Page 52 - Drumul_socialismului_1975_02
P. 52
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI @ NI
«BBOSB&HtteSni
MARŢI,
8,30 Curs
9.00 Ţeleşco«
limba france;
ţionar. Bibi
artistic : Voi
Telex;
O r a ş e le ¡ju d e ţu lu i plină în flo r ir e 12,35 16,30—1
rusa;
engleza; 17,2
gini din Kuw
rii, legile n
de vot. © <
r atribuţii, cor
Oraşul Brad avea îna denumesc localnicii zona pe acum, o nouă zonă, Călanul este astăzi, a- că, un liceu industrial şi folosinţă. Totalul unităţi goritm TV.;
inte un aşa-zis centru unde s-a ridicat în anii în vecinătatea oraşului semeni tuturor oraşelor o şcoală generală, o cre lor prestatoare de servicii tru lucratorii
format (lin cîteva clădiri socialismului într-adevăr nou — peste rîul Luncoi patriei noastre, o locali şă cu grădiniţă cu 240 este de 30 şi ele execută 19.00 Judeţele
ceva mai „răsărite“. Aici, un oraş nou — zeci de — prinde contur. Aici s-au tate înfloritoare şl pros locuri ş.a. In oraş func anual lucrări In valoare dezvoltării;
în prăvălii, cîrciumi sau blocuri, magazine, şcoli, construit 250 apartamen peră. Investiţiile alocate ţionează un grup şcolar de aproape 1 milion lei. Prietenii lui
la doctor, îşi lăsau moţii, cămine şi altele — a de te, o şcoală nouă cu 16 de stat — care numai în metalurgic, 12 şcoli gene Există şi o unitate de Telejurnal. <
veniţi la tîrg, cei cîţiva venit mîndria locuitorilor. săli de clasă, o creşă cu cincinalul 1971—1975 se ci rale, 12 cămine culturale, gospodărie comunală şi 20.00 Revista
fj finiş ori agonisiţi cu greu Acum, şi în cincinalul 100 de locuri. în final, frează la aproape jumă- o casă de cultură şi cl- locativă care realizează o Seara de te
această zonă împreună familiei de Io
cu ceea ce este „oraşul producţie globală anuală ©re.
milioane
lei.
4
vor
însemna
nou“ apartamente, toate 000 de circa 30 în comun MIERCURI
Transportul
ti
de
Oraşul Brad îşi purile de magazine, cre- Călan - localitate este asigurat caxe peste 70 8,30 Curs
de
deservesc
autobuze
grădiniţe,
şe,
în
cincinalul viitor şcoli. Dar, trasee în lungime de 137 9.00 Teleşcoa
va
limbâ rusă ;
semna îngemănarea vechi km. In satele aparţină 11.00 Orchestr
adaugă noi „perle“ ului centru civic cu ora prosperă toare unele s-a introdus con larâ a Radi<
s-au
oraşului
1 200 case noi, iar
struit
de la noua
şul nou :
Film serial.
apa
în
—
a
Bradului“
„poartă
12,20 Cîntece
autogara — va fi constru potabilă. S-au asfaltat 30 16.00 Curs d
it un bulevard cu 2 benzi km de drumuri şi s-au 16,30-17,00 Ci
de circulaţie — pe o amenajat 30 ha zone ceză; 17,30 1
din munca la pădure sau 197G—1980 perimetrul ora parte — şi care va face late de miliard de lei — nematograf, 6 biblioteci, verzi. mea plantelor
o
şi
vînzarea unui ciubăr, do şului va creşte. Logliin legătura cu str. 1 Mai —, au condus la dezvoltarea un spital circumscripţii policlinică, In viitorul cincinal se
două
sani
niţă. Cum arată azi Bra Dineş, prim-secretar al de Ia oraşul nou. Reţeaua şi modernizarea I.V. Că
dul ? Tînăr, modern, me comitetului orăşenesc de stradală va avea noi lan, unde au fost con tare în care îşi desfăşoară vor construi un furnal de
reu în dezvoltare. Aşa îl partid, primarul oraşului, „perle“ : blocuri cu 4—5 struite şi puse în func activitatea 100 cadre didac mare capacitate, o uzină ! Telen
văd azi cei care muncesc şi Voicu Stan, tehnician nivele, cu magazine la ţiune turnătoria de lingo- tice, 13 medici şi 30 cadre cocsochimică, o fabrică
şi trăiesc în Brad, aşa cu probleme de sistema parter, alte construcţii tiere, turnătoria de cilin medii sanitare. de aglomerare şi o tur
îl cunosc şi noii veniţi tizare, ne-au vorbit cu o social-cultu rale. Pentru dri, bateriile de semi- Oraşul dispune de 50 nătorie la I.V. Călan. Nu
apartamentelor
mărul
se
în vizită sau în excursii justificată mîndrie în fa ce s-a făcut îr» acest cocs, banda de turnare unităţi comerciale şi de Tragerea pror
la locurile istorice sau ţa noilor planşe despre frumos oraş şi viitorul a fontei, staţia de gra- alimentaţie publică, care va dubla. Se vor construi na; 18,20 F'
