Page 3 - Drumul_socialismului_1975_03

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6050 © MARŢI, 4 MARTIE 1975 Pag. 3

Destine noi îm Hunedoara —

străvechea cetate a Devei oraşul împlinirilor

Deva, oraşul de reşedin­ ce 9 la sută din produc­ voltare şi mai vertiginoasă. o In 1974, „Cetatea de ve social-culturale ; împliniri. Pe măsură ce
ţă a judeţului, ni se înfă­ ţia de energie electrică a Din amplul său program de foc“ a dat o producţie glo­ • Anii care vin vor a- coşurile cuptoarelor şl fur­
ţişează azi ca o aşezare ţării. Şi agricultura a în­ dezvoltare economico-socia- bală în valoare de peste duce Hunedoarei socialiste nalelor se înaltă tot mal
înfloritoare, ce întruneşte registrat progrese însemna­ lă în viitorul cincinal a- 11 miliarde lei, o produc­ o nouă oţelărle electrică, îndrăzneţe, sporeşte şl nu­
atributele urbanisticii mo­ te. I.S. „Avicola“ Mintia, mintim : alocarea a aproa­ ţie marfă de 9 miliarde laminor de semifabricate, mărul etajelor în blocuri
deme, ca un oraş în pli­ specializată în producţia de pe 3 miliarde lei investiţii, lei, o producţie marfă un fumai de mare capaci­ modeme, confortul aparta­
nă ascensiune pe coordo­ ouă şi carne de pasăre, construirea şi punerea In vîndută şl încasată de 9,6 tate. modernizarea oţclări- mentelor. Bullevardelo Hu­
natele înalte ale socialis­ I.A.S. Mintia, specializată în funcţiune a. unei noi linii miliarde lei, producînd pes­ ei vechi, fabrică de în­ nedoarei sînt largi şl spa­
mului. producţia agricolă şi zoo­ de ciment la Fabrica de te plan 20 000 tone cocs, 25 000 călţăminte, fabrică de tri­ ţioase, încărcate cu pomi,
Economia municipiului De­ tehnică, Complexul de sere lianţi Chişcădaga, un grup tone fontă, 72 000 tone oţel, cotaje, fabrică de confec­ flori şi verdeaţă.
va s-a dezvoltat într-un Sîntandrei, S.M.A. şi cele de 210 MW la I.E.C. Min­ 61000 tone laminate ; ţii î Ritmul în oare s-a con­
Titm înalt, propriu socia­ 9 C.A.P. obţin an de an tia, etapa n-a la Fabrica pi Hunedoara are astăzi © In paralel, Hunedoara struit la Hunedoara, a că­
lismului. Pe harta sa au producţii tot mai mari şi de mătase, abatorul de pă­ 18 444 apartamente noi. Nu­ îşi va ridica un modern rei populaţie a depăşit
apărut noi zone industria­ îşi aduc contribuţia la for­ sări Şoimuş şi alte obiec­ mai în cincinalul actual centru civic alte aproape 80 000 de locuitori — faţă
le, cartiere şi ansambluri marea fondului de stat şl tive industriaie, un hotel, s-au construit mal bine de 4 000 apartamente, încă o de 8 000 cît avea In IMS
moderne de locuinţe, o pa­ îmbunătăţirea aprovizionării 3 şcoli, 3 grădiniţe, 2 cre­ 5100. Au fost definitivate casă de cultură, şcoli cu — a pus de multe ori Iu
letă largă de edificii so- populaţiei cu produse agro- şe, 7 039 apartamente, noi astfel miororaioanele 4, G 64 săli de clasă, complexe „dificultate“ pe edili, chiar
cial-cuiturale. Aceasta ca alimentare. spaţii comerciale şi de şi 6-Nord, s-au început şi comerciale, internate, com­ şi în a găsi nume noilor
urmare a volumului sporit Impetuoasa dezvoltare e- servicii ş.a. Producţia in­ se vor termina construcţiile plex sportiv etc. ; străzi. Iată de ce, alături
de investiţii alocate, care conomică a dus implicit la dustrială a municipiului va în micro 7. In fiecare din­ O Astăzi, la dispoziţia de nume de străzi ca
