Page 53 - Drumul_socialismului_1975_02

I MARJI, 25 FEBRUARIE 1975 ______ Pag. 5

mmm
WIE
jermana:
Curs de
de d ie­
ri filmul Adunări generale ale oamenilor muncii
medez) ;
le limba
e limba
,35 Ima- Muncitori^ tehnicieni I
îglle ţâ- fn cenfrrui discuţiilor: ORGANIZAREA
Buletlnul
orala —
',55 Al-
ÎV. pen- Ingineri in industriei
iculturâ; JUDICIOASĂ Â PROCESULUI DE EXTRACŢIE,
verticala
de seri.
; 19,30 FRONTUL UNITĂŢII SOCIALISTE VĂ CHEAMĂ SA
lectoral; ÎNTĂRIREA ORDINII SS DISCIPLINEI
20,25 DESFĂŞURAŢI LARG ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PEN­
operirea
Adunarea
Man — şeful sectorului nr. 5, Nl-
0 24 de TRU ÎNDEPLINIREA Şl DEPĂŞIREA SARCINILOR DE din Aninoasa, generală a şi minerilor colae Ilie, Nicolae Bocor, Aurel către conducerea minei a a unul
grafic
chibzuită
recuperare
matură
restanţei^
de
PLAN, PENTRU REALIZAREA CINCINALULUI ÎNAINTE dezbatere asupra modului în care Cristea, Teodor Bădin, Mihai Tecsa care, printr-o urmărire strictă, să
tRIE s-a muncit în 1974 şi a căilor ce — mineri, şefi de brigadă, Ioan conducă la lichidarea lor pînă cei
DE TERMEN, PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A
îngleză; trebuie urmate în acest an, în Vasilescu — şeful sectorului nr. 4, tîrziu la 30 martie.
urs de OBIECTIVELOR STABILITE ÎN PROGRAMUL PARTIDU­ vederea îndeplinirii şi depăşirii numeroşi alţi vorbitori au argu­ Desigur, adunarea a scos în evi­
n TV. ; sarcinilor de plan, a generat pen­ mentat cu deosebit simţ critic mo­ denţă şi alte deficienţe ce s-au
i popu- LUI Şl ÎN DIRECTIVELE CELUI DE-AL XI-LEA CON­ tru participanţi două concluzii deo­ tivele pentru care în 1974 şi în
11,30 sebite. Una ar fi faptul că în 1974, prima lună din ’75 a existat o sla­ manifestat în activitatea exploa­
osibilö; GRES. FACEŢI TOTUL PENTRU FOLOSIREA CÎT MAI deşi s-a muncit bine (E.M. Ani­ bă preocupare pentru întărirea tării, a analizat cu exigenţă căile
Telex; şi mijloacele prin care situaţia dâi
îrmanâ; DEPLINĂ A POTENŢIALULUI NOSTRU MATERIAL Şl noasa a realizat 10 562 tone căr­ disciplinei tehnologice şi de pro­ ansamblu poate fi îmbunătăţită.
ä fran- bune peste plan)_, unele acte de in­ ducţie. Unul din aceste motive este Tocmai din această analiză exi­
Din lu- UMAN, PENTRU GOSPODĂRIREA CÎT MAI JUDICIOA­ disciplină, organizarea adeseori de­ faptul că în ultima perioadă co­
r; 18,00 fectuoasă a procesului de extrac­ mitetul oamenilor muncii şi comi­ gentă, pătrunsă de un înalt nivel
SĂ A RESURSELOR DE CARE DISPUNEM, PENTRU ţie au diminuat vizibil realizările. tetul de partid au slăbit exigenţa, critic şi autocritic a izvorît tea
SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, ÎNNOIREA Şl Aşa de pildă, în 1974 s-au înre­ controlul riguros asupra modului răspuns la chemarea la întrecere
lansată de E.M. Lupeni, răspuns în
me \ MODERNIZAREA CONTINUA A PRODUSELOR, CREŞ­ gistrat 9 551 absenţe nemotivate şi în care se înfăptuiesc sarcinile. care unul dintre obiectivele princip
4 237 învoiri, drept pentru care ex­
Iată şi motivul pentru care în luna
ploatarea a pierdut o producţie de ianuarie şi prima jumătate a lunii pale este „întărirea disciplinei în.