la muzeul mineralogic a ce este şi va fi oraşul lui luminos, la 9 martie nulare a zgurei. desfac anual mărfuri în o casă de cultură cu jinul act'w
cărui faimă a trecut gra Brad în anii viitori. cetăţenii îşi vor da din In acest cincinal a valoare de 90 milioane 400 locuri, o grădiniţă cu de amatori,
niţele ţării. „Oraşul Nou“ va deve inimă votul lor. Ei sînt fost construită şi o fa lei, o fabrică nouă de 340 locuri, noi spaţii co lectoralâ. ©
în cincinalul care a ni în următorii ani o de conştienţi că noile obiec brică de ipsos şi gips. în pîine, un complex de de merciale şi de deservire tec: Cei mc/
trecut, Oraşul Nou — cum numire veche. încă de tive ale cincinalului vii perimetrul oraşului îşi servire dat de curînd în ş.a. frunte I © M(
mai
9
pentru
co
activitatea
tor — printre care amin desfăşoară agricole de 8 pro poranele noa:
operative
tim : a UZINA DE RE ducţie, o fermă I.A.S., o seri. Prietenii
PARAT UTILAJ MINIER staţiune pentru mecani 19,30 Telejurn
O TESATORIE DE MĂTA zarea agriculturii şi un toral; 20,00 3C
SE © O SECŢIE DE MO consiliu intercooperatist. memorabil 6
BILA PENTRU EXPORT istorica; 20,1 i
® CASĂ DE CULTU Dezvoltarea economică mondial; 20,3(
RA © CINEMATOGRAF a oraşului a atras după mare actriţă:
so-
0 CRESA. GRĂDINIŢĂ, sine şi ridicarea sa malul Primăvara; 22
cial-culturală.
Pe
APARTAMENTE, MOTEL, rîului Strei a fost înăl
POLICLINICA şl multe JOI, 2
altele — sînt posibil de ţat noul oraş Călan, un 16,00 Teleş
realizat cu participarea de s-au construit peste 17,05 Muzica;
de
apartamente
unanimă a tuturor cetă 1 300 iar la parterul în TV.; 17,55
a-
blocuri,
ţenilor. cestora spaţii comerciale 18,20 Lecţii 1
şi de deservire, o poştă din agricultur
SABIN CERBU nouă cu centrală telefoni- ţării pe de vertic
seri.
1001
V___________________ Bunny; 19,30
electoral; 20,
lin: Steaua
Banja Luka (
finalele ..Cup
Tran
ropeni“.
înnoirile sooiellsfe prezente peste tot Orăşîie-valenţe sare ursă necontenit 21,10 30 de <
Palatul
la
Sp
morabil 6 Mc
tem stăpinil"
o Procesul industriali lui, I. Creangă, Gh. La- Există la Orăştie o O Candidaţii
In ajunul evenimentelor nei grădiniţe la Sălaşu de - Care este perspectiva zării socialiste a cunoscut zăr, Dacilor, Decebal ; pe frămîntare permanentă, o tinereţe, dans.
de la 9 martie, Haţegul Jos etc. cincinalului viitor? în ultimii ani valori fă alte 26 de străzi s-au frămîntare generală spre
— localitate cu profunde — A fost, deci, un cin — Şi oraşul nostru va ră precedent şi Ia Orăş- construit trotuare — Sn mai bine, spre a face o- VINERI,
rezonanţe istorice — ofe cinal rodnic I cunoaşte noi dimensiuni tie. Astfel, dacă în 1970, suprafaţă de 14 800 mp, raşul mai frumos şi mai
ră locuitorilor şi celor ca- — Desigur. La cele spu ale dezvoltării. Se va producţia globală industri s-a extins reţeaua de a- prosper. In campania c- 16,00 Teltfş
rc-1 vizitează privelişti ce se mai înainte aş adăuga da în folosinţă fabrica ală atingea o valoare de pă potabilă şi canalizare ; lectorală trecută, de pildă, 17,05 Emisiune
corespund atributului de de bere ; se va ridica un aproape 700 000 000 lei, în e întreprinderile „Chimi cetăţenii au făcut nume 18,50 Rezultat«
înnoiri socialiste. Secreta că la şcoala generală şi combinat de prelucrare a 1974 a ajuns la aproape ca“ şi „Vi-dra“, cărora îi roase propuneri în acest de amortizare
rul comitetului orăşenesc liceu s-au dat în folosinţă lemnului, inclusiv fabrica un miliard lei, iar în se alătură tot mai mult sens. Propuneri gîndite, deţele ţării |
5 săli de clasă, 4 labora
de partid, primarul ora de mobilă şl PAL ; se vor 1980 ya depăşi două mi FXL., exportă produse chibzuite îndelung. Spre tării ; 19,20 1C
şului, tovarăşul Nicolae toare, 7 ateliere pentru construi o autogară nouă, liarde lei ; • în 1974, in în mai multe ţări. Valoa lauda şi cinstea lor, pe lui Bugs Bum
Zamora, rugat să ne re practica productivă, baze o creşă cu 200 de locuri, vestiţiile alocate oraşului rea produselor exportate flecare au însoţit-o cu q Curier el
sportive şi altele.