au crescut de la 12G mili­ creşterea bunăstării popu­ fi în 1980 de două ori mai tre microraioanele munici­ liunedorenilor există peste Oţelarilor, Furnaliştilor, Coo-
oane lei în 1960 la 216 mi­ laţiei. Pentru oamenii mun­ mare ca în 1974. . piului s-au ridicat creşe, 250 unităţi comerciale, alte sarilor, Turnătoriilor, Laml-
lioane lei în 1970, pentru cii s-au construit şi dat Toate acestea vor spori grădiniţe, complexe comer­ cîteva zeci de secţii presta­ natorului etc., şi-au găsit loc
ca în 1975 să ajungă la 1,3 în folosinţă între anii 1971— forţa economică a munici­ ciale şi meşteşugăreşti, toare de servicii. In 1974 şi altele, ca : Trandafirilor,
miliarde Iei. Au fost des­ 1975 un număr de .7199 a- piului şi vor duce la ridi­ şcoli ; valoarea mărfurilor cumpă­ Viorelelor, Crinilor, Ştran­
chise E.M. Deva şi E.M. partamente, magazinul uni­ carea gradului său edilitar- O Cincinalul actual a a- rate de un liunedorcan a dului etc. Hunedoara nl so
Muncel, s-au construit şi versal „Ulpia“, hotelul „Sar- gospodăresc şi urbanistic, dus Hunedoarei industriale depăşit 7 000 lei. In ultimii înfăţişează ochilor ca na
pus în funcţiune I.M.C. mis“, un oficiu P.T.T.R.. la creşterea continuă a ni­ un furnal de 1 000 mc, 2 4 ani, hunedorenii au cum­ oraş într-adevăT modem,
Bîrcea, I.E.C. Mintia, Tipo­ un centru stomatologic şi velului de trai, cultură şl cuptoare electrice a 50 to- părat H 300 televizoare, matur, dar încă în plină
grafia, Fabrica de mătase o policlinică, 3 şcoli, 3 in­ civilizaţie al populaţiei. ne/şarjă, extinderea şi mo­ 14 000 radiouri, 6 000 frigi­ ascensiune. Oamenii ei —
etapa I ş.a. Jtn prezent se ternate, 14 ateliere şcoa­ Avînd în faţă aceste per­ dernizarea laminorului de dere, peste 2 500 autotu­ în principal slderurgişti,
află în construcţie Fabrica lă, 3 creşe ş.a. S-a dezvol­ spective luminoase, cetăţe­ 800 mm, montarea electro- risme ; constructori, mineri — ve­
de lianţi Cliişcădaga, al tat transportul în comun, nii Devei, în cadrul întîl- filtreior la cuptoarele 3, 4, o Anul acesta, „cîntăre- seli şi optimişti, se poartă
cincilea grup de 210 MW la reţeaua de apă şi canali­ nirilor dintre candidaţi şl 5, 6 — de la O.S.M. II. In ţii“ Hunedoarei — membrii elegant pe străzi, tinere­
I.E.C. Mintia, secţia de zare, s-au asfaltat şi mo­ alegători, şi-au exprimat prezent se munceşte intens cenaclului „Flacăra“ — îm­ tul oraşului este viguros
beton celular autoclavizat dernizat numeroase străzi. din nou deplina adeziune la alte mari obiective — plinesc 20 de ani do cînd şi entuziast, se dezvoltă în
la I.M.C. Bîrcea şi alte o- In municipiu funcţionează un faţă de politica internă şi laminorul de sîrmă, fabrica s-au constituit în cenaclu. condiţii minunate, greu do
biective industriale. teatru de estradă, un club, externă a partidului şi sta­ de oxigen, centrul de cal­ Ei au cîntat şi clntă în imaginat chiar de cătro
Astăzi Deva nu este nu­ 14 cinematografe, 101 bi­ tului, hotărîrea fermă de cul şi informaţional etc. ; poezii, în schiţe, povestiri, părinţiii lor, încă tineri,
mai un centru administra­ blioteci, 23 şcoli generale, a transpune în viaţă sarci­ © In aceeaşi perioadă, nuvele şi romane. Hune­ foşti brigadieri aici acum
tiv, ci şi un puternic cen­ 8 licee, dim care 6 de spe­ nile ce decurg din Directi­ Hunedoara siderurgiştilor, doara în salopeta recon­ un sfert de secol.
