Page 51 - Drumul_socialismului_1975_02
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6 049 0 MARŢI, 25 FEBRUARIE 1975
Pag. 3
A
Intîlniri între candidaţii
de deputaţi şi alegători Ce trebuie să ştie fiecare
cetăţean în legătură cu
(Urmare din pag. 1) să fie prezenţi la întîlnirea cu can creatoare a oamenilor, în numele
didaţii de deputaţi pentru Marea înfăptuirii cu cinste a sarcinilor ce
pentru a răspunde prin faple^ che alegerile de fa 9 martie?
mării partidului, a tovarăşului Adunare Naţională în circumscrip revin energeticii din Programul
ţia electorală nr. 3 Hunedoara-Vest
Nicolae Ceauşescu, ca actuala cam — tovarăşul Costache Trotuţ, di Partidului Comunist Român de edi
panie electorală să constituie o pe ficare a societăţii socialiste multi
rioadă de noi realizări în laborioa rector al Combinatului siderurgic lateral dezvoltate şi înaintare a ----------------- întrebări şî răspunsurî--------------------
sa activitate a tuturor oamenilor Hunedoara, şi tovarăşul Dumitru României spre comunism.
muncii de a îndeplini actualul cin Bucur, director al întreprinderii ■Ar ÎNTREBARE : Cum se întocmesc deputaţilor în Marea Adunare
„Victoria“ Călan. A fost o întîlnire
cinal înainte de termen şi de a pe care sutele de alegători au trans- La Petroşani, în circumscripţia buletinele de vot ? Naţională — fără dtiingă de cu
pregăti realizarea cu succes a vi format-o într-o consfătuire de lu electorală nr. 4 pentru alegerile de RĂSPUNS : După definitivarea loare | unul pentru alegerea de
itorului plan cincinal 1976—1980. cru, de angajare la îndeplinirea cu deputaţi în Marea Adunare Naţio candidaturilor, Comisia Electorală putaţilor în Consiliul popular ju
■A - răspundere a sarcinilor de plan şi nală, candidatul de deputat Bujor Centrală, comisiile electorale ju deţean — cu dungă roşie i unul
Sala căminului cultural din Bă- a angajamentelor asumate în în Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., deţene, a municipiului Bucureşti pentru alegerea deputaţilor In
cia este arhiplină. Sînt prezenţi a- ministrul minelor, petrolului şi geo şi ale sectoarelor acestuia, ale consiliile populare municipale —
proape 350 de cetăţeni veniţi din trecerea din acest an pentru înfăp logiei, în cadrul unei intîlniri de municipiilor, oraşelor şi ale co cu dungă galbenă j unul pentru
toate cele 4 sate ale comunei — tuirea înainte de termen a preve lucru, a purtat un fecund dialog munelor asigură imprimarea bu alegerea în consiliile populare co
derilor actualului cincinal.