)5 Sce- TEREA RENTABILITĂŢII FIECĂREI ÎNTREPRINDERI I 27 000 tone cărbune. In acelaşi an, februarie mina Aninoasa înregis­ producţie, îmbunătăţirea indicelui
n spri- nu in toate cazurile a fost respec­ trează substanţiale rămîneri în ur­ de utilizare a timpului de lucruţ
artistico PE ACEASTĂ CALE VOM ASIGUPvA SPORIREA AVU­ tată tehnologia de extracţie, ajoin- mă la producţia de cărbune. scop pentru care organizaţia de
inia e- gîndu-se ca în unele sectoare să O a doua concluzie, desprinsă partid, comitetul oamenilor mun­
jn cîn- ŢIE! NAŢIONALE, RIDICAREA NIVELULUI DE VIAŢĂ se manifeste numeroase neajunsuri, din adunare, este că în pofida a- cii, sindicatul şi organizaţia Cr.T.O.
xeacă-n ceea ce a determinat, mai apoi, ca
Cintec AL ÎNTREGULUI POPOR. cestor nereguli manifestate, colec­ vor desfăşura o intensă muncă po­
lontem- (Din Manifestul Frontului Unităţii Socialiste) şi comitetul oamenilor muncii să tivul exploatării este hotărît să litică şi eultural-educativă în lan­
001 de ia măsuri pripite, in dezacord cu treacă la un salt calitativ în acti­ dul întregului colectiv“.
Bunny; desfăşurarea ritmică a planului. vitatea productivă. Vorbitorii au
elec- Cei care au luat cuvîntul, Petru subliniat necesitatea întocmirii de C. ILIESCU
la acel
opţiune
ronomic
eca. O vată minerală 55 la sută, la tuburi FERMA ZOOTEHNICA — MODEL DE ORGANIZARE
ova în PREMO 74 la sută etc.).
Dar dincolo de această stare de
sînt toţi mmmn ridul imaturilor!
fapt, alte amănunte vin să demon­
streze că „lipsurile noastre"
Telex;
rsitatea Eficienţa prefabricatelor, destul de numeroase şi destul de
ndul...; substanţiale. Prin ritmul lent de Un obiectiv major, desprins bovine, faţă de 630 planificate pe
icrâtorii \ desfăşurare la lucrările de inves­ din chemarea Consfătuirii cu ac­ 1975. Cu cei 220 viţei pe care
udeţele pe primui pian! tiţii de la fabrica de beton celu­
I; 19,20 \ lar autoclavizat, nu se poate ur­ tivul de partid şi de stat din a- trebuie să-i obţinem (din aceştia
i Bugs genta construcţia pe scară indus­ grioultură este concentrarea efor­ 120 vor fi livraţi la complexul
Curier ^ Fără îndoială, începînd cu sfîr- faptul că In luna ianuarie planul trială a unor locuinţe din astfel de turilor ţărănimii cooperatiste la intercooperatist — n.n.), creşterea
mascu- ; şitul anului 1973, I.M.C. Bîrcea a producţiei globale, ca şi cel al sporirea producţiei de carne, lap­ prevăzută este acoperită. In ceea
Borac J intrat în perioada marilor con- producţiei marfă a fost îndeplinit, panouri, care ar determina o im­ te, ouă şi lînă. Materializării a- ce priveşte matca, pe baza pră-
i semi- l fruntări ou exigenţele calitative că şi planul sortimental se prezin­ portantă scădere a cheltuielilor cestui deziderat îi sînt sînt sub­ silei proprii vom spori numărul
or eu- I ale acestui cincinal şi acest nou tă la fel. Aici este vorba despre materiale. Asta ar fi una. Apoi,
ctâ de V „contact“ a generat unele „trepi- în secţiile productive, in special ordonate şi preocupările coopera­ vacilor şi junincilor cu peste 100
Culturii; un efort de necontestat pe care-1 la care se produc prefabricate din torilor din Rapoltu Mare. capete. Sîntem în avans şi cu
:el me- / daţii“ în activitatea făurarilor de consemnăm ca atare (eu atît mai beton (panouri mari, stîlpi pen­ O premisă esenţială pentru a producţia de lapte marfă. Zibiio
oi sîn- i materiale de construcţii, dealtfel mult cu cit, In primele 5 zile din tru linii de curent electric, tuburi asigura îndeplinirea indicatorilor livrăm peste 300 litri, faţă de 283
rtaj T. 1 necunoscute sub multiplele lor as- ianuarie, producţia a llncezit din de plan în sectorul zootehnic —
i Ritm, pecte pină prin începutul trimes- cauza neprezentării la serviciu a PREMO etc.), unele tipare sînt de ne-a relatat tovarăşul Ioan Filip, cit prevede graficul. Animalele
Je ore. ţ trului II din 1974. Poate faptul că numeroşi muncitori). Dar în ace­ mult bune pentru casat. Să ne în­ secretarul comitetului de partid sînt lotizate şi fiecare îngrijitoiş
• tovarăşii din conducere nu au fost eaşi lună, cheltuielile materiale trebăm, atunci, de unde apar re­ este interesat să obţină cit mai
