Page 36 - Drumul_socialismului_1975_03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI í

Succese de prestigiu CONFERIREA DE DIPLOME PENTRU REZULTATELE Pe şantierul Fabricii de
OBŢINUTE ÎN 1974, ÎN ÎNTRECEREA DINTRE
în întrecerea socialistă MUNICIPIILE, ORAŞELE Şl COMUNELE
DIN JUDEŢUL HUNEDOARA
Pe baza rezultatelor obţinu­ ORAŞE : Orăştie — locul I, Intr-un trimest
SIDERURGISTII IŞI AMPLIFICA te anul trecut în îndeplinirea Vulcan — looul al II-lea, Uri-
AVANSUL IN PRODUCŢIE şi depăşirea planului economic cani — locuţ, al III-lea.
întrecerea socialistă declanşată în şi eddlitar-gospodăresc, a an­ COMUNE : Boşorod — locul
cinstea zilei de 9 martie, zilele gajamentelor asumate în în­ I, Ilia — locul al II-lea, Gu- intr-o lună si o a
care au urmat după a<;est eveni­ trecerea socialistă, Consiliul rasada — locul al III-lea.
ment au determinat in munca si- popular judeţean a acordat Oraşul Călan şi comunele
derurgiştilor hunedoreni adevărate diplome pentru locurile I, II Dobra, Hal.şa, Vălişoara, Den-
momente de eroism. Ca urmare, suş şi Unirea au primit men­
numai în primele două decade din şi III, precum şi menţiuni ur­ La intrarea pe şantierul Fabri- februarie s-a
martie, furnaliştii. oţelarii, lamina- mătoarelor localităţi : ţiuni. cii de bere Haţeg — care se pre- lum de con:
torii şi cocsarii de la C.S. Hune­ MUNICIPII : Petroşani — lo­ Inmînarea diplomelor a a- vede a fi unul din cele mai mari loare de 2 Oi
doara şi I.V. Călan au produs peste cul I, Hunedoara — locul al vut loc în cadrul solemn al obiective de acest fel din ţară — mină a se
pian 1 820 tone fontă, 4 000 tone o- II-lea, Deva — locul al III- primei sesiuni a Consiliului este afişat angajamentul anual al 3,4—3,5 mili<
ţel, 4 900 tone laminate, 390 tone lea. popular judeţean. Şantierului nr. 5 al T.C.I. Timi- nul trimestr
cocs. In acest fel avansul în pro­ şoara : 1 milion lei depăşire la lu- proporţie de
ducţie al siderurgiştilor din judeţ
se cifrează în prezent la peste crările de construcţţi-montaj, pre­ ceea ce repi
9 300 tone fontă, 14 690 tone oţel, 20 700 darea a două obiective înainte de din sarcinile
tone laminate, 1 800 tone cocs. De termen, introducerea acordului plastic spus,
menţionat încă un eveniment sem­ Angajare maximă, in toate global la 60 la sută din efective... lucrat cît îi
nificativ. Colectivul oţelăriei elec­
trice de la C.S. Hunedoara şi-a în­ Angajament formal, fără acope­ cadă I
deplinit deja angajamentul anual, rire faptică plnă în prezent. Pen­ Discuţii, a:
Anul 1975 - etapă hotărltoare pen­ îuinînd ca pînă la finele anului a- tru că, practic, , pe şantier nu se suriic luaţi
tru încununarea cu succes a operei ce ici să se mai producă peste preve­ colectivităţile hunedorene desfăşoară nici un fel de între­ fără efect. !