ţărani cooperatori din Tîmpa, Totia, cu alegători de la Institutul de letinelor de vot pe care le distri munale — cu dungă maro. Ale
Băcia şi Petrcni, mecanizatori, in Alegătorii prezenţi la întîlnirea cercetări şi proiectări miniere pen buie comisiilor electorale de cir gătorii din oraşele şi comunele
gineri agronomi, medici veterinari, de lucru de la C.F.U. fac parte din- tru cărbune şi de la Centrul de cumscripţii cu cel puţin 6 zile subordonate municipiilor vor
cadre didactice, muncitori care lu tr-un prestigios colectiv, deţinător cercetare pentru securitate minieră înainte de alegeri. Numărul ne primi 4 buletine de vot ! pentru
crează la I.V. Călan, C.S. Hune al unor înalte distincţii, dintre care Petroşani. Relevîndu-se succesele cesar de buletine de vot se pre alegerea deputaţilor în Marea
patru i-au fost acordate în actua
doara şi alte unităţi economice din obţinute în aceste două unităţi în dă — cu 24 ore înainte de data Adunare Naţională, în Consiliul,
judeţ. Au venit cu toţii să se in- lul cincinal. Pentru acest an s-au activitatea de cercetare în ultimii alegerilor — comisiilor electorale popular judeţean, în consiliile'
tîlncască şi să se sfătuiască cu can angajat să elaboreze în afara ani, candidatul de deputat, alegă ale secţiilor de votare. populare orăşeneşti şi în consili
didatul lor de deputat în circum sarcinilor de plan 12 000 tone cocs, torii participanţi la întîlnire au in ÎNTREBARE : Cînd începe şi ile populare comunale. In jude
scripţia electorală nr. 2 Hunedoara- 25 000 tone aglomerat, 10 000 tone sistat asupra sarcinilor ce revin u- cînd se termină votarea ? ţul nostru, de exemplu, vor primi
Est pentru Marea Adunare Naţio fontă, 15 000 tone oţel, zeci de mii nităţilor în acest an şi în viitorul RĂSPUNS : Votarea începe în cîte 4 buletine de vot alegătorii
nală, tovarăşul Ioachim Moga, de tone de laminate finite şi semi cincinal 1976—1980. S-a insistat a- ziua de 9 martie la ora 6 dimi din oraşele Lupeni, Uricani, Vul
membru al C.C. al P.C.R., prim-se- fabricate. Ei au vorbit cu mîndrie supra necesităţii dezvoltării bazei neaţa şi se încheie la ora 21. can, Petrila, din comunele Ani-
cretar al Comitetului judeţean de despre dezvoltarea combinatului hu- tehnico-materiale de cercetare, asi ÎNTREBARE : Cum se face vo noasa şi Băniţa, aparţinînd de
construirea
noii
prin
nedorean
—
partid. preşedintele Comitetului gurării cu cadre, îmbunătăţirii do tarea ? municipiul Petroşani, cei din co
executiv al Consiliului popular ju oţelării electrice, a laminorului de tării cu mijloace moderne de cer RĂSPUNS : Pentru exercitarea munele Şoimuş, Veţel şi Cîrjiţi,
deţean. semifabricate, a furnalului de 1 000 cetare. Toţi vorbitorii s-au angajat dreptului de vot fiecare alegător aparţinînd de municipiul Deva
Candidatul prezintă succint cîteva mc, a importantului complex de să contribuie activ la îndeplinirea se prezintă personal la secţia de etc.
din cele mai de seamă realizări ob construcţii de maşini, a unei tur sarcinilor trasate de tovarăşul votare pentru a primi buletinele ÎNTREBARE : Dacă pe acelaşi
ţinute pe ţară şi în judeţul nostru nătorii de piese grele, a atîtor o- Nicolae Ceauşescu cu ocazia vizitei de vot care i se înmînează de buletin de vot sînt înscrise nu
în ultimii ani, precum şi cele din biective ce vor întregi, în viitorul efectuate în Valea Jiului privind către secretarul sau alt membru mele mai multor candidaţi, cum
comuna Băcia şi perspectivele de cincinal, harta industrială a muni dezvoltarea modernă a mineritului al comisiei, pe baza buletinului procedăm pentru a vota candi
viitor, în lumina prevederilor Di cipiului Hunedoara, ca şi a celor în acest bazin carbonifer, asigu de identitate sau a oricărei alte datul preferat ?