IE buturile ? Panourile mari se fa­ şi primarul comunei ■—. este per­ mulţi produşi, lapte sau carne“*
găsiţi pregătiţi, sau poate faptul prezintă o depăşire de 89,32 lei la manentizarea ca îngrijitori de a-
Telex; că şi „adaptarea" la noile condi­ 1000 lei producţie, ceea ce indis­ brică şd acum ca într-o manu­ nimale a cooperatorilor localnici, l-am văzut la lucru, în fes->
rmanâ; ţii s-a desfăşurat mai greu — iată cutabil nu face cinste acestui co­ factură, sub cerul liber şi numai mă, pe majoritatea îngrijitoriloc*
agerea prin trimestrul II se preconizează precum şi cointeresarea lor ma­ Cooperatorii Maria Cărpinişajj*
00 Ju- ce bănuim că a generat o oarecare lectiv. acoperirea acestei linii productive. terială în sporirea efectivelor şi Ion Ursu, Iosefina Gligor, Viori­
dezvol- tergiversare pînă ce problema efi- — Este adevărat că avem şi noi Ia staţia C.F.R. sau la rampa a producţiei prin aplicarea retri­
rietenii cienţei la fabricarea prefabricate- lipsurile noastre — recunoaşte in­ buţiei în acord global. Datorită ca Roman, Silvia Mărunţ, Jef*
sjurnal. »lor a început să se pună cu ceva ginerul Liviu Cucu, directorul în­ proprie de încărcare se manifestă Vasiu, -Susana Toşnadi, Victori»
) Film mai multă tărie. treprinderii, dar motivul principal şi acte de dezordine şi indisciplină, muncii politico-organizatorice des­ Stănilă — să-i amintim doar pa
râ pe motive pentru care I.M.C. Bîrcea a făşurate, s-a reuşit ca la C.A.P. cîţiva, unii dintre ei lucrînd îa
î 22,10 i E drept, factorii obiectivi au în- pentru nerealizarea cheltuielilor de plătit In 1974, dar şi în acest an, Rapoltu Mare toţi îngrijitorii să zootehnie de la înfiinţarea coo­
i ceput să apară încă de la „înfie- producţie planificate provine de la un important volum de locaţii. fie permanentizaţi din rîndul co­
rea" acestei întreprinderi de di- centrală, care s-a cam .jucat“ cu Argumente om mai putea aduce operatorilor, aproape 80 la sută perativei agricole —, constituie
ţ verse foruri tutelare, odată eu preţurile noastre şi ne-a neglijat dar nu acest lucru este esenţial. dintre ei fiind şi membri de exemple de hărnicie şi pricepere
l schimbarea unor preţuri la unele în acoperirea cu contracte mai partid. C.A.P. Foit şi Bobîlna au în muncă. Eforturile lor sînt susr>
toţi; Important rămîne faptul că la ţinute şi de conducerea C.A.P.*
11,10 1 sortimente, cu introducerea în fa- avantajoase. I.M.C. sînt rezerve interne pentru cîte 1-2 grupe de animale unde
11,30 V bricaţie a altor prefabricate neti- Părerea este susţinută şi de creşterea eficienţei, că valorifica­ mai trebuie stabilizaţi îngrijitori care se preocupă de asigurare»
:inoma- / pizate. Dar, cert este că şi Intre- loan Paştină, şeful biroului plan- rea acestora este o îndatorire de localnici. Cooperatorii au înţeles unei puternice baze furajere. Ini»
; 13,35 1 prinderea putea face mai mult, nu dezvoltare, ca şi de... situaţia con­ că zootehnia nu se poate face ia tre altele, unitatea a avut pre**
>5 Pre­ l numai In direcţia îndeplinirii pla- cretă existentă în dosarul contrac­ prim ordin a comitetului oamenilor gătite aproape 1 000 tone su-»
ll ale muncii, a comitetului de partid din voia întîmplării, că animalele —
15,00 / nului sortimental dar şi a imbu- tărilor (la prefabricate o acoperire Întreprindere. această avuţie de mare preţ — oulente pentru perioada de sta™
tbal — | nătăţirii eficienţei activităţii. din planul anual de numai 61,5 nu pot fi date in grija oricui. De­ bulaţie. Sfecla furajeră, trifolie»
diviziei i Nu ne vom referi, de pildă, la la sută, la vată şi produse din I. C altfel şi măsurile luate de con­ nele şi porumbul siloz sînt prin™
- O- ducerea partidului pentru majo­ cipalele resurse de nutreţuri.
nisiuno rarea venitului garantat au avut Terminarea construcţiei bucătă­
pauza: I un rol hotărîtor pentru îmbună­ riei furajere (unii îngrijitori maH
natului j * înlăturarea risipei de energie electrică — tăţirea activităţii în fermele zo­ toacă şi acum sfecla cu toporul),
)inamo
p cui­ otehnice. respectarea normelor de igiena
na vară Cum se îndeplinesc indicatorii mulsului (n-am văzut nici un în^
>plilor; S problemă de înaltă responsabilitate cetăţenească de plan ? Ne răspunde preşedin­ grijitor cu halat), ţinerea unei.
