Page 5 - Drumul_socialismului_1975_02
P. 5
6046 © MARjl, 4 FEBRUARIE 1975 Pag. 5
rcnBwasMswMTjcs
FEBRUARIE
M*ibâ germanâ;
„■0,00 Cur* de
10,50 Filo do dic
ta Medalion Bet- îndată după adoptarea Co brie, după apariţia Codului tui documentelor Congresu din comportarea oamenilor.
Im artistic: Fata dului principiilor şi norme principiilor şi normelor lui al Xl-lea al partidului La gazeta satirică a şi fost
slex; 16,00 Curs lor muncii şi vieţii comu muncii şi vieţii comuniştilor, nu se opresc însă aici. Pen
16,30—17,00 Curs niştilor de către Congresul ale eticii şi echităţii socia creată o rubrică deocamda
tâj 17,30 Telex î tru început, comitetul de tă intitulată «Ştiaţi că...“, în
— legile noas- al Xl-lea al partidului, or liste, la baza întregii acti partid a iniţiat dezbateri în care intenţionăm să punem
Itm TV.i 18,20 ganizaţiile noastre de partid vităţi desfăşurate în aceste adunările generale lărgite faţă în faţă citate ale Co
Lecţii TV. pen- au trecut la orientare^ în convorbiri stau cerinţele şi ale organizaţiilor de bază, dului cu comportarea repro
agriculturâ; 19,00 tregii munci de educaţie co exigenţele documentelor Con precum şi în adunările gene babilă a unor lucrători din
e verticala dez- munistă în spiritul exigen gresului al Xl-lea. Mai e- rale ale U.T.C. şi în grupe unitate.
Iţul Brâlla; 19,20 w Kw
Micul Felimon; telor noi pe care partidul le xact, toate sarcinile ce ne le sindicale. Aceste prime La ultimă întîlnire care sa ranima in na
20,00 Revista e- pune în faţa noastră. stau In faţă le abordăm ţi- dezbateri au avut caracter am avut-o cu agitatorii şi
20,30 Seara de Cu ani în urmă, conduce propagandiştii am atras aten
râ voie, da Me rea Autobazei de transpor ţia asupra necesităţii ca la neavoastă că sînteţi un me
de ore. turi auto Deva îşi făcuse dezbaterile din învăţămîntul seria? bun şl cu putere de
un obicei bun din a institui de partid, precum şi în mun Sfatul ameîîseB a convinge şi pe alţii — am
FEBRUARIE
o formă de întîlnire cu toţi ca politică de la om la om început discuţia cu Pavel La-
limba engleza; lucrătorii unităţii. Lunea di să se folosească cît mai comuniste zăr. Aşa a fost întotdeauna?“.
10,00 Curs de I mineaţa au loc aşa-numitele mult Codul de principii şi Omul ştie unde „bate“ în
¡0 Algoritm TV.; 4 convorbiri pe coloane auto norme, să. se facă mereu trebarea. „Nu, n-am fost întot
aici
deauna
: Misiune Impo- » şi pe locuri de muncă, în apel la exigenţele lor. Agi din alt aşa. Am Cei venit aici
de
colectiv.
şaptea artâ şl 4 care, timp de trei sferturi tatori ca Olimpiu Furdui, Colectivul Fabricii de in
5; 12,05 Noi as- / de oră — o oră, se discută dustrie locală Orăştie străba m-au luat aşa cum eram.
m-au
i socialist; 12,25 V Constantin Stănciulescu, Con te în prezent drumul greu Nu m-au nu jiguit, nu bruftuluit.
m-au
bruscat,
) de limba ger- ^ pe scurt probleme ale sigu nînd seama de nivelul de e- global, cuprinzlnd întregul stantin Blezan, Carol Covaci al saltului în calitate. Uni
ranţei circulaţiei, disciplinei xigenţă al acestui important conţinut al Codului de prin şi alţii desfăşoară zi de zi tatea e pe cale să devină Am simţit că-ml întindeau o
şi ordinii, respectării cere- document de partid. Vreau cipii şi norme comuniste. în o bună activitate politică în o prestigioasă uzină construc mină de prieteni şi am în
■iior beneficiarilor, compor să subliniez aici un fapt viitor vom organiza dezba rîndurile oamenilor, se stră toare de maşini, să dea, a- cercat să nu mal fiu cel
¡dune ! tarea lucrătorilor noştri în îmbucurător, anume că trans a- teri documentului. De pe pildă, rinţele documentelor de dică, prin înnobilarea lui nebă dată am vrut să plec de a-
care eram. Şi am reuşit.. O-
metalului
idei duiesc să aplice în viaţă ce
valori
mai
restrînse,
cu
raporturile cu călătorii.