rectivelor Congresului al Xl-lea şi cu caracter social şi cultural : noua rarea pe plan local cu utilaje şi dovezi prin care se poate stabili RĂSPUNS : Pe multe buletine de
ale Programului partidului de făuri şcoală cu 24 săli de clasă, creşe, tehnologii de lucru specifice con identitatea alegătorului, după ce vot sînt înscrise numele mai mul
re a societăţii socialiste multilate cămine, casă de cultură, bazin de diţiilor de zăcămînt din minele se constată că este trecut în lista tor candidaţi pentru acelaşi loc
ral dezvoltate şi înaintare a Româ înot acoperit etc., etc. Şi nu au vor Văii Jiului. de alegători sau prezintă adeve de deputat în Marea Adunare
niei spre comunism. bit numai despre acestea, ci s-au La întîlnirea cu studenţii de la rinţa privind exercitarea dreptu Naţională şi în consiliile popu
în cuvintul participanţilor la a- angajat să contribuie la punerea Institutul de mine din Petroşani, lui de a alege. Alegătorul vo lare. Pentru alegerea candidatului
dunare se fac ample referiri la pre lor în funcţiune mai devreme, au alegătorii — studenţi şi cadre di tează în camera sau cabina de preferat lăsăm neşters pe bule
ocupările ţăranilor cooperatori şi ale venit cu propuneri care, materiali dactice — şi candidatul au fost pre vot. tinul de vot numele candidatului
mecanizatorilor, ale specialiştilor din zate, vor face ca municipiul Hu ocupaţi pentru găsirea în comun a Alegătorii din municipii, oraşe pe care îl votăm şi ştergem nu
agricultură pentru înfăptuirea o- nedoara să devină — aşa cum s-a noi căi pentru perfecţionarea con şi comune vor primi trei buleti mele candidaţilor pe care nu-1
biectivelor stabilite de Congresul al subliniat în cuvîntul multor parti tinuă a procesului de învăţămînt ne de vot: unul pentru alegerea votăm.
Xl-lea şi a sarcinilor reieşite din cipanţi — un oraş modern, înscris superior minier, legarea strînsă a
cuvîntarea t o v a r ă ş u l u i Nicolae cu majuscule în rîndul aşezărilor procesului instructiv-educativ de
Ceauşescu, secretarul general al urbane cu înalt grad de civilizaţie. producţie şi cercetare în vederea
partidului, la recenta consfătuire pe ■Ar asigurării industriei miniere cu noi Intensă activitate
ţară a activului de partid şi de I.M. Barza — gura de mină Dea- cadre inginereşti, cu o temeinică
stat din agricultură. Atenţia lucră lu Fetii, U.U.M.R. Crişcior, E.M. pregătire profesională, capabile să
torilor din agricultură este concen Ţebea, C.A.P. Vaţa, comunele Criş rezolve sarcinile ce le ridică pro
trată acum — subliniau cei care au cior, Tomeşti şi Ribiţa sînt locu ducţia minieră.
luat cuvîntul — spre executarea rile unde candidaţii de deputaţi •Ar ia casele alegătorului
unui volum sporit de lucrări de îm pentru Marea Adunare Naţională în La clubul din Vulcan a avut loc
bunătăţiri funciare, transportul în circumscripţia electorală nr. 8 un viu şi concret dialog între can
grăşămintelor şi fertilizarea terenu Brad — Gheorghe Iga, maistru mi didatul de deputat Constantin Pe Hunedoara o Zeci de tineri de plut prin prezenţa lor sala mare
rilor pentru sporirea producţiilor la ner la I.M. Barza, Erou al Muncii tre, miner şef de brigadă la E.M. la I.C.S.H., care la 9 martie vor a casei alegătorului, au audiat, în
culturile de grîu, porumb, sfeclă Socialiste, şi Victor Almăşan, secre Lupeni, Erou al Muncii Socialiste, păşi pentru prima oară în faţa ur cadrul ultimei acţiuni organizate
de zahăr, cartofi, legume şi cul tar al comitetului de partid de la şi alegătorii din circumscripţia e- nelor, s-au întîlnit cu Eroul Mun aici, expunerea „Satul hunedorean
turi furajere, realizarea efectivelor U.U.M.R. Crişcior, s-au întilnit cu lectorală nr. 5 Lupeni pentru ale cii Socialiste, Constantin Diaco- — ieri şi azi" şi au urmărit cu in
de animale planificate, îmbunătăţi alegătorii. Peste tot au avut loc gerile de deputaţi în Marea Adu nescu. A fost un prilej de cunoaş teres programul susţinut de bri
rea raselor şi creşterea producţiei dialoguri fructuoase între alegători nare Naţională. Alegătorii — mi tere a drepturilor şi îndatoririlor gada artistică de agitaţie a tine
animaliere, a contribuţiei cooperati şi candidaţii de deputaţi privind neri, constructori, cadre didactice, lor cetăţeneşti şi un îndemn la o rilor din comună.
