Page 54 - Drumul_socialismului_1975_02

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6 049 6 MARTI, 25 FEBRUARIE 1975

Trei decenii de !a instaurarea la 6 Martie 1945 REGULAMENTUL

a primului guvern democratic din istoria ţării concursului judeţean al
gazetelor de perete şi satirice
Aspecte din lupta maselor populare hunedorene
activităţii
intensificarea
Pentru
—
combaterea
cu
gazetelor de perete şl a celor sa­ indisciplinei, chiulului, fermitate a
superfici­
tirice, pentru creşterea contribuţiei alităţii, neglijenţei, risipei, a ac­
{Urmare din pag. 1) şi-a luat postul în primire. fost împărţite unor locuitori din acestora la ridicarea nivelului ac­ telor de păgubire a avutului ob­
La 20 noiembrie minerii de la Bobîlna, iar după aceea au proce­ tivităţii politico-educative, secţia ştesc, a abuzurilor, manifestărilor
ca care „în cele opt săptămîni de minele din Lupeni au manifestat dat la împărţirea terenurilor culti- de propagandă a Comitetului ju­ de parazitism, a faptelor de ne­
la alegere s-a dovedit inapt pentru în faţa Direcţiei minelor cerînd vabiie, predîndu-le cu titlu de îm­ deţean Hunedoara al P.C.R., îm­ cinste şi a tendinţelor de îm­
realizarea sarcinilor ce i se im­ înlăturarea imediată din conduce­ proprietărire unor locuitori“. preună cu Consiliul judeţean al bogăţire ilicită, a tuturor mani­
pun“, participanţii au cerut consti­ rea întreprinderii a doi ingineri Ha începutul anului 1945 dezapro­ sindicatelor, Comitetul judeţean al festărilor străine moralei comu­
tuirea unui guvern al F.N.D. în reacţionari. De asemenea, la ce­ barea şi ura maselor populare îm­ U.T.C., Uniunea judeţeană a coo­ niste.
frunte cu dr. Petru Groza. rerea sindicatelor, din posturile de potriva politicii reacţiunii din gu­ perativelor de producţie, Inspecto­
La Petroşani, în cadrul unui mi­ conducere ale Societăţii „Petro­ vern în frunte cu Rădescu creş­ ratul şcolar, Uniunea judeţeană a III. Criteriile ce vor sta la ba­
ting organizat de partidul eomu- şani“, precum şi la Atelierele cen­ teau neîncetat. Sub conducerea cooperativelor meşteşugăreşti, Re­ za aprecierii gazetelor do
■ .mist, în ziua de 4 noiembrie .1944, trale din Petroşani au fost înlă­ Partidului Comunist Român, orga­ dacţia ziarului „Drumul socialis­ perete şi a celor satirice
• au fost înlăturaţi primarul şi aju- turate elementele fasciste sabotoa­ nizaţiile F.N.D. din judeţul Hune­ mului“ organizează concursul anual — numărul ediţiilor, materiale­
; torul de primar reacţionari, iar în re. Tot la sfîrşitul lunii noiembrie, doara au pregătit, ca şi in întrea­ al gazetelor de perete şi satirice. lor şi conţinutul educativ al aces­
locul lor au fost aleşi doi repre- muncitorii de la Teliuc, conduşi de ga ţară, mari demonstraţii de stra­ Concursul se organizează în fieca­ tora ;
; zentaţi ai Frontului Naţional De- comunişti, au reuşit să înlăture din dă în toate oraşele şi centrele mun­ re an şi este deschis tuturor ga­ — combativitatea şi eficienţa
tanocrat. Peste două zile, la Lupeni, conducerea minei pe un cunoscut citoreşti. zetelor de perete şi satirice din lor ;
| în cadrul unei adunări, a fost ales fascist. Muncitorii de la „Astrar“ După cum se ştie, în a doua ju­ întreprinderile industriale, de pe — operativitatea în populariza­
¡•¡in funcţia de primar un reprezen- Qrăştie au izgonit în cursul lunii mătate a lunii februarie, urmînd şantierele de construcţii, din uni­ rea şi generalizarea experienţei
¡"bant al partidului comunist, iar ca decembrie 1944 printr-o acţiune indicaţiile lui Rădescu, în întrea­ tăţile de transport, comerciale, ale pozitive, a realizărilor şi atitu­
i ajutor de primar — un membru al hotărîtă fostul (director „care con­ ga ţară reacţiunea şi-a intensificat cooperaţiei meşteşugăreşti, din dinilor înaintate, în depistarea şl
’grupărilor politice din F.N.D. tinua să terorizeze muncitorii prin acţiunile teroriste împotriva oame­ cooperativele agricole de' produc­ combaterea unor fenomene ne­
La sate, comitetele ţărăneşti aceleaşi metode întrebuinţate de nilor muncii. La Petroşani, un grup ţie, fermele I.A.S., staţiunile de gative din raza lor de acţiune;
create de Frontul Plugarilor la în- el sub regimul antonescian“. de huligani, ocrotiţi de poliţişti, mecanizare a agriculturii, din sate, — calitatea şi varietatea genu­
) demnul partidului comunist îmbi­ învingînd greutăţile de tot felul au atacat şi devastat sediile ’U.T.C. cartiere, şcoli şi celelalte institu­ rilor publicistice.