nuite
ceste
convorbiri
s-au
ale
M-a
ici.
inteligenţă
.... i Comitetul de partid a ob format în adevărate mo în lunile februarie şi martie partid. tivitate. Să tehnică şi crea e ajutat N-aveam locuinţă. partid
de
recunoaştem,
organizaţia
servat că aceste convorbiri, mente de educaţie comunis în toate adunările generale Comitetul de partid inten un drum al temerarilor acela şi atunci n-am mal plecat.
t Curs de limba j deşi au în atenţie probleme tă. Ca urmare, a crescut răs ale organizaţiilor de bază ţionează să găsească în vii de la unitatea al cărei cel Au avut răbdare cu mine“.
Telex; 17,35 Din 4 importante, tind să se ba punderea pentru îndeplinirea se va pune în dezbatere tor noi forme de popu mai tehnic produs au fost O discuţie cu un om care
: şi animalelor; / nalizeze, să piardă din efi sarcinilor, s-a îmbunătăţit ideea exemplului personal al larizare a Codului, de in construcţiile’ metalice, la uni a fost „o problemă“. Nici un
0 Din ţările so- i cienţă. Astfel stînd lucrurile, disciplina în muncă, compor comunistului în muncă şi staurare a principiilor şi tatea care produce maşini-u- fel de jenă nu s-a interpus
f sprijinul acti- 1 comitetul de partid a pre tarea lucrătorilor în relaţii viaţa socială, în strînsă le normelor comuniste în în nelte. La un asemenea drum între întrebări şi răspunsuri.
istice de ama- « le cu beneficiarii serviciilor gătură treaga noastră activitate. îţi cauţi tovarăşi oameni cu A fost o discuţie cu un om
ip^^iia electora- j luat această formă de legă cu comportarea fie o conştiinţă înaltă, oameni cîştigat.
un"cîntec. Votul \ tură cu oamenii, folosind-o noastre. cărui comunist. pe care să te poţi bizui ca „Pentru noi, spune secreta
binte; 19,00 Fa- f în scopul desfăşurării unei Preocupările organizaţiilor De asemenea, încă de pe AUREL MELIAN pe tine însuţi. Saltul în ca rul organizaţiei de partid,
de seri. Micul } susţinute activităţi politice noastre de partid în privin acum, gazeta de perete şi secretarul comitetului Traian Mihuţ, nu-i nici un
âlejurnal. © Cu- / de educaţie în rîndurile lu ţa îmblmătăţirii muncii de cea satirică tratează la con de partid litate e o cauză a întregului cîştig să ne lipsim de un
Î0,00 Muzica u- \ crătorilor. Din luna decem educaţie comunistă în spiri- cret fenomenele negative colectiv. Comuniştii au însă om pentru că nu-1 putem
-adran economic . Autobaza T.A. Deva datoria de a însufleţi cu pu îndrepta“.
Telecinemateca. \ terea exemplului personal po „Schimbul A din secţia
Dri M — Andrei Waj- i fiecare dintre membrii co prelucrări c un schimb di
lectivului. Intr-un asemenea
O producţie a ) colectiv, cînd unul păşeşte ficil — spune inginerul Iosif
matografice po- l în afara cadenţei sau alături, Szabo, şeful secţiei şl mem
arietâţi pe... 16 T bru în comitetul de partid
de ore. ^ zeci, sute de mîini de prie pe fabrică. Există aici cîţiva
teni, de tovarăşi, se întind oameni de care ne ocupăm
EBRUARIE ^ să-l ajute pe cel în derută insistent. Cu unii, discuta
să-şi regăsească mersul pe rea în colectiv a faptelor lor
eşcoalâ; 17,30 4 drumul lor comun. dă rezultate, cu alţii... Avem
folan; 17,50 Cum ' Discuţia cu frezorul Ioan
zică; 18,30 Noua 4 Romoşan de la atelierul mon aici un băiat, Nicolae Simi-
umentar; 18,40 S-a deschis cea de-a de literatură agrozoo taj prese a fost încheiată de na. Cu el, discutarea abate
a lucratorii din l XV-a ediţie a „Lunii tehnică, beletristică şi el astfel : „Altă dată sper să rilor în colectivul de muncă
1 1001‘ de seri. / cărţii la sate“, mani pentru copii şi tine discutăm împreună lucruri nu a dat rezultate. Am cău
19,30 Telejurnal. 1 festare care, în acest ret. mai plăcute pentru mine“. Se tat altceva. Am căutat să
al; 20,00 Repor- # zice despre oamenii care pot mă apropii mai mult de el.