velor agricole şi a gospodăriilor posibilităţile ce există de continua lucrători din comerţ şi alţii — s-au activitate susţinută în îndeplinirea
personale ale cetăţenilor la fondul îmbunătăţire a metodelor de ex referit la frumoasele realizări în sarcinilor de producţie. Petrila o „Pării ;ii noştri votea
de stat. Toţi au exprimat angaja ploatare a minereurilor, folosirea producţie ce le obţin minerii de la ză" — sub acest titlu pionierii de
mentul şi hotărirea de a obţine la întreaga capacitate a maşinilor Vulcan şi constructorii noului şi ® întîlnirile organizate la case ia şcoala generală nr. 5 au pre
succese tot mai mari în înfăptui şi utilajelor din dotare, a timpului modernului oraş care se îmbogăţeş le alegătorului şi în şcoli au prile zentat, la casa alegătorului din lo
rea politicii partidului şi statului de lucru, creşterea aportului ţăra te mereu cu noi apartamente şi juit participanţilor cunoaşterea ma calitate, un reuşit montaj literar,
pentru creşterea rodniciei pămîntu- nilor cooperatori la mărirea pro construcţii social-culturale. Partici ţilor realizări înscrise pe harta e- iar colegii lor de la şcoala gene
lui. Au fost evidenţiate realizările ducţiilor de cereale şi a celor din panţii la discuţii s-au angajat să conomică a judeţului, precum şi rală nr. 1 au susţinut im inspi
pe plan social şi cultural, în creş zootehnie. Mulţi alegători din To depună toată străduinţa, să acorde dezbaterea unor teme ca : „Legea rat montaj muzical-coregrafic. La
terea nivelului de trai al populaţiei, meşti, Crişcior şi Ribiţa s-au an un sprijin concret reprezentanţilor electorală a Republicii Socialiste întîlnirea candidaţilor de deputaţi
precum şi preocupările actuale şi gajat să contribuie mai activ la lor ce vor fi aleşi în organele pu România“, „Democratismul sistemu cu alegătorii, elevii de la şcoala
de perspectivă pentru mai buna acţiunile de contractare cu statul terii de stat pentru a traduce în lui nostru electoral — expresie a generală nr. 6 au prezentat pro
gospodărire şi înfrumuseţare a co a unor produse şi animale, să par fapte sarcinile măreţe trasate de dezvoltării democraţiei socialiste“, gramul „Primăvară fierbinte cum
munei, pentru ridicarea gradului ticipe cu şi mai mult elan la ac Congresul al Xl-lea al partidului „Realizările de pînă acum ale ju n-a fost alta“.
său edilitar-gospodăresc. Toate cîte ţiunile patriotice iniţiate pentru a nostru. deţului nostru sînt garanţia suc
s-au înfăptuit pînă acum şi se vor înfrumuseţa şi a gospodări mai bi ■Ar ceselor viitoare“. (EMILIA FOTA, Hărău o „Hunedoara pe coordo
înfăptui de aici înainte în această ne localităţile. Candidata de deputat în circum SORIN ZUCKERBERGER — Hune natele cincinalului 1976—1980“ a
comună sînt rodul muncii unite şi Atît cetăţenii cît şi candidaţii de scripţia electorală nr. 7 pentru Ma doara). fost expunerea pe care profesorul
înfrăţite a tuturor locuitorilor — deputaţi s-au angajat ca împreună rea Adunare Naţională Ana Herlea, Remus Nelega a susţinut-o la casa
români, maghiari şi germani — şi să contribuie, prin muncă patrio tehnician, secretarul Comitetului de i Haţeg o La casa alegătorului din alegătorului din Hărău, în prezen
de ele se bucură cu toţii. tică, cu toate forţele lor, la ridi partid de la întreprinderea chirni- ! Haţeg a avut loc o întîlnire cu ta unui numeros public.