nau lupta pentru lichidarea rămă­ oamenii muncii din oraşele şi sa­ şi P.C.R. din localitate, trăgînd ţii din judeţ. Se recomandă în acest scop uti­
şiţelor feudale, cu lupta pentru tele judeţului Hunedoara, alături •focuri de armă şi aruneînd grena­ I. Scopul lizarea unor genuri publicistice
alungarea elementelor reacţionare de întregul popor român, însufle­ de. Au fost bătuţi 17 tineri de că­ diversificate, simple, realizabile
din cadrul organelor administrati­ ţiţi de cauza dreaptă a războiului tre huligani sub ochii îngăduitori a) îmbunătăţirea tematicii, con­ cu forţe proprii (informaţia, ca­
ve. Ţăranii din Furcşoara, organi­ împotriva Germaniei hitleriste, de ai poliţiştilor. Vînzătorii de ziare ţinutului şi nivelului publicistic ! tuturor ricatura, textul şi versul satiric,
sporirea
—
eficienţei
zaţi în Frontul Plugarilor, reuşesc dragoste faţă de patrie şi ură a- care încercau să desfacă „Scînteia“ epigrama, nota satirică, microfoi-
•să înlăture pe vechiul primar reae- dîncă faţă de fascism, au răspuns de asemenea au fost bătuţi grav. gazetelor de perete şi satirice în letonul, fotografia critică etc.).
tţionar, înloeuindu-1 cu un repre- cu elan la chemarea patriotică a Poliţia din Petroşani atacă ca vederea formării şi dezvoltării IV. Etapele de organizare a
fzentant al F.N.D. La fel procedea- P.C.R. : „Totul pentru front, totul focuri de armă şi .grenade lacri­ conştiinţei socialiste a maselor
; să şi cei din Baia de Gris. pentru victorie“. In cadrul a nu­ mogene manifestaţia celor peste de oameni ai muncii, a tineretu­ concursului
O deosebită intensitate a avut meroase adunări şi manifestaţii 3 000 de oameni ai muncii din toa­ lui ! Concursul gazetelor de perete
¡lupta pentru înlăturarea prefectu­ muncitorii din Valea Jiului au în­ tă Valea Jiului, care demonstrau — promovarea unei atitudini şi satirice se va desfăşura în pe­
lui reacţionar al judeţului Hune­ credinţat partidul că vor munci pentru un guvern democratic. înaintate faţă de muncă şi avutul rioada 1 ianuarie — 30 decembrie
doara. în ziua de 26 noiembrie din toate puterile pentru a mări obştesc, crearea unei opinii de 1975, ou trei etape :
Aceste acte teroriste ale apara­ masă împotriva manifestărilor re­ 1. Etapa pe întreprinderi, insti­
tului represiv nu au putut intimida trograde ; tuţii, cooperative agricole, şcoli
■' ' VBHfava «» T&TJ5 LA '■ masele, care, la numai cîteva zile — promovarea cu consecvenţă etc. se va desfăşura în perioada
de la atentat, în 24 februarie, cu a normelor eticii şi echităţii so­ 1 ianuarie — 30 iunie .1975.
