Page 22 - Drumul_socialismului_1975_03
P. 22
Pa??- 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6052 © MIERCURI. 19 MARTIE 1975
n
?' 0
nîiii rnwrnú k atenţia propagandiştilor şi cursanţilor
DEZBATEREA S-A DESFĂŞURAT Barbu, Melania Bucur, propagan tru studierea şi însuşirea docu
BiNE... dista Marioara Boriţă s-au oprit mentelor de partid, participînd
apoi la modul în care partidul activ la dezbateri, la lămurirea
In organizaţia de bază din ca nostru a; acţionat pentru rezol problemelor. Adunarea a apreciat,
dru] Direcţiei judeţene de poştă varea problemei naţionale, evo- de asemenea, ca pozitivă preocu La tema a Vil-a de la cursurile La tema a Vll-a de la cursurile
şi telecomunicaţii a avut loc dez cîndu-se principiile de la care parea celor 3 propagandişti,, in învăţămîntului ideologic de invăţămînt din economie
baterea la tema „Politica P.C.R. partidul a pornit şi căile pe care teresul cu care se pregătesc şi an „ACTIVITATEA P.C.R. DE FOR „ACTIVITATEA IDEOLOGICA ŞI
în problema naţională“. Cursanţii le* urmează în scopul consolidării trenează cursanţii la schimbul, MARE ŞI DEZVOLTARE A CON MUNCA POLITICO-EDUCATIVA
au reuşit să realizeze un schimb unităţii naţiunii noastre, a fră de idei. ŞTIINŢEI SOCIALISTE A MASE DESFĂŞURATA DE PARTIDUL CO
viu, la obiect, de cunoştinţe şi ţiei între poporul român şi mino LOR’. ECHITATEA ŞI DREPTATEA MUNIST ROMAN“. Se va insista pe
următoarele probleme;
idei, relevîndu-se modul în care rităţile conlocuitoare. Unii vorbitori, între care Mar SOCIALA -- VALORI MORALE
s-au format naţiunile, caracterul eea Şuluţiu, propagandist, Doina PROPRII SOCIALISMULUI. POLITI — Raportul C.C. al P.C.R. la Con
legic al formării şi dezvoltării ...IAR ADUNAREA GENERALA Fâra, Nicolae Barbu şi alţii au CA PARTIDULUI COMUNIST RO gresul al Xl-lea al P.C.lt. despre
MAN DE AŞEZARE A RELAŢIILOR
politlco-ideologică
activitatea
pentru
lor, oprindu-se apoi asupra ele recomandat biroului organizaţiei DIN SOCIETATEA NOASTRĂ PE educarea oamenilor muncii în spi
mentelor materiale şi spirituale A CONFIRMAT de bază să controleze mai. îndea RAZA PRIN CIP IILOR ETICII ŞI ritul concepţiei revoluţionare despre
car.e definesc naţiunea. Tovarăşii proape modul în care se desfă ECHITĂŢII SOCIALISTE“. lume şi viaţă a partidului..
In ziua dezbaterii a avut loc şi
Ludovic Biro, Silviu Iacob, Nico- adunarea generală a organizaţiei şoară învăţămîntul, să tragă la Propagandiştii^ şi cursanţii vor in — Contribuţiile teoretice ale P.C.R.,
‘lae Barbu şi alţii, au subliniat în de bază care a analizat modul răspundere pe cei care absentea sista îndeosebi pe următoarele pro ale Congresului al Xl-lea, ale to
semnătatea teritoriului, vieţii, e- cum se desfăşoară învăţămîntul ză“ nemotivat de la activităţile bleme :. varăşului: Nicolae Gcauşescu la dez
— Raportul C.jG. al P.C.R. la Con
con
voltarea:
social-politice
gîndirii
conomice, a limbii, culturii şi cursurilor, iar propagandiştilor gresul al Xl-îea al P.C.R. despre temporane.
conştiinţei naţionale, a tradiţiilor politico-ideologic şi economic de activitatea politico-ideologică pen — Activitatea P;C.It. de dezvoltare
masă în acest an. '
şi obiceiurilor, ca parte integran Organizaţia de bază din cadrul să-şi îmbunătăţească metodele de tru educarea oamenilor muncii în a conştiinţei socialiste a maselor.
tă a factorului psihic în dezvol direcţiei conduce două cursuri de conducere a discuţiilor, asigurînd spiritul concepţiei revoluţionare de Roiul mijloacelor de informare în
tarea social-economică a naţiunii o participare largă a oamenilor spre lume şi viaţă a par ti ciulin. masă.