18,15
iii lui tele C.A.P., Andrei Sima. „Pen­ evidenţe precise a producţiei pe.-
al. » / De i data aceasta, în cadrul ru- prins asupra faptului, a plătit fără act de înaltă responsabilitate ce­ tru ultimul an al actualului cin­ fiecare animal pentru a putettj
.jenei-, 1 bricii, nu ne adresăm „marilor comentarii aproape 2 700 lei. Soţia tăţenească pe care îi consemnăm cinal avem asigurate condiţii să conduce cit mai bine selecţia
20,50 ca atare, ca manifestare a grijii realizăm exemplar planul şi an­ reproducţia, sînt probleme care-§l'
sibilă; l consumatori“ de energie electrică, şi băiatul ne explică cum că... „s-a gajamentul asumat în întrecere. aşteaptă o soluţionare grabnică- i
tâmîna / ci acelor cetăţeni care, uitînd va- umblat la un şurubel de la contor, şi răspunderii cetăţenilor pentru ■La ovine prevederile sînt depă­ Rezolvarea lor contribuie decisiitş;
de la ţ loarea kilowatului, s-au simţit sau iar apoi soţul a sudat cu aparatul avuţia naţională. şite încă din anul trecut. De a- la ridicarea eficienţei întregii ac­
i se vor simţi tentaţi • să sustragă din gardul şi poarta de la stradă“. semenea, avem în efectiv 570 de tivităţi a fermei zootehnice.
' sistemul energetic naţional. Ne Am înţeles faptul că omul avea ILIE COJOCARU
1 adresăm cu convingerea umană că un mic atelier, dar n-am înţeles
l cele cîteva exemple şi constatări cu ce drept a efectuat lucrări cu
nulul ; I vor genera o opinie în sprijinul energie electrică furată. Nici gaz­ comunei, Ioan Zaharie — să cu­
„Fru- 1 Înlăturării risipei nejustificate de dele nu ştiu ce să răspundă în 0 lucrare esenţială răţăm 311 ha păşuni, din cane;
■nltâ- ; 1 energie electrică, al stăvilirii comi- afară de „Scuzaţi-ne. Acuma dacă am realizat doar 15 ha, ceea cei
Bucu- ) terii unor acte antisociale ca cele am greşit, ce să facem". ? este foarte puţin. De la C.A_P.
strajá 1 pe care le vom prezenta. îmbunătăţirile funciare Rîu Bărbat mai apar curăţate-
nical ; ...Exemplele pot continua cu Au­ 100 ha fineţe. In privinţa dese­
Hochei ...Simeria Veche, la casa cu nu- rel Sănduleac, tot din Hunedoara, cărilor, s-au făcut 400 ml şanţuri
bl lr- \ mărul 82. Aici stă Partenie Todor. care a sustras 4 824 kWh, şi Vaşile
Tralsta i Pe baza unei sesizări, împreună eu Alistar — 11 950 kWh, cu Traian pe terenurile de scurgere la C.A.P. Şerel şi
mate ; 1 specialişti de la I.R.E. Deva, ne Băieşti. S^au repartizat sarcini
cui tu­ I cerem voie să... verificăm instala- Băncilă, din Hăţegel, care a folo­ pe oameni şi se urmăreşte înde­
ia e- I ţia. Două radiatoare de 1 000 waţi, sit un aparat de sudură netipizat, plinirea lor“. Francisc Vlădoane,
întec ; ^ un reşou, un fier de călcat, un te- Ioan Totorcea, din Silvaşu de Jos, fineţe, păşuni
:inuâ ; care desfăcînd puntea de la borna preşedintele C.A.P. Pui, ne spu­
19,00 i levizor, cinci becuri — „ard“ ca de tensiune a contorului şi-a în­ nea că la această unitate s-au
lelor ; 1 la ele acasă. Dar, culmea, contorul suşit fraudulos 4805 kWh şi cu Cum îşi găseşte materializare cretarul comitetului de partid şi curăţat 120 ha fineţe din 600
Tele- (uu se învîrteşte ! De ce ? Simplu. această importantă sarcină în u- primarul comunei Sîntămăria-Or- planificate, departe de a reflecta
, vâ ? Puntea de la borna de tensiune a alţii. nităţUe agricole din cadrul con­ lea, ne-a prezentat următoarea si­ posibilităţile cooperatorilor. Din
: ».Un ) fost desfăcută. In anul 1974 au fost prinşi 216 tuaţie t din 50 ha prevăzute, s-a evidenţele consiliului intercoope­
pro- l Penibilă situaţie cînd omul — contravenienţi pe baza cărora siliului intercooperatist Haţeg ?
