar 5, dar nu­ comportări mediocre. Lotul, ne-1 muri pe ci
fost date în folosinţă 12 252 apar­ marea unor cerinţe pînă la a se motiv treburile merg prost — a- mai de pe la orele 8—9 şi chiar de supravegheat îndeajuns, trăieşte o i Desenul ani
tamente, 112 săli de clasă, 1180 „hîrjoni“ prin birouri. daugă Silvestru Jeledinţean, secre­ la 11. viaţă libertină, fără evidenţe cla- o- ; .- Expediţie de
locuri în creşe şi grădiniţe, 1836 tarul organizaţiei de partid. Mulţi Magazin sp
In 29 ianuarie din 24 de maşini
In fine, aspectul n-ar fi deosebit
locuri în cămine, o policlinică, un dacă în spatele acestuia nu s-ar sînt din zona Haţegului, oameni au fost active doar 9, iar majo­ re, fără coordonare şi control. ţ scop cultura
hotel, un motel, complexele agro­ ascunde o situaţie intolerabilă. In neobişnuiţi cu programul de 10 ritatea utilajelor au fost declarate S-ar mai putea afirma multe, 1 16,05 Vîrstel'
Bon
leglob:
zootehnice de la Romos, Leşnic şi luna ianuarie, după ce în anul tre­ ore, cu viaţa de şantier. Vin tîr- dar credem că esenţialul este ca I, 17,15 Preferi
Bălaia, Ţesătoria de mătase şi ju- cut s-au înregistrat rămîneri în ziu la serviciu, pleacă cînd doresc, defecte. 1 februarie, cu spe­ organul orăşenesc de partid Ha- ţ sînt şi prefi
Sîmbătă,
permagazinul „Ulpia“ în Deva, al­ urmă la stadiile fizice, planul de adeseori cînd stai cu ei de vorbă ranţa că situaţia ar fi alta, dis­ ţeg să analizeze aceste aspecte şi , Ciclul: Cînt
să întreţină cu trustul din Timi- 4
te obiective. ' construcţii-montaj se prezintă ne­ simţi „iz“ de prună şi cît ai în­ cutăm cu maistrul Gavrilă Popes- şoara o legătură mai strînsă' pen- i n* poporuli
Răspunzînd marilor exigenţe sta­ îndeplinit, restanţa acumulată pu­ cerca să-i lămureşti — degeaba... cu, şeful S.U.T.-ului. tru soluţionarea problemelor cu 1 T: T9.00 L
bilite de Congresul al Xl-lea al ţind fi recuperată doar pe la sfîr- Nu negăm adevărul — deşi trist — Cîţi conducători auto sînt as­ care se confruntă şantierul. Nu t 1001 de seri
partidului, constructorii de la T.C. şitul lui martie şi aceasta numai — al acestor cuvinte. Dar nu în­ tăzi la serviciu? este admisă starea actuală care ar ar J Telejurnal.
Deva se angajează să realizeze pes­ în situaţia cînd efortul ar fi so­ ţelegem care este aportul organiza­ — Nu ştiu, să iau evidenţa. Dar putea genera’ compromiterea ter- i 20,00 Teleer
2(
te prevederile cincinalului un vo­ licitat din plin. ţiei de partid, al celor 46 de co­ parcă sînt 7. (Constructorul ştia menului de punere în funcţiune a blicitate; impos
siune
lum de construcţii montaj în va­ Umbre de scepticism aflăm chiar munişti de pe şantier pentru întro­ numai de 5 — n.n.). fabricii ! ) 21,40 Teleju
loare de 380 milioane lei. de la şeful lotului, ing. Andrei narea disciplinei. Nu-1 înţelegem — Unde sînt aceştia? ILiE COJOCARU l sportivâ; 2 Î
ora 10...;
aiimiitiiniiiiamiimmiiiiii BBanailEÜHKEBBSBBfiSaSBBEflEISBBBBO J gramului.