de
— Activitatea. P.C.R. do dfficvolta-
număr
noastre. partid cu de un partid şi total curs 52 la d’ezftateri.. i re a conştiinţei socialiste a mase — Documentele Congresului ăl
un
de
membri
Chestiunea care a reţinut cel U.T.C. Tovarăşul Mihai. Cimbru subli lor. Rolul mijloacelor de informare Xl-lea al P.C.R. despre Codul prin
¡mai mult atenţia cursanţilor a nia, pe bună dreptate, necesitatea în masă. cipiilor şi. normelor muncii şi vie
fost — fapt pozitiv — concepţia Principala concluzie desprinsă ca propagandiştii şi cursanţii; să — Condiţiile obiective şi. subiec ţii: comuniştilor, alb eticii şi echi
tăţii socialiste..
inarxist-leninistă a Partidului Co de adunare, pe baza informării acorde o atenţie sporită legării, tive ale înfăptuirii echităţii şi
munist Român asupra conţinutu- prezentate de către biroul orga organice a cunoştinţelor acumu dreptăţii în socialism. — Politica P.C.R. îit domeniul: cul
artelor.
llui, evoluţiei istorice şi actuali nizaţiei de bază şi a discuţiilor, — Afirmarea principiilor echităţii 1 turii; al Xl-lea Documentele Congre
al
P.C.R.
despre
sului
tăţii categoriei de naţiune; pu- este faptul că învăţămîntul se late în învăţămîntul de partid de în retribuţia socialistă. creşterea continuă a rolului litera
Xl-
Congitesului
nîndu-se în evidenţă şi unele desfăşoară în condiţii bune, toate viaţa practică, de activitatea de lea — al Documentele despre Codul: al princi turii, a! celorlalte arte în dezvol
P..C.R.,
concepţii contemporane ce defor cursurile realizfnd: cu regularitate zi cu zi. piilor şi normelor muncii şi vieţii tarea conştiinţei socialiste a maselor.
mează realitatea, accepţiuni care activităţile prevăzute. Cursanţii comuniştilor, ale eticii, şl echităţii — Documentele Congresului al
¡nu ţin seama de stadiul dezvol manifestă un interes sporit, pen CORNEL ARMEANU socialiste.. Xl-lea despre promovarea umanis
tării naţiunilor, încercînd să „de mului socialist.
monstreze“ caracterul depăşit al — ^Activitatea desfăşurată de or
acestei entităţi, sau altele potri ganizaţiile de bază şi sarcinile oare
le revin
vit , cărora naţiunea ar fi devenit
o frînă în dezvoltarea socială. BIBLIOGRAFIE :
Dezbaterea a avut meritul de a Concursul judeţean aS gazetelor de perete şi satirice
fi reliefat convingător, la condi • V * * *■ Programul' P.C.R. de făurire o
ţiile României, că naţiunea, care societăţii social ¡iţe multilateral
a
îhainfbte
este-, o comunitate istorică- relativ Fiecare ecfcfie— ancorată în obiecliv-efe majore dezvoltate şi; comunism. Ed. Româ
spre
politică
niei
tânără, se află încă departe de 1975 pag. 93-97 ; 153-166.
a-şi fi. manifestat multilateral şi * * * Rezoluţia' Conferinţei Naţionale
deplin resorturile de progres, că aSe acîivifăfii politice şi viefii colectivului a P.C.R. cu privire la perfecţi
în contextul stadiului în curs de onarea activităţii politico-organi-
partidu
ideologice
a
dezvoltare în care se afla. ţara: zatorice In şi; Conferinţa Naţională a-
:
lui.
noastră, şl perspectiva trecerii ei; Colectivul' de redacţie al gaze bite obţinute în producţie, a preo dîul colectivului.. Ediţia care se a- P.C.R. Ed. politică 1972 p. 507—
în rîndul ţărilor avansate din tei de perete „Minerul:“, de la E.M. cupărilor cotidiene ale colectivului, flă în lucru vizează mobilizarea 514.
punct de vedere economic, pe Petrila, a primit cu mult interes cit şi pentru combaterea stărilor muncitorilor, inginerilor şi tehni * * • Codul principiilor şi normelor
baza Programului elaborat de obiectivele şi criteriile concursu de lucruri negative 1 s-au înfiinţat, cienilor la îndeplinirea ritmică a muncii şi vieţii comuniştilor, ala>
Congresul- al Xl-lea al partidu lui judeţean ai gazetelor de pere pe lingă gazetă,, 4 panouri sub ge sarcinilor de plan şi a angajamen eticii şi echităţii socialiste. Ed:
1
politică 1974.