prilejul unei noi manifestanţii la cialiste. — La sfîrşitul lunii iunie la ni­
se
¿ B A B E A A D U N A S E Petroşani, cer, in moţiunea votată, b) Permanentizarea activităţii velul unităţilor perete vor şi evidenţia
elementelor
de
satirice
pedepsirea
gazetele
şi
fasciste
•reacţionare vinovate de provocări gazetelor de perete şi satirice ; fruntaşe şi se vor organiza expo­
c) Crearea de gazete noi în u-
împotriva forţelor democrate. In nel-e unităţi şi în principalele ziţii ale acestora şi dezbateri asu­
; P O P U L A R Ă moţiune este exprimată de aseme­ locuri de muncă, secţii, sectoare pra rezultatelor.
pin IH: V.Á- iHumncCi! hi mi«®«!' ura K> dita n¡ tî Vi ţ nea hotărîrea acestora de a lupta etc. 2. Etapa a 2-a la nivel de mu­
prin toate mijloacele pentru înlă­ nicipii, oraşe, comune se va des­
jjVrem ca Fmfmimî m îIm ni turarea elementelor reacţionare II. Tematica vor cuprinde o arie făşura în perioada 1 iulie — 23
Gazetele
din guvern în frunte cu Rădescu
august a.c. Ea va consta In pre­
şi instaurarea unui guvern demo­ cît mai largă de probleme şi zentarea la nivelul unităţilor ad-
i|¡:ívní an îVéiVclid íh'ñs dr iit) sa »lafeusgr ?» *« i*»*«?». m crat : „Ne angajăm să luptăm ou aspecte ale vieţii politice, econo­ ministrativ-teritoriale a celor mai
g; \ şj ÿü îuu'e. «ítifW* ;¡- , .toate forţele noastre pentru înfăp­ mice şi sociale, ale activităţii şi bune gazete de perete din uni­
tuirea şi sprijinirea unui guvern comportării oamenilor, specific tăţi şi în activizarea gazetelor ce­
lN«< un i'd.upisn cin-Urt rut : dm n F.N.D. Cerem încă astăzi să vie .la localităţilor, unităţilor şi locuri­ tăţeneşti de stradă. Cele eviden­
cîrma ţării guvernul F.N.D.“. lor de muncă din raza de ac­ ţiate vor fi reunite într-o expo­
""""......... i rr/t/wţ y
In ultimele zile de guvernare ale ţiune a gazetelor de perete re­ ziţie locală la 23 august şi vor
** »-t -dû lui Rădescu, pe străzile oraşului spective. primi distincţii de fază.
M JrsäaUU «i****»», • , . Hunedoara au fost râspîndite ma­ 3. Etapa a 3-a judeţeană se
de
In
mm nifeste tipărite de Comitetul jude­ prim acest context un loc ocupe va desfăşura în perioada 23 au­
să-l
ordin
trebuie
Facsimil aintr-un afiş al F.N.D. din noiembrie 1944. ţean al F.N.D. care chemau „...pe materialele militante care vor gust — 30 decembrie 1975 şi se
toţi cetăţenii democraţi din Hune­ viza :: . va finaliza cu expoziţia judeţea­
1944, din iniţiativa organizaţiei ju­ „producţia de cărbune de care ţa­ doara şi jur, fără deosebire de ca­ — mobilizarea şi stimularea e- nă a celor mai bune gazete de
deţene a Partidului Comunist Ro- ra noastră are atîta nevoie“. tegorie socială şi de partid...“ la forturilor creatoare ale colecti­ perete şi satirice, selecţionate
imăn a avut loc în oraşul Deva, La 10 februarie 1945, din iniţia­ adunarea populară din 25 februa­ velor de muncă pentru o parti­ din participarea la cele două fa­
¡capitala judeţului, o irripresionan- tiva P.C.R., Frontul Plugarilor .a rie. cipare cît mai activă la rezolva­ ze anterioare ale concursului. O-
•tă manifestaţie < la care au partici­ lansat către ţărănime chemarea de în faţa torentului revoluţionar rea problemelor majore de care dată cu expoziţia se va organi­
pat peste 15 000 de oameni-: mun­ a trece imediat la înfăptuirea re­ condus de P.C.R. planurile reacţiu­ depinde în mod hotărâtor reali­ za o consfătuire cu caracter de
citori din principalele centre in­ formei agrare : „Reforma agrară nii din jurul lui Rădescu au su­ zarea sarcinilor de producţie şi schimb de experienţă.