polarizează voinţa întregii noastre na­ deţi cel puţin 1 000 tone oţel elec­
ţiuni 2 cincinalul înainte de termen - tric. cere, nici un om nu este cuprins cere ca de
efectivele,
în
global,
în
acord
cunoaşte in aceste zile un nou factor (Urmare dii\ pag. 1) damentale în întrecerea socialistă, loc turi şi anga
stimulator în marele avînt al întrecerii NOI FAPTE ALE MINERILOR ale muncii politico-organizatorice. să crească, se diminuează, şeful la fapte. în
socialiste : APROPIEREA ZILEI DE 1 In industrie este necesar, în a- şantierului, inginerul Virag Fran- murită de t
MAI, zl pe care, potrivit tradiţiei Înce­ DIN VALEA JIULUI cienilor, constructorilor, celorlalţi şi-a dat demisia şi a plecat, ducătorului
Confruntaţi cu unele greutăţi o- oameni ai muncii, ca judeţul Hu­ ceastă etapă, să se acţioneze cu cisc
tăţenite in anii construcţiei socialiste, hlective, minerii Văii Jiului n-au nedoara să se afirme tot mai ac­ perseverenţă pentru ca toate uni­ prezenţa la lucru este precară. In lui care va
oamenii muncii se străduiesc să o in- putut înregistra la începutul aces­ tiv, în primele coloane ale marii tăţile, toate formaţiile de lucru ziua de 21 martie, de exemplu, din porară). In
timpine cu succese de prestigiu in tui an realizări spectaculoase. Pri­ întreceri pentru îndeplinirea cin­ să-şi realizeze zi de zi sarcinile efectivul scriptic de 150 oameni, întreprindă,
mele zile din martie, dorinţa mine­
toate sferele activităţii economice. In cinalului înainte de termen, pen­ de plan şi angajamentele, să asi­ au fost pontaţi ca prezenţi, de cesar şi leg.
rilor de-a întîmpina ziua de 1 către maiştri, numai 93 muncitori.
spiritul acestor tradiţii, hunedorenil — Mai cu fapte pe măsura prestigiu­ tru înfăptuirea cu cea mai înaltă gure îmbunătăţirea şi, substanţială re­ a La centrala termică nici un tăţirii condi
produselor
calităţii
totodată,
siderurglştl, mineri, energeticieni, fo­ lui dobîndit au determinat un nou responsabilitate a hotărîrilor Con­ om, hrană, de c
curs activităţii din subteranul nos­ gresului al Xl-lea al Partidului ducerea consumurilor de materii la hala de germinaţie lucrau 8 zi­ nii să se s
restieri, ceferişti etc. — adaugă bilan­
tru de cărbune. Pînă sîmbătă, 22 Comunist Român. prime, materiale, combustibili şi dari, la cea de îmbuteliere — doi In al treile.
ţului pozitiv obţinut in primele două martie, minerii Văii Jiului au li­ energie, pentru instaurarea la fie­ sudori, la atelierul mecanic •— o oraşul Haţeg
luni alo anului noi realizări, pe care, vrat economiei naţionale, suplimen­ Apropierea zilei de 1 Mai, care care loc de muncă a ordinii şi dis echipă la canalizări. S-<a mai lu­ putaţii să a
tar, mai mult de 14100 tone căr­ potrivit tradiţiei a fost întotdeau­
cu sprijinul corespondenţilor noştri vo­ ciplinei. In agricultură trebuie crat la linia ferată, staţia de tuarea unor
bune net cocsificabil şi energetic. na întâmpinată cu succese remar­
luntari, le consemnăm in continuare. cabile, angajamentele solemne a- mobilizate forţele la executarea transformare, descărcări. Aceasta, voluntar-pat
CUVINTUL ENERGETICIENILOR sumate cu prilejul alegerilor, ade­ în cele mai bune condiţii a lucră­ pe un şantier unde sînt atacate mai intens !