D e c D » i n B » a i i g » » D » i i D S E n i » D i » E 0 B i B D « i i > D B a D n B » B t n a B ' i i a i B a B a i B i B 0 i B E 5 a B E 0 a i S B i i i a i ; a a i n » i » i i c c x » > i e » u i i i s G a B a B a B E a 3 a
DUMINI
In adunările generale pentru a- gistrat însă o restanţă de 20 1 8,30 Des
probarea planului de producţie şi procente. Cu toate că în perioa- Emisiunile
financiar pe 1975, răspunzînd che­ da actuală nu au făcut alte lu­ ( roşii; 9,35
mării la întrecere lansate de crări, la C.A.P. Fintoag şi Rădu- I satului; 11,
C.A.P. Izbiceni, cooperatorii din Ieşti nu s-au constituit echipe ştim despre,
unităţile aflate în raza consiliu- permanente de cooperatori care zicii; 12,30
lui intercooperatist Dobra şi-au să participe la această acţiune, Album dunr
propus să obţină importante spo- aşteptînd ca fertilizările să le e- în istorie;
ruri de producţie la toate cultu­ xecute în exclusivitate mecaniza­ — Scoţia -
rile şi în sectorul zootehnic. Cum torii. Nici în celelalte unităţi nu 16,25 Floar<
se acţionează pentru materializa­ se folosesc mijloacele proprii la Orele lutul
rea angajamentelor asumate ? transportul gunoiului de grajd în sprijinul a<
— Pentru noi — ne-a relatat cîmp. ce pentru
Votul nosti
Iulian Baba, preşedintele C.A.P. De asemenea, acţiunile de îm­ Serialul: ,,F
Dobra — iarna nu este un ano­ Ion Bogdan a efectuat fertilizarea urmăreşte îndeaproape ca fiecare pundere şi conştiinciozitate In bunătăţiri funciare se desfăşoară Reporter ’7
timp de răgaz. Zilnic avem orga­ a peste 30 de ha păşune cu must să-şi realizeze sarcinile pînă la executarea lucrărilor amintite. sporadic. Curăţatul păşunilor, să­ 1001 de ;
nizate acţiuni în legumicultură, de grajd. Tot în ultimele zile începerea oampaniei de primă­ Fertilizări cu îngrăşăminte or­ patul de şanţuri şi canale pentru 20.00 Film
pomicultură, la culturile de cîmp s-au terminat arăturile pe te­ vară. Paralel s-a trecut 'la cu­ ganice s-au făcut şi la C.A.P. O- înlăturarea excesului de umidi­ bişnuît"; 2
sau la îmbunătăţiri funciare. Ori­ renurile rămase neogorîte din. răţarea celor 130 ha păşune. liaba (aproape 600 tone), Teiu, tate sînt lucrări uitate, pînă a- Spectacol I
ce gospodar ştie că soarta re­ toamnă, lucrare efectuată de îa- La grădina de legume se lu­ Roşcani şi Lăsău. Tractoriştii Li- cum, in dosare. Să nu mai amin­ tâţl. Transr
coltei se pregăteşte cu mult îna­ cob Popa şi Silviu Olaru. 22.00 Teleji
Crîşmar,
inte de începerea semănatului. crează Intens 'la confecţionatul viu Laslău, Sergiu Rubin Sîrbu Ro- tim că în livezile C.A.P. Rădu- sportivâ;
mulus
Herci
răsadniţelor
îeşti, Fintoag şi ale celorlalte u-
şi
se
şl
amenajarea
patu­
Un iloo de frunte în preocupă­
Intr-adevăr, la C.A.P. Dobra se rile actuale îl ocupă îndeplinirea rilor calde. Cooperatorii sînt con­ străduiesc să asigure zilnic un niiăţi lucrările de fertilizare şi gramului.
munceşte intens în aceste zile. sarcinilor ce revin cooperatorilor fruntaţi însă cu unele greutăţi în randament sporit la transportul tăierile demarează anevoios. Se
Un mare accent s-a pus pe ferti­ din Dobra din programul jude­ privinţa construirii unui nou so­ gunoiului. Rău este însă că efor­ poate aştepta în aceste condiţii LUNI
lizarea terenului. Pînă acum s-au ţean de îmbunătăţiri funciare. lar pe 0,5 ha, deoarece nu au turile lor sînt diminuate din cau­ obţinerea unor producţii sporite ? I « 16,00 Te
transportat în cîmp peste 900 tone Trebuie executat un dig la Mu­ asigurat materialul necesar. ză că la adăposturile de animale Organizaţiile de partid din trie, pentru
îngrăşăminte organice, dînd pri­ reş în lungime de 8 km, desfun­ ale C.A.P. nu sînt amenajate
cooperativelor \
oritate administrării gunoiului pe darea şi regularizarea a două pî- La livada de pomi se lucrează platforme corespunzătoare şi nici C.A.P., consiliile populare comu­ cîntece; simpli
mal
suprafeţele destinate grădinii de rîuri şi unei văi pe o lungime Jn acord global cu cooperatorii gropi pentru colectarea mustului nale şi conducerile limba ma<
legume şi sfeclei. Concomitent, pe de 1 800 ml. Aceste lucrări au din brigada Făgeţel. Aici au în­ de grajd. agricole au datoria să treacă de TV.; 19,20
mai mult de 200 ha s-au aplicat drept scop apărarea de inunda­ ceput stropirile şi tăierile, ur- la faza de reflecţii la măsuri Telejurnal p
facă
să
îngrăşăminte azotoase la grîu şi ţii sau de exces de umiditate a mînd starea se terenului şi va fertilizarea Preşedintele consiliului înter- chibzuite şi acţiuni concrete me­ Amânuntuf;
permite
cînd
fosfatice pentru porumb. Acţiu­ peste 150 hectare. Acţiunile de să se intre cu mijloacele de cooperatist Dobra, ing. Axente nite să determine obţinerea unor curî populi
ne-a
Guţea,
făcut
nea a fost realizată de mecaniza­ îmbunătăţiri funciare stabilite transport pe terenurile respecti­ s-ou administrat şi precizarea că recolte sporite şi îndeplinirea \ nulul; 21,3!
îngrăşăminte
torii Tiberiu Dorea, Traian Mar- sînt realizate în proporţie de ve. Cooperatorii Letiţia Oprean, chimice pe mai mult de 600 ha. exemplară a angajamentelor asu­ câ TV.; 2
eu, Siminic Munteanu, Vasile Per- peste 75 la sută. Partea din lu­ Maria Popa, Sidonia Prisecan, Faţă de prevederile planului pe mate în întrecere. închiderea
ta, Ilarie Băştean, Nicolae Arde­ crări care revine cooperatorilor Verginica Medrea, Vasile Lădar luna ianuarie, la fertilizarea cu
lean şi Ion Schmidt. Tractoristul s-a repartizat pe oameni şi se şi alţii dovedesc o deosebită răs­ îngrăşăminte organice s-a inre- N. TIRCOB