tru industrial. Aceasta o cialitate, 4 şcoli profesio­ vele Congresului al XI-lea constructorilor şi minerilor strucţiei, Hunedoara sub Optimismul şi încrederea
demonstrează faptul că in­ nale şi o şcoală tehnică. şi Programul partidului, de s-a îmbogăţit cu : hotelul purpuriul cerului socialist, oamenilor îşi au izvornî,
dustria municipiului reali­ Toate acestea contribuie la ■a-şi da votul lor cu bucu­ „Rusca“ de 200 locuri şl Hunedoara împlinirilor de ca peste tot în Ro:m£tol-a,
zează în prezent 11 la sută îmbunătăţirea condiţiilor de rie şi încredere la 9 mar­ restaurant, autogară, depo­ mîine. în cuvîntul partidului, în
din producţia industrială a muncă şi de viaţă, la ridi­ tie candidaţilor Frontului zit de mobilă, institut de De 30 de ani încoace. clarvăzătorul Program ră
judeţului, faţă de numai carea gradului de cultură Unităţii Socialiste. subiiigineri, hală pentru Hunedoarei îi este caracte­ Partidului Comunist Ro­
3,3 la sută cît reprezenta în şi civilizaţie al locuitorilor. piaţa de alimente, fabrică ristică o întrecere necon­ mân.
1950. De asemenea, produ- Deva va cunoaşte o dez- N. BADIU de sucuri şi alte obiecti­ tenită spre înălţimi, spre GR I. NEGREA
Bogat în zăcăminte de cărbune, tribul cu toată înflăcărarea ta
cu frumuseţi naturale ce incintă conturarea noilor obiective ee lo
pe locuitorii acestor meleaguri şi au de realizat. Viitorul cincinal
pe vizitatorii săi, municipiul Pe­ va fi şl mai bogat, mai dens In
troşani se prezintă azi, împreu­ realizări. Investiţiile vor creşte
nă cu cele 4 oraşe din componen­ cu peste 35 la sută. Invesilţlllo
ţa sa (Vulcan, Lupeni, Uricani, anuale vor fi cu 300 milioane lei
Petrila) şi comunele suburbane mal mari decît în actualul cin­
(Aninoasa şi Băniţa). ca o locali­ cinal. Vor fi deschise mine nul
tate înfloritoare, prosperă, aflată tamente. 23 de cămine-studenţeşti, 1975 aceste cheltuieli se vor ridi­ tor va ajunge la peste 2 220 lei la Hobiconi, Lupeni-est şi Iscronl,
mereu în dezvoltare. In anii so­ pentru elevi şi muncitori nefa- ca la 93 843 000 lai. In actualul fără a socoti majorarea ce se va se va dezvolta I.U.M.P. şl vor
cialismului, Valea Jiului, toate lo­ milişti, creează condiţii de lo­ cincinal au fost construite 80 noi face la 1 septembrie a.c. Dar, în creşte capacităţile de preparare a
calităţile sale, au cunoscut din cuit dintre cele mai bune, 550 săli de clasă, 949 locuri în cre­ minele acestui bazin carbonifer cărbunelui. încă 6 000 dc familii
plin roadele politicii partidului de unităţi comerciale — de ali­ şe şi grădiniţe, peste 1100 studenţi sînt o sumedenie de brigăzi ce vor primi apartamente noi,
nostru de continuă modernizare mentaţie publică şi prestări ser­ studiază în două facultăţi, 197 realizează cîştiguri de 4 000—5 000 se vor ridica blocuri turn care
a muncii în subteran, de creştere vicii — asigură desfacerea unei medici şi 700 cadre medii medi­ lei şi chiar mai mult. vor da o nouă geometrie centru­
a nivelului de trai material şi so- bogate game sortimentale de măr­ cale veghează Ia sănătatea locui­ In Valea Jiului, cu oricine ai lui oraşului Petroşani, un magazin
cial-cultural al minerilor şi fa­ furi. Volumul desfacerilor de torilor municipiului. Un teatru de universal tip „Big“, 2 cinemato­
miliilor acestora. Cele 5 oraşe a- stat, două case de cultură, 11 sta de vorbă, îţi vorbeşte cu grafe de cîte 500 de locuri la