indbal masculin: \ an, este închinată e- Cu prilejul săptămî- să roşească la amintirea La sfîrşitul fiecărei zile de
Steaua Bucureşti; i venimentului politic de nii cărţii social-politi- greşelilor lor că nimeni şi muncă mă opresc lingă ma
şina
lui
s-a
şi
ăspre viitor (II) ; \ la 9 martie. Prima săp- ce, librăriile din ju nimic nu-i va mal face să mai întâmplat peste zl. A în
ce
discutăm
tămînă a manifestă deţ pun la dispoziţia se întoarcă la ele. Ioan Ro ceput să capete încredere în
FEBRUARIE rilor (1—7 februarie) cititorilor numeroase moşan e un meseriaş de ba oameni şi în el. Sînt sigur
spune.
se
atelier,
în
ni
ză
este dedicată cărţii so- lucrări tipărite în E- Discuţia cu el despre un tre că va fi un om cîştigat pen
lâ; 17,00 Telex; cut nu prea îndepărtat fu tru colectiv“. Şeful secţiei ne
n limba germa- cial-politice. Următoa ditura politică. Dintre vorbeşte despre comunişti
ea loto; 19,00 rele săptămîni vor fi acestea consemnăm ur sese un dialog mai mult din care „se bucură de autorita
e verticala dez- organizate pe genuri mătoarele s vorbe subînţelese. „Eu zic
detul Alba; 19,20 că intervenţia tovarăşilor mei te, au mare putere de a in
uT‘ felimon; 19,30 a fost un ajutor. Dacă m-am fluenţa oamenii în bine“,
De la strămoşi, ¡23 Nicolae Ceauşescu — „Raport la cel de-al schimbat, să spună ei“. Si despre Ioan Teiş şi şeful de
familie de rap- gur. Spusese secretarul co schimb Susan, despre Costel
20,15 Film artis- Xl-iea Congres al Partidului Comunist Român" mitetului de partid pe fabri Borza, Gheorghe Paşca, Nt-_
niciodatâ. Pro că, Nicolae Andrei, secreta colae Balaş, Mihai Todea şt
stirilor cinemato- E3 Nicolae Ceauşescu — „România pe drumu rul organizaţiei de partid pe mulţi care în sfatuil ome
21,40 Cîntecele secţia sculărie, Traian Mi- niei comuniste au cuvînt do
:u şi... de Mia construirii societăţii socialiste multilateral dezvol huţ ; spuseseră despre un greutate în faţa oamenilor.
le ore. tate", Voi. 10.
frezor cîndva problemă pen Străbatem în fabrică hale
tru colectiv, cu numele Ioan mari, de prelucrare, de a-
FEBRUARIE samblare, de montaj. De aici
Romoşan, pe care influenţa
comuniştilor l-a recîştigat pleacă maşini-unelte pentru
¡al pentru copii: Comunist Român"
me
nnis; 10,25 Tri- pentru colectiv. Cînd n-a prelucrarea In lemnului, a fami
talului.
prestigioasa
5 Iarna, vesela 13 „Directivele Congresului al Xl-lea al Partidului reuşit fiecare în parte, şi-au lie a uzinelor de acest fel
uşoarâ; 10,55 Te- N unit puterile. Conştiinţa lui
uare) ; 12,25 Dru- Comunist Român" I. R. nu putea să rămînă a intrat şi Fabrica de In
contlnente; 13,30 surdă la chemarea lor. Şi dustrie locală din Orăştie.
/à oferâ...; 14,15 13 „Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii n-a rămas. Altă dată — cînd A intrat prin hărnicia oa
itoare TV. ; 14,40 va fi oare altă dată 7 — re menilor săi.
15,40 Caleîdo- comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste" porterul va putea discuta cu Colectivul de la F.I.L. O-
tic; 16,00 Telex; I. R. „lucruri mai plăcute răştie se află pe drumul
liculei; 16,55 Te- 0 Ion Mltran — „Partid, stat, democraţie" ----- prin erija secţiei de propaganda „„ma greu al saltului calitativ. Un
7,10 Publicitate; tului judeţean de partid, au ieşit de sub tipar noi afişe, lui“. Vor avea grijă de asta drum pe care-ţi iei tovarăşi
dv. muzicale S Călina Mare — „Contradicţiile şi dinamica chemări, îndemnuri adresate oamenilor muncii hunedo- oamenii prieteni. în sfatul o- doar oameni de nădejde, oa
e noastre; 18,00 societăţii socialiste" renl Ele cheamă la eforturi sporite pentru îndeplinirea meniei comuniste cuvîntul — meni în evoluţie, o evoluţie
omului. Din ini- exemplară a sarcinilor de plan în întâmpinarea alegeri îndemn, cuvîntul — chema nu arareori influenţată do
ipîn; 18,15 Club Si „Centralism şi autonomie în activitatea de stat" lor de la 9 martie. sfatul omeniei comuniste.