lui, naţiunea română se va do te şi satirice, organizat din iniţia nericul „Faptul zilei“,- care, ne telor- asumate în iirtrecerea- socia
vedi. 6. pîrghie importantă de pro tiva secţiei de propagandă a Comi străduim, să oglindească, intr-ade listă, la consolidarea şi dezvolta Nicolao Ceauşescu : Raportul Comitetu
gres; în salturile calitative, vii tetului judeţean de partid; Actua văr faptele zilei. La aceste panouri rea rezultatelor obţinute în pri lui Central cu. privire, la activi
toare lul concurs constituie un cadru (fiecare cu o suprafaţă corespun mele două luni ale acestui an, cînd tatea P.C.R\ în- perioada dintre
Dezbaterea s-a deplasat, firesc, propice pentru îmbunătăţirea con zătoare)', se popularizează. — in. sis E.M:. Petrila a; dat 11 500 tone de Congresul al Y.'-lca şi Congresul
în zona naţionalului şi internaţio tinuă a activităţii, gazetelor da pe tem. afiş, scrise eu pensula — re cărbune: în: plus. următoare, colectivul al Xl-leai şi. sarcinile, de viitor
etapele-
în
nalului. Referind'u-se lă aceasta,
rete şi satirice; mtrucît regula cordurile obţinute de către brigă nostru: de redacţie se va strădui să. ale partidului, 25. XI, 1974 Ed.
tovarăşul Alexandrul RUsescu a mentul său dă. o orientare tema zile de mineri, obiectivele ime cuprindă în ediţiile- gazetei cele: politică 1974, pi 60—69 ; 87—109.
subliniat, pe bazai documentelor tică cuprinzătoare, izvorîtă din do diate ce stau în faţa- colectivului mai importante, obiective ee vor
Congresului al Xl-lea, că în con cumentele Congresului, al Xl-lea: al. minei, sînt combătute; cu exemple sta în faţa organizaţiei de. partid, Nicolae Ceauşescu. : Raport la Conferin
cepţia partidului nostru* această partidului.. concrete, absenţele nemotivate; ca sindicatului, comitetului oamenilor ţa’ Naţională a P.C.R., 19 iulie
relaţie trebuie înţeleasă în sensul Continuînd experienţa acumula zurile de nefoTosire a. timp uliii de muneii în: domeniul economic, al 1972. In volumul ,,Conferinţa Na
realităţii ,. contempttrane. , Avem. tă de mai multă vreme, s-a mers lucru, lipsa de grijă, faţă de uti educaţiei,. întăririi, ordinii şi dis ţională a P.C.R." 1972 p. 32-35 ;
de-a face cu realitatea că' naţiu şi în acest an pe ideea ca gazeta laje, deficienţele în. aprovizionarea ciplinei, al stimulării spiritului de 65-67.
nile, deşi aflate pe trepte dife „Minerul“ să abordeze în : fiecare: Tocurilor de muncă, abaterile de iniţiativă şi responsabilitate.
rite. de formare şi dezvoltare,, ele ediţie doar o singură temă, rezul
se afirmă tot mai puternic ca tată din obiectivul cel mai major la normele de protecţie a muncii EUGEN STRIOCBERGER Nicolae Ceauşescu : Expunere la plena
entităţi de sine stătătoare, carac ce stă, la un moment dat, în faţai şi alte aspecte:. responsabil al colectivului de ra C.C. al P.C.R. din 3-5 no
terizate. de particularităţi naţio activităţii politice,, a vieţii colecti Revenind La activitatea gazetei iembrie 1971. In volumul Plenara
nale şi că Internaţionalismul, tre vului de muncitori mineri. Cu alte: „Minerul“, vreau să arăt că prima redacţie a! gazetei de perete C.C. al P.C.R. din 3-5 XI. 1971
buie: abordat ţinîndu-se- seama de cuvinte, fiecare: ediţie este- un „e- sa ediţie din acest an a fost axa „MineruiFţ E.M. Petriia pag. 33—43 ; 65—67.
adevărurile existente. Dezvoltarea ditorial“ al evenimentului politic, tă pe dezbaterea modului în de care
oamenii
la
muncii
comuniştii,,
şl. afirmarea superiorităţii, siste economic sau social de cea. mai:
mului mondial socialist, presupune mare- actualitate,, prezentat cu so mina noastră se- încadrează în pro
înainte de toate valorificarea tu brietate în: ce priveşte: conţinutul, ducţie,. familie, şi societate în prin
turor potenţelor fiecărei ţări 1 so cit mai. complet posibil şi î-ntrKj cipiile şi normele eticii şi echităţii Un util schimb
cialiste în parte, afirmarea pu formă grafică menită să reţină a- socialiste. Ediţiile ce au apărut în.