le minerilor, constructorilor, fo­ mărfuri a fost de 2 ori mai mare cluburi, 5 cămine culturale, 60 de mîndrie despre minunatele înfăp­ Petroşani şi Vulcan, un hotel cu
restierilor şi celorlalţi oameni ai în anul trecut faţă de 1960. Fes­ biblioteci şi 18 cinematografe în­ tuiri ale socialismului. Mulţi, 200 locuri, un spital cu 700 paturi
muncii din Valea Jiului au bene­ te 22 000 televizoare, 25 000 de a- tregesc viaţa spirituală a cetăţe­ foarte mulţi — tineri şi vîrstnici, la Petroşani ; la Vulcan, Petrila
ficiat de importante fonduri de parate de radio, numeroase frigi­ nilor. bărbaţi şi femei — cunosc pc de şi Petroşani se vor Construi
investiţii din partea statului. Nu­ dere, aragaze, maşini de spălat Azi, munca minerului este n- rost cifre, fapte ale actualului cin­ ştranduri acoperite, noi cabane
mai în perioada 19G1 — 1975 s-au rufe, mobilă. îmbogăţesc azi preciată cum se cuvine. Prin gri­ cinal, precum şi prevederile cin­ vor fi ridicate în Parîng, Straja
investit peste 10 miliarde lei pen­ locuinţele oamenilor muncii din ja permanentă a partidului şi cinalului 1976—1980. La casele ale­ şi Vulcan. La Petroşani, iubitorii
tru dezvoltarea economică şi so- Valea Jiului. Numeroase fonduri statului nostru veniturile au gătorului, la întâlnirile cu can­ sportului vor beneficia de un nou
ciai-culturală a localităţilor muni­ sînt alocate sectorului social-cul­ crescut mereu. în acest an, veni­ didaţii dc deputaţi ei analizează stadion şi o sală de sport.
cipiului Petroşani. In actualul tural în fiecare an. Numai în tul mediu lunar al unui munci­ posibilităţile ce le au dc a con- Se vor crea în municipiu
cincinal s-au desfăşurat şi fina­ noi ramuri ale producţiei.
lizat lucrările de electrificare a Se vor construi : • o fabrică
liniei ferate ce trece prin muni­ de tricotaje din lină la Petro­
cipiu, în prezent, cea mai maro şani, fabrică textilă ia Lupeni,
parte a lucrărilor de încărcări se va dezvolta mult fabrica de
din abatajele minelor se efec­ fire artificiale „Vîscoza“. în a-
tuează mecanizat, aproximativ ceste fabrici vor lucra un în­
jumătate din producţia de cărbu­ semnat număr de femei care vor
ne se obţine din abataje cu sus­ face să crească mult numărul
ţinere metalică, transportul în angajaţilor din familiile de mi­
subteran este aproape în între­ neri, constructori.
gime mecanizat, exploatările mi­
niere dispun de instalaţii de ex­ Minerii, constructorii, forestie­
tracţie pe verticală de mare randa­ rii, lucrătorii din transporturi,
ment ce pot lucra şi în regim au­ toţi oamenii muncii din Valea
tomat, sînt dotate cu staţii telegri- Jiului nutresc sentimente de re­
zumetrice şi alte instalaţii moderne cunoştinţă faţă de partidul nostru.
pentru îmbunătăţirea aerajului şi a Oamenii Văii Jiului răspund prin
protecţiei muncii. Datorită moderni­ noi fapte de muncă grijii parti­
zării proceselor de producţie, fo­ dului. angajîndu-se să nu-şi pre­
losirii unor metode înaintate de cupeţească eforturile de a da via­
muncă, a crescut gama şi volumul tă sarcinilor Congresului al XI-lea
sortimental ai exploatării masei al P.C.R. Cu această hotărîre îşi
lemnoase, a producţiei de fire vor da ci votul celor mai
sintetice şi a energiei electrice. harnici şi pricepuţi oameni —
Numeroase şi semnificative sînt candidaţii de deputaţi ai Frontu­
realizările social-culturale. In li­ lui Unităţii Socialiste.
nii construcţiei socialiste au fost
date în folosinţă 28 000 de apar- Modern şt elegant. Aşa arată azi Petroşaniul. SABIN CERBU