dustriale ale judeţului, ţărani or­ trebuie imediat înfăptuită. înfăp­ ferit un eşec total. La 28 februa­ a angajamentelor asumate în în­ Celor mai bune gazete de pe­
ganizaţi în Frontul Plugarilor, ti­ tuitorii ei trebuie să fiţi voi, plu­ rie 1945 Rădescu a fost silit să trecerea socialistă în vederea în­ rete li se vor înmîna diplome şi
neri utecişti, oameni ai muncii din garii, ajutaţi şi sprijiniţi de toţi demisioneze. deplinirii înainte de termen a premii în obiecte.
oraş şi împrejurimi. Masele adu­ acei care vor binele ţării“. Răsp.un- Marile bătălii sociale, de o am­ planului cincinal ; — Pentru a stimula o activi­
nate cer cu insistenţă alungarea zînd chemării, masele ţărăneşti ploare fără precedent în istoria — popularizarea şi generaliza­ tate permanentă şi eficientă în
prefectului profascist „care refuză din judeţul Hunedoara au pornit ţării, duse de masele cele mal rea iniţiativelor, a metodelor şi domeniul gazetelor de perete se
să se încadreze spiritului nou care la exproprierea şi împărţirea pă­ largi ale poporului împotriva for­ atitudinilor înaintate, oglindind instituie trofeul „Cea mal bună
trebuie să domnească în viaţa pu­ mânturilor moşiereşti eu sprijinul ţelor reacţiunii interne, au adus preocuparea oamenilor muncii gazetă“ care este transmisibil
blică“ şi instalarea noului prefect muncitorilor. Pentru a îndruma şi la putere, la 6 martie 1945, gu­ pentru mai buna folosire şi gos­ fiind atribuit anual gazetei de
ales din rîndul poporului în per­ sprijini masele ţărăneşti în acţiu­ vernul de largă concentrare de­ podărire a maşinilor, utilajului, perete care se situează pe locul
soana dr. Augustin Almăşan, cu­ nea de împărţire a pămînturilor mocratică condus de dr. Petru timpului de lucru, a materiilor I la etapa judeţeană. Gazetei de
noscut luptător antifascist. moşiereşti, Regionala P.C.R. Hune­ Groza. prime, pentru reducerea cheltu­ perete care timp de trei ani o-
După adunare mulţimea încolo­ doara a mobilizat 500 de muncitori ielilor -materiale, economisirea de cupă locul I sau două locuri I şl
nată se îndreaptă spre prefectură. membri de partid, dintre care 260 „Instaurarea primului guvern din energie şi combustibili ; un loc II sau III în etapele ju­
Acolo însă, fostul prefect, avînd din Valea Jiului. istoria ţării in care clasa munci­ deţene i se va înmîna pentru tot­
toare are rolul conducător — arată
sprijinul armatei, se opune insta­ Printre cele dinţii moşii care au — îmbunătăţirea calităţii produ­ deauna trofeul.
lării. Din rîndul celor prezenţi la •fost împărţite ţăranilor a fost şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a selor, creşterea productivităţii V. Comisia de organizare
manifestaţie a fost aleasă o dele­ aceea a moşierului din satul Bo- constituit o mare victorie a luptei re­ muncii, reducerea termenelor de Pentru desfăşurarea concursului,
voluţionare
asigu-
România,
din
gaţie care s-a prezentat în faţa bîlna. în sprijinul ţăranilor din rind dezvoltarea democratică şi execuţie a obiectivelor de investi­ se constituie o comisie judeţeană
prefectului, cerîndu-i demisia. Sub Bobîlna au sosit, la 23 februarie, ţii, creşterea eficienţei econo­ de organizare.