lunii
ternică a generalului, prin parti tenţia. februarie şi începutul campaniei martie:
au
consacrate
elec
fost
cular în interesul sistemului so Nu aş vrea să se creadă că acest, torale; sublinierii semnificaţiei a- experienţ"
cialist mondial în ansamblu. Rela fel de 'a. apare, prin ediţii: pe o
ţiile între naţiuni nu pot fl con singură temă, ar duce la neglija cestui eveniment politic deosebit,,
cepuţi în afara respectării inde rea multitudinilor de fapte şi as a sarcinilor ce revin muncitorilor- Zilele trecute- a avut lbc un municipiile, oraşele, întreprin
1
pendenţei, suveranităţii,, reciproci pecte. ce au loc îh fiecare zi lă mineri în lumina chemărilor Fron schimb de experienţă intre respon derile din judfeţ, precum şi unele
tăţii, egalităţii,, neamestecului. mina noastră. Pentru oglindirea cu tului Unităţii Socialiste, precum şi: sabilii; cabinetelor de. ştiinţe socia neajunsuri ce există în- această ac
Cursanţii; între: care Nicolae operativitate a rezultatelor deose popularizării candidaţilor din rîn- le şi de puncte, de informare şi tivitate..
documentare,, responsabili cu mun S-a subliniat, de- pildă, că cea
ca de propagandă ai unor comi mai mare. parte, a cabinetelor de
tete. de partid, directori şi. acti şi: ştiinţe sociale, a. centrelor şi punc
informare-
şi
ii. 1 lite a tías Bíi I u i orăşeneşti de partid: au vizitat cabinetul- au. o anumită dotare cu un minim
de
documentare
telor
vişti
ai
cabinetelor
municipale
de material documentar şi că in a-
Participanţii
de ştiinţe sociale de pe lingă Co cestea- pot fi organizate unele acti
mitetul orăşenesc de partid' Brad. vităţi de propagandă. La o anali
„DECADA RECORDURILOR re a decadei în C.S. Hunedoa fost predate unităţilor de specia Aici, tovarăşul Ionel Vlad, secre ză mai atentă- se constată însă că
funcţionalitatea
activitatea;
lor
este
importante
ÎN PRODUCŢIE" ra,. peste: 900 tineri au participat litate tinerii din cantităţi. Ast tar cu probleme de. propagandă al in- general: redusă ia existenţa- unor
de
orăşenesc
partid
Comitetului
au
fel,
Hunedoara
la acţiunile organizate în secţii şi
la nivelul combinatului, concreti strîns 105 tone fier vechi, cei din Brad, a prezentat celor prezenţi planşe, grafice, hărţi, documente
în scopul creşterii contribuţiei zate în: recuperarea a 7000 Kg Deva 16 tone, iar cei din Pui au modul de organizare a cabinetu de partid şi că munca cu oamenii,
organelor şl organizaţiilor U.T.C. cărămidă bazică;- executarea con predat unităţilor de colectare 50 lui, precum şi unele aspecte ale cu lectorii, propagandiştii, şi agita
la înfăptuirea neabătută de către fecţiilor metalice în valoare de kg maculatură, 200 sticle şi bor funcţionalităţii lui, relevind! utili torii, cu cei care studiază în învă-
întregiţi tineret a istoricelor ho- peste 12 000 lei; lucrări de în cane. De la Brad, ni se anun tatea cabinetului ca instrument im ţămintul polibicot-ideologic şi econo
tărîri ale Congresului al Xl-lea treţinere şi reparaţii la turbo- ţă că aui fost colectate 210 tone portant în desfăşurarea muncii de mic de masă are încă multe la
al P:C:R., la îndeplinirea exem suflante A.K.-1300 şi lă banda fier vechi, 2 400 sticle şi borcane, propagandă; cune.
plară a sarcinilor de plan pe a- transportoare T.99, de la secţia 1 800 kg maculatură. Aceste ac TOvarăşul Petru Lungu, şeful sec
nul 1975, ultimul an al cincina- a II-a furnale; colectarea a peste ţiuni patriotice ale tinerilor s-au A fost vizionat apoi Cabinetul ţiei de propagandă a Comitetului
ţ lului, Comitetul judeţean al 300 tone fier vechi şi 1000 kg de soldat şi în alte Idealităţi cu im judeţean de partid' cu catedrele judeţean de partid; care. a luat cur
!