copiilor; 1°,20 In fotografie, două din afişe le tipărite. re are forţă de magnet.
ui Feiimonc 19,30 „Ni s-a spus despre dum- ION CIOCLE1
ţirier electoral; i
)edia; 20,45 Pu-
Film serial. Mi- \
Sfîrşit de meci; i muncă fără pîîne, nlsl pline fără muncă
21,50 Sâptămîna I Coaştfinţe 'şi brăţări ăe mss
Intîlnirea de la i
închiderea pro- I ajuns nicăieri pe
ii -Si
? FEBRUARIE \
care plecasem 11
•ea programului. \\ / Sr £ S i£
6„»*3 Cravatele J
ari; 10,00 Viaţa « Societatea noastră asigură la ore, se ţinea de fel şi fel anume te-a ajutat ? — îl în
i ştim şi ce nu i — De ce să scrieţi despre prea grea“ — ne-a declarat. gramul partidului nostru a- dreptul la muncă tuturor ce de prostii. Rezultatul i a ră trebăm.
,40 Bucuriile mu- \ mine la ziar ? Doar nu am „Ba, e destul de grea — in doptat la Congresul al Xl- tăţenilor ei. In acelaşi timp, mas repetent. „Nu puteam — Din momentul în care
ajâ patriei; 13,00 i merite deosebite. Sînt atîtea tervine în discuţie tovarăşul lea. însă, munca trebuie să fie repeta clasa, mi-era ruşine. am învăţat să judec, nu mi-a
; 14,40 Drumuri | alte femei bune în sec fia Gheorghe Toma, secretarul o datorie fundamentală, de Am plecat şi de-acasă" — mai fost greu să mă schimb.
Fotbal: Spania l — In ce priveşte munca onoare, a fiecăruia. Pe zi ne-a spus. De aici n-a mai Îmi părea rău şi de părinţi
noastră, în combinat... De ce comitetului de partid de la cu oamenii — completează
pionat european; / m-aţi ales tocmai pe mine ? energetic. E o muncă migă ce trece, sînt tot mai puţini fost decît un pas pînă la să-i mai chinui atât. Şi-apoi,
n gradina; 17,15 l — ne-a întîmpinat Zorica loasă, cere mult calm, aten din nou tovarăşul Toma — cei ce nu vor să se înca cunoştinţa cu miliţia, apoi cu toţi din jur s-au purtat o-
7,45 Emisiune in
7,45 Emisiune în i Mihăilă, cînd i-am spus că ţie, precizie. Nu mai departe Zorica Mihăilă ştie să le vor dreze în normele vieţii noas şcoala de reeducare. La în meneşte cu mine, cum nici
cultural-artisti-
ii ii culturc 7 bească frumos, cald, să şi-i fi meritat. Mi-era ru
intenţionăm să scriem în ca decît transformatoarele pen tre socialiste, care încearcă ceput n-a înţeles că totul n-aş
sania el<
sania electorala, 4 drul rubricii noastre de tru electrofiltrele de la coc- apropie şi, astfel, obţine foar să se sustragă de la muncă, e spre binele lui şi a fugit şine să nu le răspund la
no »
Dtul ţârii; 18,00 „Conştiinţe şi brăţări de aur“ serie, ce se lucrează acum te mult. Este membră în bi să ducă un trai uşor, pe şi din şcoală de două ori. fel. De fapt, acum mi-e ru
i împuşcâ"; 19,00 despre munca, viaţa şi preo în secţie, sînt foarte preten roul organizaţiei de bază spinarea altora. împotri „Încet, încet, însă, mi-am şine pentru tot ce am făcut.
ndidatul; 19,20 T „Reparaţii aparataj şi curenţi — Ce gînduri de viitor ai ?
cupările dumneaei. ţioase. Dar echipa condusă va acestora se face o- dat seama că nu e bine ce
19,30 Telejurnal; » de tovarăşa Mihăilă se achi slabi“ şi o ajutoare preţioasă pinie, o mulţime de oameni fac, că n-ajung nicăieri pe La 20 dş ani...