puternica presiune a maselor popu­ 100 de muncitori din Brad şi Ghe- progresistă a societăţii noastre“. mice ; Comisia judeţeană de organi­
lare, prefectul se vede silit să ce­ Această cucerire a deschis drum — dezvoltarea şi apărarea pro­ zare va funcţiona şi ca juriu,
deze, promiţînd că în ziua urmă­ lar, sub a căror îndrumare s-a liber unor profunde transformări prietăţii socialiste ; clasificind şi propunînd spre pre­
toare va preda prefectura noului format un comitet pentru împro­ revoluţionare în viaţa economică — ridicarea nivelului edilitar- miere gazetele de perete şi sa­
iprefect ales de popor. în truc it au prietărire, care apoi a trecut la şi social-politică a României, per- gospodăresc al tuturor unităţilor tirice cu cea mai bună activitate,
urmat mai multe manevre, la 30 -efectuarea măsurătorilor în vede­ miţînd folosirea puterii de stat în şi localităţilor •; pe baza criteriilor din prezentul
noiembrie o delegaţie compusă din rea împărţirii pămîntului şi la interesul transformărilor revoluţio- — promovarea cu consecvenţă regulament
30 de persoane din partea F.N.D. confiscarea maşinilor agricole, ca­ nare-democratice pentru care luptă a principiilor şi normelor muncii — La nivelul municipiilor, ora­
s-a prezentat din nou la prefectu­ re au fost date imediat celor ce au poporul român în această etapă. şi vieţii comuniştilor, ale eticii şelor şi comunelor se vor consti­
ră unde „în urma atitudinii hotă- primit pămînt. „Muncitorii — se şi echităţii socialiste, a relaţiilor tui comisii conduse de secretarii
rîte a acestora“, subprefectul sem­ arată într-un raport — au inven­ Prof. IOAN FRĂŢILA de colaborare şi întrajutorare in eu propaganda, respectiv locţii­
nează actele de predare a prefec­ tariat întregul inventar viu şi directorul Filialei Deva a muncă, de solidaritate, stimă şi torii secretarilor comitetelor de
turii. în aceeaşi ;zi, noul prefect mort. O parte din aceste bunuri au Arhivelor statului respect reciproc, de respectare a
egilor, a îndatoririlor cetăţe­ partid care se ocupă cu proble­
neşti ; mele de propagandă.
Facultatea — centru de invăţămînt,
laborator de cercetare, uzină de producţie
Pe masa de lucru a conf. dr. dotare, un cuptor pentru valori­
mg. Toan Ilca, şeful catedrei de ficarea superioară a deşeurilor
metalurgie de la Institutul do sub- şi zgurilor aluminoase pe care
ngineri Hunedoara, se află un le aducem de la întreprinderea
)lan-grafic în care toate cadrele „Refractara“ Baru. Din aceste
lidactice sînt nominalizate, avlnd deşeuri extragem aluminiu meta­
răspunderi concrete privind activi­ lic care se introduce în circuitul
tatea practică a studenţilor. economic ia oţelăriile C.S.H. Tot
— Cadrele noastre didactice au la fel, pentru trecerea pe pro­
sub .directă îndrumare grupe de ducţie a laminorului ain hala
10-15 studenţi, - a căror practică noastră tehnologică, s-a executat,
coordonează îndeaproape şi ca­ prin autodotare, aparatura de an­
re e organizată pe două schim- trenare din faţa şl spatele cajel,
juri, ne spune interlocutorul. Noi încălzirea în flux şl altele.
orientăm în aşa fel activitatea ca­ Cu toate că participarea corpu­
drelor didactice ca ele să lui didactic din Institutul hune-
:ie cuprinse şi în acţiunea
de autodotare, care se rea- dorean la activitatea de produc­
izează tot cu studenţii. Cîteva ţie şl cercetare se înscrie ca un
exemple. Pentru a veni în început bun — după cum recu­
prijinul îndeplinirii planului de noştea însuşi prof. dr. ing. Anton
producţie al institutului, cu ca­ Saimac, prorectorul institutului —
Aspect de la demonstraţia populară dJn Deva pontru instaura rea unul guvern democratic <*e- drele didactice de la hala teh­ „nu sin tem încă la nivelul posi­
tau&rio 1945). nologică, am realizat prin auto- v bilităţilor noastre“.