s-au
profilate,,
U.T.C. a iniţiat, pentru fiecare şeuri şi metale neferoase; tinerii portante realizări. Aşa d'e pildă; sale s-au dat explicaţii pus. întrebări vintul în încheierea schimbului de
la
a
privitoare
şi
întreprindere şi unitate economi de la cuptorul nr. 1 au dat 50 tinerii din TOpliţw, care au lan organizarea şi desfăşurarea activi experienţă, ce stau relevat faţa principalele
sarcini
cabinete
în
că, organizarea „Decadei recor tone oţel peste sarcinile de plan. sat dealtfel' o chemare lă între tăţii acestora. Discuţia care a- ur lor de ştiinţe sociale, a centrelor
durilor în producţie“. Acţiunea cere către organizaţiile U.T.C.
şi punctelor de informare şi docu
s-a declanşat la C.S. Hunedoara, Lucrările executate în primele din- mediul rural; au predat 2 000 mat a pus în. evidbnţă unele reu mentare, în. propagarea documen
şite
dotării-
organizării,,
în
privinţa,
în prezenţa secretarilor U.T.C. zile aduc: economii în valoare' de kg fier vechi; realizînd 50 la sută şi folosirii cabinetelor şf. punctelor telor Congresului al Xl-lea al
din întreprinderile undă urmează peste 450 000 lei, din care apro din planul anual la acest capi de informare- şi-, documentare din partidului.
să se desfăşoare „Decada recor ximativ 30 000 lei economii, finan tol,, iar cei din Buceş — 1100- kg,
durilor". ţate. Statistic, ultima situaţie centrali
Obiectivele care. vor fi urmărite zată la Comitetul judeţean al
în perioada desfăşurării acestei ION RESIGA U.T.C. cuprinde, pe localităţi,, ur
acţiuni sînt : cunoaşterea, înde activist al Comitetului mătoarele cifre;- Sarmizegetusa Metode,, aefiuraî, cerinţe
plinirea şv depăşirea sarcinilor de judeţean al U:T.C. — 250 sticle şi borcane ; Rîu de
plan de către fiecare tînăr; uti Mori — 1000 kg, fier vechi; D'en- e Secretariatul Comitetului munici a lucrărilor dJe extindere a plan
suş — 1000 Kg.;; Tbteşţi — 500 kg
intensive
pomi
fructiferi
lizarea integrală; a capacităţilor fier, 200 sticle şi borcane; Baia pal de partid' Petroşani a analizat, taţiei încă. 40 ha. de Acţiunea este a-
cu
de producţie;. întărirea disciplinei IMPORTANTE CANTITĂŢI de- Gr.iş — 4000) kg fier, 300 stiv săptămîna trecută, activitatea gru proape de finalizare.
1
da.
şantiere
construcţii
în muncă;, acţiuni de muncă, vo ele şi borcane50- kg, maculatur pului du din Valea da Jiului. Analiza, 0 Recent, comitetele de partid din:
locuinţe
luntar-patîititică în sprijinul pro DE FIER VECHI ŞI ră; Vaţa dc Jos — 3 000 kg fier, s-a desfăşurat în. cadrul acestei u- întreprinderi au constituit, comisiile,
ducţiei; scurtarea termenelor de 400 sticle şi borcane etc. nităţi, ceea. ce a dat posibilitatea pe probleme.. Este necesar ca încă
reparaţii,, revizii ale maşinilor şi DEŞEURI COLECTATE participării lă. ea a unul număr mal din această lună — fără a aştepta
utilajelor; îmbunătăţirea: calităţii OCTAVIAN BOGDAN maro de factori' răspunzători de ac trimestrul-. II — ele, să fie folosite
lucrărilor executate; sprijinirea In cadrul acţiunilor- tineretului tivitatea d'e construcţii. în sprijinirea, de activităţii birourilor
organizaţiilor
bază,
controlul
lucrărilor de investiţii. de colectare a fierului vechi-, şi activist al Comitetului' 0 La: Densuş, comitetul comunal conţinutului învăţămîntutlul do
In primele zile de desfăşura deşeurilor, în ultimele zile au judeţean al UiT.C do partid, desfăşoară o. intensă- ac
tivitate, prin comunişti, pentru rea partid şl economic dc masă, im
lizarea în cele mai bune condiţii pulsionarea muncii politice.