Şi la întîlnirile din satele Strei, carea unor noi obiective prevăzute că Orăştie, a avut în săptămîna tinerii de la liceul din localitate
Sîncrai, Nădăştia de Jos şi Strei- a se construi în acest an şi în vi trecută mai multe întîlniri cu ale care votează pentru prima oară. Lupeni a> „Ţara întreagă în săr
sîngeorgiu, ţăranii cooperatori, me itorul cincinal, amenajarea unui gătorii din întreprinderi, instituţii Profesorul Ioan Groza a ţinut ex bătoare“ este unul din spectacolele
canizatorii şi specialiştii şi-au ex bazin de înot la Brad şi a tribune şi de la sate. întîlnirile au început punerea „Dăm votul nostru ţării“. mult apreciate pe care le-au găz
primat hotărirea de a nu precu lor şi drumurilor de acces la sta cu un dialog cu cooperatorii de la Tot aici a avut loc un interesant duit, în ultimele zile, casele alegă
peţi nici un efort în vederea reali dionul oraşului, plantarea de ar Sîntandrei, cu membrii comitetelor simpozion pe tema „Trecutul, pre torului din oraşul Lupeni.
zării sarcinilor ce le revin. bori şi pomi ornamentali, amena oamenilor muncii din Complexul zentul şi viitorul oraşului Haţeg“,
Ar jarea a noi zone verzi etc. C.F.R. Simeria, întreprinderea de susţinut de Cornel Ârtenie, vice © In cadrul manifestărilor prile
întîlnirile care au avut loc între Ar industrializare a laptelui şi alte preşedinte al comitetului executiv juite de evenimentul de la 9 mar
alegerile
—
tie
în
deputaţi
de
alegători şi tovarăşul Gheorghe Colectivul de energelicieni de la unităţi din oraşul feroviarilor. Au al consiliului popular orăşenesc, Marea Adunare Naţională şi con
Crăiniceanu, director general în Mi Termocentrala Mintia a avut zi urmat, apoi, dezbateri de lucru cu şi Aristică Spătaru, directorul ca
nisterul Finanţelor, candidatul de lele trecute ca oaspete pe candi cetăţenii din localităţile Beriu, sei de cultură din localitate. siliile populare, la casele alegăto
deputat în circumscripţia electorală datul lor în circumscripţia electo Mărtineştl, Orăştioara de Sus, Bal- Petroşani o „Votăm în prag de rului din Deva, Brad şi Gurabar-
za, cunoscutul istoric Hadrian Dai-
nr. 9 Ilia, pentru Marea Adunare rală nr. 1 Deva pentru Marea Adu şa, Poiana. primăvară“ este titlul montajului
Naţională, au fost marcate de gri nare Naţională, tovarăşul Tudor Din toate aceste întîlniri se re literar-muzical pe care pionierii coviciu din Cluj a susţinut expu
ja pentru folosirea cît mai gospo Drăganu, prof. univ. doctor docent marcă faptul că între candidaţii de la şcoala generală nr. 4 din lo nerea „Trecutul glorios al poporu
dărească a fondului funciar, reda şeful catedrei de drept constituţio Frontului Unităţii Socialiste şi ma calitate l-au prezentat la casa a- lui nostru“.