leve cîteva dlai acestea, o fabrică de pîlne, un au fost de peste 97 mi în 1974 depăşeşte 55 mi angajamentul de a pune artistic: Inso!
ne-a relatat : — Grija faţă de om cum nou complex meşteşugă lioane lei ; a Actualul lioane lei ; © Anul aces umărul la transformarea ţară; 21,30 Mi
— în actualul cincinal se reflectă? resc al cooperativei „Ha- cincinal a adus pe har ta Orăştia se va îmbogă ei în faptă. Aşa s-au ma 24 de ore.
valoarea producţiei globa — S-au construit 662 a- ţegana“, 400 de apartamen ta nouă o Orăştiei 33 de ţi cu 120 apartamente şi terializat în viaţa oraşu
le a ajuns la 488 milioa partamemte şi 300 de case te, îngrăşătorie pentru blocuri cu 888 apartamen două cămine pentru nefa- lui marea majoritate a SIMBAT
ne lei, investiţiile au spo ale cetăţenilor, la care se 2 200 bovine şi 3 000 de te, 3 cămine pentru nefa- mlliştl, un supermagazin propunerilor.
rit ou 150 la sută. Aceas adaugă şi construcţia în oi, se va regulariza rîul milişti cu 660 de locuri, cu o suprafaţă de 5 800 Orăştia — oraşul care 10,00 Bibli
tă creştere se datoreşte acest an a încă 116 apar Galbena pe o distanţă de un bloc cu 119 garsoniere mp, o centrală telefonică a împlinit în toamna tre 10,45 Năzdrăv
intrării în producţie a noi tamente. In 250 de gos 7 km. La finele cincina — care formează un a- automată cu 1000 linii ; cută 7 secole şi jumătate De prin sat«
unităţi economice : Auto podării s-a introdus apa lului viitor, producţia glo devărat oraş nou-Orăş- • Investiţiile lui 1975 de la cea dinţii atestare Tribuna TV.;
baza de transporturi, I.A.S., potabilă, valoarea mărfu bală industrială va fi de tie ! —, un complex meş pentru oraş se ridică la documentară, pe pieptul teca (reluare)
cooperativa meşteşugăreas rilor desfăcute prin co peste 1 miliard lei ! Pen teşugăresc şi altul co peste ■ 100 milioane lei ; căruia străluceşte ca un Expediţie do ■
că „Haţegona“, U.M.T.C.F. merţ a sporit cu peste 150 tru toate acestea, cetă mercial, o creşă cu 100 simbol Ordinul „23 Au ferinţele dv. i
precum şi lărgirea a noi la sută, Iar 8 km de străzi ţenii din Haţeg îşi vor locuri, o fabrică de pîi- gust“ primit atunci, pă noastre...; 14
capacităţi de producţie la şi 5 000 mp de trotuare au da votul lor la 9 martie ne, a fost amenajată o Cel mal fertil capitol şeşte cu vigoare şl ro Vîrstele pelicu
F.I.L., fabrica de conser fost construite din nou candidaţilor Frontului Uni policlinică, s-au construit din istoria multiseculară busteţe pe treptele socia prima etapă
ve, abator etc. Aş mai sau reparate. Tot la ac tăţii Socialiste, convinşi o baie publică modernă a Orăştiei se întinde de-a lismului, spre lumina naţionale: Po
aminti deschiderea unui ţiunile de înfrumuseţări, fiind că viitorul va fi tot şl un ştrand, casa de lungul a numai trei de viitorului comunist prefi limpia Satu
cămin de copii cu 60 de notaţi şl plantarea a pes mai luminos. cultură şi cele două cine cenii — timpul scurs de gurat clar şi limpede în directă de I
locuri, amenajarea unei te 10 000 de arbori şi pomi matografe au fost moder la eliberarea patriei. Dar Programul Partidului Co Volei feminin:
policlinici, înfiinţarea u- ornamentali. PETRE FÀRCAS1U nizate, ca şi străzile Eroi în această «buciumată munist Român ! (turneul final
lor, Plantelor, C.D. Ghe- istorie, cei 30 de ani va naţional) ; 17,
rea, Libertăţii, Progresu lorează imens. GH. L NEGREA tural-artistic;
cum n-a fost
Club T.; 19,
19,20 1001 de
Bug“ Bunny;
Curier ^iectoi
clopedia;. 20,4
Film serial.