c ,,Un joc neo- 4 Femeia simpatică, modestă, tă cu cinste de orice sarcină. a comisiei de femei. de bună credinţă depun e- drumul pe care am plecat, Am gînduri frumoase. In
Publicitate; 21,10 ? din faţa noastră — bobina- Dealtfel, e o echipă care lu — Ne împărtăşiţi ceva din lor că trebuie să mă schimb — primul rînd vreau să-mi văd
ţlonal de varie- 7 toarea Zorica Mihăilă, şefă nă de lună are depăşiri de gindurile sau dorinţele dum forturi pentru aducerea ne povesteşte în continuare serios de meseria pe care o
» de la Berlin; î de echipă în secţia bobinai neavoastră de viitor ? pe drumul cel bun, în rîndu am şi pe care o îndrăgesc.
22,10 Duminica 1 a Combinatului siderurgic normă". — Pe linie de producţie, rile noastre. Şi, de cele mai I. D. D. In şcoală m-am ca Vreau neapărat să fac şi li
închiderea pro- ^ Hunedoara — ezita să ne — E grea munca cu oa deşi sarcinile noastre vor fi multe ori, eforturile făcute lificat ca tîmplar şi am ter
minat clasa a 8-a la fără ceul. Apoi...' am viaţa îna
vorbească despre ea, iar mai menii, responsabilitatea unei mai mari, aş vrea să mă a- se încheie cu o reuşită. Este frecvenţă“. întors acasă, a inte...
apoi a făcut-o cu multă sfia echipe ? chit cu cinste de ele. Vreau şi cazul tânărului I. D. D. Tîriărul, a cărui poveste
FEBRUARIE lucrat citeva luni în mese
lă, chiar şi după ce i-am — Nu. Noi lucrăm de ani să contribui — poate nu e pe care îl relatăm în conti ria pentru care se calificase, am relatat-o, a fost cîndva >
16,05 Pentru pa- t mărturisit că ne-a fost reco de zile împreună şi ne în cel mai potrivit cuvînt — şi nuare. (Ne-a rugat să nu-i dar gîndul ii era tot la şo- un caz, o problemă. Dar, a- •
d — program de j mandată de tovarăşii de la ţelegem foarte bine. Ne-am prin munca şi conştiinţa mea, dezvăluim numele „pentru că ferie — o pasiune mai ve jutat de oameni de omenie :
Schiul?... Nimic 4 comitetul de partid. unit mult şi toate ţinem la la. creşterea prestigiului de am o prietenă — zicea — că din jurul său, a avut tăria .
1,30 Emisiune în 7 Fiică de ţărani dintr-un sat onoarea echipei. Mă gindesc care se bucură combinatul reia încă nu i-am spus „po che a sa. A făcut şcoala de să-şi impună la timp o i
; 19,00 Tribuna t hunedorean, Zorica a intrat că o mare încredere in for şoferi profesionişti de la Ilia, schimbare în bine, încercînd
de seri; 19,30 7 in şcoala profesională, unde ţele noastre, in puterea noas hunedorean în ţară şi in vestea“ mea şi e mai bine a terminat-o cu note bune, şi reuşind să aprecieze şi să
Ar ¿hetâ sociala. ) tră, ne-o dă faptul că parti străinătate. Pentru familie, s-o audă de la mine“. îi fiind apreciat pentru stră iubească munca. E ceea ce f :
Cîntece şi jo- ( s-a calificat pentru meseria dul acordă astăzi o deosebită îmi doresc o împlinire: fe respectăm dorinţa). duinţă, şi-a luat permisul de am dori şi pentru alţi tineri,
!0,45 Umbra tur- J de bobinatoare, pe care o preţuire capacităţii femeilor, tiţa noastră, care termină Cu cîţiva ani în urmă, conducere, a luat apoi o ma care încă nu-şi dau seama ce
ista Hterar-artisti- 4 practică de 23 de ani in se preocupă de creşterea ro peste citeva luni clasa a I. D. D., elev în clasa a 8-a, şină în primire pe care lu sentimente înălţătoare îţli
4 de ore; 22,30 < secţia bobinaj a C.S.H. „Mi-a lului lor în întreaga viaţă e- Xll-a, să reuşească in viaţă. şi-a făcut nişte prieteni. Aşa- crează şi acum. poate da munca, cît de mult
smulul. \
plăcut şi-mi place mult mun conomico-socială — după zişl prieteni, că numai asta — Cum îţi explici schim îl înnobilează ea pe om.
ca asta. Nici nu mi se pare cum se subliniază şi in Pro DOINA COJOCARU nu-1 erau. Fugea cu el de barea aceasta în bine ? Ce MIA VOICU