rea in circuitul agricol a noi su nal de la Facultatea de drept a sa de alegători există o comuniune legătorului de aici. „Ce trebuie să
prafeţe de teren, obţinerea unor Universităţii „Babeş-Bolyai“ din firească de preocupări şi aspiraţii, ştie alegătorii“ a fost o acţiune or • Echipele artistice pioniereşti de
producţii cit mai mari la toate cul Cluj-Napoca. Cu acest prilej, între hotărirea fermă de a realiza, cu ganizată de şcoala generală nr. 1, pe lîngă Casa pionierilor din De
va au prezentat spectacole de cîn-
turile agricole, creşterea efectivelor candidat şi alegători s-a purtat un mult mai multe eforturi locale o iar la întîlnirile alegătorilor cu tece şi dansuri la casele alegăto
şi a producţiei animaliere, sistema amplu şi fructuos dialog de lucru, seamă de probleme. S-a ajuns, de candidaţii de deputaţi, un program
tizarea şi înfrumuseţarea localită pe cele mai importante probleme pildă, la concluzia că Sîntandreiul artistic au oferit elevii de la şcoa rului din Deva, Peştiş, Sîntuhalm,
c
ţilor. La adunările din comunele pe care le ridică realizarea exem — care are o veche tradiţie ca la generală nr. 7. iar echipa artistică a S °lii gene
rale nr. 4 din Deva a prezentat un
Rapoltu Mare, Hărău, Şoimuş, Vă- plară a sarcinilor de plan la ter unul din satele hunedorene cu cea
lişoara, Vorţa, Brănişca, Gurasada, mocentrală : folosirea la parametri mai prosperă agricultură — poate Bîrsău o Localnicii, care au um- spectacol la Bîrcea Mică.
Burjuc şi Zam, cetăţenii au arătat înalţi a agregatelor şi utilajelor, deveni una din importantele baze
care sînt realizările obţinute în sporirea productivităţii muncii, re legumicole ale judeţului ; că la
construcţia de noi şcoli, cămine alizarea de economii la combusti Beriu se poate face o agricultură
culturale, dispensare medicale, ma bili, într-un cuvînt pulsarea pe ar intensivă ; că la Mărtineşti la a-
gazine săteşti, amenajarea drumu terele sistemului energetic naţional menajările funciare trebuie să pu
rilor, construcţia- de trotuare şi cre a mai multor kilowaţi la un preţ nă mina tot satul.
area de zone verzi, precum şi pre de cost cît mai scăzut. S-a insis ...Cîteva opţiuni de la întîlnirea de
ocupările lor pentru buna gospodă tat, atît din partea candidatului cît la clubul C.F.R. din Simeria : „Toţi
rire a localităţilor. S-au făcut pro şi a alegătorilor, pe necesitatea ex muncitorii feroviari din cel mai
puneri pentru mai buna aprovizio tinderii şi aplicării experienţei bu mare complex de transport din ju
nare a magazinelor săteşti şi lăr ne, înaintate, a metodelor de mun deţ vor fi zi şi noapte la datorie
girea reţelei unităţilor prestatoare că aplicate în luna ianuarie a a- pentru a ajuta la eforturile pe ca
de. servicii. Toate adunările au avut cestui an, cînd s-au produs 493 mi re siderugiştii, minerii şi energeti
un pronunţat caracter de lucru şi lioane kWh, depăşindu-se planul cienii hunedoreni le depun pentru
au demonstrat preocuparea cetăţe cu 10 milioane lei. îndeplinirea sarcinilor sporite ale
nilor pentru bunul mers al trebu S-a arătat că votul de la 9 acestui an care încheie un cincinal
rilor în cooperativele agricole de martie, dat candidaţilor Frontului dinamic şi pregăteşte altul şi mai
producţie şi cele de ansamblu ale Unităţii Socialiste, se întăreşte prin hotărîtor pentru înaintarea spre vi
comunelor, voinţa lor de a trans faptele de muncă, de înaltă an itorul socialist şi comunist“. „Ora
pune în fapte hotărîrile Congresu gajare, aşa cum cheamă Manifes şul nostru se va dezvolta pentru că
lui al Xl-lea al partidului. tul Frontului Unităţii Socialiste. este o „inimă“ a judeţului. Parti
■Ă- Energeticienii, întregul colectiv de dul s-a îngrijit şl a prevăzut con
Sala C.F.U. din Combinatul side muncă de la Termocentrala Mintia, strucţia în Simeria în viitorul cin
rurgic Hunedoara s-a dovedit ne in frunte cu comuniştii, s-au an cinal a cel puţin 1 000 de aparta
încăpătoare pentru numărul mare gajat să mobilizeze şi mai mult mente, 320 de locuri în creşe şi
de oameni ai muncii care au ţinut forţele de care dispune, puterea grădiniţe şi alte obiective“.