21,40 Telejurn«
sportivă; 22,0
ora 10...
DUMINK
(propre
8,30 Deschi
8,40 Cravatele
moaşa din ;
10.00 Viaţa s
riile muzicii ;
patriei ; 13,00
15.00 Magazi
România —
landa — Frar
cu poveşti -
16,35 In spriji
ral-artistice p
lectoralâ. Să
Col i
r~ 16.50 Ruinei
17.50
Important nod de cale ferată, o- tive electrice ş.a. Pentru populaţia o- Lung e
raşul Simeria poartă amprenta înno Amprenta roşului se vor construi 78 apartamen 19,20 1001 de
irilor atît în domeniul economic cit ¡îi oraşul te din fondurile statului şi 60 apar Jurnal ; 20,00
ţl in cel social-cultural. Complexul C.F.R. tamente proprietate personală, iar aparţine ; 20,1
şl întreprinderea mecanică de material pentru nefamlliştl se vor construi 3 strigăt In si
rulant s-au dezvoltat şi modernizat ducţlo ameri'
cămine noi. furnal.
continuu. Produsele industriei hunedo- In cincinalul 1976—1980 producţia
rene sînt transportate de ceferişti pe unităţilor industrialo va creşte . cu 60 LUNI,
aiterels de oţel spre toate colţu la sută faţă de 1975, Iar volumul ex
rile patriei. Aici au fost puse In portului cu 37 Ia sută. Se vor con (progra
funcţiune şl alte unităţi productive : nefamlliştl cu 104 garsoniere la crări do modernizare a străzilor, do 16,00 Telex
întreprinderea ,, Marmura" şi Fabrica I.M.M.R., iar un număr de 70 ce canalizare şi alimentare cu apă po strui : o şcoală cu 16 săli de clasă tistului a mate
de produse lactate, o fabrică de pîi- tăţeni şi-au construit locuinţe perso tabilă, pentru gospodărirea şi înfru şi ateliere, o grădiniţă cu 120 locuri, ra ; 16,20 Sc
un
ne s.a. Agricultura este reprezentată nale ; construcţia unui nou corp de museţarea localităţii. două creşe cu 100 locuri fiecare, carti simplu l 16,30
complex
modern
in
comercial
de o întreprindere agricolă de stat, clădire la spitalul C.F.R. cu 150 Investiţiile alocate pentru dezvolta ba rrtaghiară ;
două C.A.P., un complex de îngrăşara a paturi ; construcţia şl darea în func rea economlco-soclalâ a oraşului vor erul 30 Decembrlo, o casă de cul 19,20 1001 de
tură, o autogară şl pesto 1 000 noi
mi^Hoo staţiune de mecanizare a ţiune a grupului şcolar profesional duce la creşterea potenţialului său apartamente. Bogatul tablou al reali Jurnal ; 20,00
agriculturii şi un dispensar veterinar. de pe lingă I.M.M.R., în cadrul că economic, la prosperitatea localităţii zărilor de pină acum şi al celor vii acel memor^b
Din domeniul social-cultural se cu ruia funcţionează liceul industrial şi şi bunăstarea populaţiei. Anul acesta toare din Simeria reflectă grija şl Dragu-mi do-
vin a fi amintite construcţia din fon şcoala profesională ; complexul de sînt alocate 72 milioane lei pentru preocuparea partidului pentru dezvol Din lumea
durile statului în perioada 1971-1974 ateliere de la şcoala generală nr. 2 ; construcţia unei fabrici de oxigen la tarea şi înflorirea tuturor oraşelor pa nan foileton
a 220 apartamente, 49 locuinţe de deschiderea a trei unităţi preşcolare I.M.M.R., modernizarea staţiei C.F.R. triei noastre. sodul I..; 21
se 1 viciu la C.F.R. şl 86 locuinţe de la Şăulcştl, Uroi şl Simeria. In ca Slmerla-TriaJ, începerea lucrărilor de artistică TV. ;
serviciu la I.A.S., un cămin pentru drul oraşului s-au executat ample lu modernizare a depoului de locomo N. BADIU- 22,30 Inchider