Tele- I.R.E. Deva a putut să recupereze O primă imagine ne-a oferit-o eliminat excesul de umiditate de ratist reiese că, în toate cele 4
) în toată puterea vlrstei — „jon­ dialogul purtat ou inginerul şef pe 28 ha (la Sînpetru nu s-a de­ C.A.P., din 600 ha pajişti s-au
\ glează“ cu... „ştiţi, am greşit, scu­ 385 638 kWh energie electrică, în al oonsiliului intercooperatist, Du­ clanşat acţiunea — n.n), din 500 curăţat 197, iar eliminarea exce­
valoare de 106 586 lei, adică acea
za ţi-mă. Dar să vedeţi că nu eu.
fineţe
ha
200,
s-au
din
curăţat
Mi-a verificat cineva instalaţia şi cantitate de energie care se eco­ mitru Ifrim. La acţiunile de eli­ 112 ha păşuni s-au ameliorat 75, sului de umiditate s-a făcut de
de
umiditate,
pe 29 ha din 130 stabilite (?).
excesului
a
minare
poate atunci, poate altădată“... nomiseşte cu foarte multe greu­ iar din 10 ha s-au defrişat 2. Con-
a ar- \ In dosul vorbelor aflăm că de tăţi dntr-ua trimestru, într-o uni­ din planul anual de 985 ha s-au Trecînd peste nepotrivirile din
I ţa- realizat 270, iar lucrările pe pa­ fruntînd situaţia cu cea existentă situaţiile existente la diferite ni­
mal I mai mulţi ani Partenie Todor sus­ tate de talie mijlocie din judeţ. jişti (din 3 088 ha) nu _ s-au la consiliul intercooperatist, re­
lim- trage din sistemul naţional mii Dar cîte mii de kilowaţi au rămas executat nici pe 20 la sută din iese că la desecări s-au realizat veluri, se desprinde faptul că;
TV. ; \ de kilowaţi. Nu poate demonstra sustraşi fără posibilitatea de recu­ prevederi. Restanţe apreciabile cu 5 ha în plus (planul la consi­ realmente stadiul lucrărilor de.
Teic­ că nu fură şi semnează consolat perare ? Este greu de stabilit şi se constată, de asemenea, la re- liu este de 164 ha — n.n.), iar îmbunătăţiri funciare este întîr-
ii© la | procesul verbal ce nu conţine nici nu se ştie dacă amenzile încasate amenajări şi întreţinerea siste­ Ia pajişti, din peste 600 ha pre­ ziat. Iată un motiv ce trebuie să
20,15 ţ mai mult nici mai puţin decît o în 1974 pot compensa curentul e- determine o susţinută mobilizare
20,25 î imputaţie pentru furtul a 17 856 melor de irigaţii locale, la defri­ văzute nu s-a curăţat nici un a tuturor forţelor din fiecare
Ro- lectric furat. şări, redarea de noi suprafeţe în hectar (!).
Epl- 1 kWh. De la an la an numărul sesi­ circuitul arabil şi altele. Neconcordanţe am întîlnit şi în C.A.P. la materializarea neîntîr-
itera r- ^ „.Hunedoara. Strada Buituri. In- zărilor a crescut, oameni de' bu­ Am continuat investigaţia în cazul comunei Pui. „în situaţiile ziată a obiectivelor cuprinse ia
oro ; i tr&m în cosa lui Aron Andrei, ce- nă credinţă adresîndu-se la I.R.E _ unităţi agricole din comunele Sîn- consiliului popular avem prevă­ programele de îmbunătăţiri fun­
j|. V
t tăţean care se face vinovat de Deva cu sesizări concrete privind tămăria-Orlea, Pui si Sălaşu de zut — ne-a precizat, secretarul ciare.
„^sustragerea a 8128 kWh şi, care, semenii ce sustrag energie. Este un Sus. Tovarăşul Ioan Dumitru, se­ comitetului de partid şi primarul N. TlSCOB