30 MILIOANE LEI A FOST RESPECTAT ziunea deplină la platforma poli­ rilor agricole de primăvară, de aproape toate obiectivele şi ar Pe un şar
PESTE SARCINILE tică a Frontului Unităţii Socialiste îmbunătăţiri funciare, la transpu­ avea de lucru pînă la 500 de oa­ centrate pe
PRIMULUI TRIMESTRU Apropiata zi de l Mai se caracte­ nerea în viaţă a ceea ce s-a pre meni !... plasate pe
rizează la I.E.C. Mintia prin fapte constituie cadrul pentru desfăşura­
de înaltă tensiune muncitorească. văzut în domeniul legumiculturii, Nici aprovizionarea tehnico-ma- dică probler
In cursul zilei de astăzi, deci cu L,uîndu-şi angajamentul ca în cin­ rea şi afirmarea viguroasă, mai pomiculturii, dezvoltării producţiei
5 zile lucrătoare înainte de termen, stea zilei de 9 martie să producă vie, a întrecerii socialiste. Jude­ animaliere. In activitatea de con- terială nu este pusă la punct. unde sînt <
oamenii muncii din unităţile eco­ ţul nostru şi-a asumat angaja­ Pentru multe materiale (inclusiv turi de lucr
nomice ale municipiului Deva rea­ peste 20 milioane klVh energie elec­ mente mobilizatoare în industrie, strucţii-montaj se cere ca pe fie­ banalul carton asfaltat) se face nul nu îngi
trică
enii
de
energetici
peste
plan,
lizează ultimele valori din preve­ Ia Mintia nu numai că şi-au res­ lucrătorii de pe ogoare âu hotărît care şantier, mare sau mic, să fie naveta la Timişoara cu mijloace atît de anerr
derile trimestrului I ’75, astfel că accelerat ritmul de execuţie, să auto.
producţia suplimentară a acestei pectat cuvîntul, dar şi-au depăşit să obţină în acest an producţii fie întărită conlucrarea între con­ Rezultatul : în lunile ianuarie şi
obiectivul
Cu
substanţial
propus.
perioade va depăşi 30 milioane lei. ceea ce au produs şi în decada a record, în construcţii se prevede structor, beneficiar şi proiectant,
De menţionat că numai pînă în pre­ doua a lunii martie producţia su­ ca o necesitate imperioasă reali­ astfel ca trimestrul al II-lea să
zent economia municipiului a li­ plimentară de energie electrică se zarea în primul semestru a 55—60'
vrat în plus 450 000 unităţi de în­ ridică pînă în prezent la peste 34,G la sută din planul anual, munici­ se soldeze cu realizări de vîrf. O
locuitori de cărămidă, 11 000 caltle milioane kWh. activitate rodnică, o mobilizare ge­
de teracotă, 80 tone vată minerală, In viaţa energeticienilor, un nou piile, oraşele, comunele şi-au sta­ nerală se impune şi pe şantierele
2 800 tone lientonită, iar în ce pri­ eveniment. Ieri, 24 martie, colecti­ bilit o seamă de obiective edilitar- edilitar-gospodăreşti, de înfrumu
veşte planul de investiţii s-au cre­ vul Centralei termoelectrice Gura- gospodăreşti, prin muncă patrioti­ seţare a localităţilor în care trăim
at premise ca pînă la finele lunii barza a produs cel de-al 1,7-lea mi­ că cu scadenţă la 1 Mai. Deci, în şi muncim. Consiliile populare,
martie să se realizeze cel puţin 25 liard kWh de Ia punerea ei în func­ întrecerea socialistă sînt cuprinse deputaţii nou aleşi, consiliile lo
la sută din planul anual.
ţiune în... 1939. Pare o cifră mo­ toate domeniile de activitate, toţi caie ale Frontului Unităţii Socia­
Avansul în cincinal al municipi­ destă, dar ea cuprinde numeroase liste s-au angajat în faţa alegă­ Să-i oprim pe i
ului este de G4 zile, Trustul de fapte prestigioase în muncă, cum oamenii muncii din judeţ — tineri torilor ca, împreună cu aceştia, să
construcţii şi Staţia de utilaj trans­ sînt cele ale şefului de tură Octa­ şi vîrstnici, bărbaţi şi femei —■
port, fiind primele unităţi care vian Luca şi electricianului Sabin şi de la fiecare se aşteaptă o a- acţioneze energic pentru ridicarea
şi-au onorat sarcinile avute pe în­ Matieş — prezenţi în centrală încă firmare prin fapte. nivelului de civilizaţie al tuturor
tregul cincinal. Sîntem informaţi de la punerea ei în funcţiune. în Recenta şedinţă a Comitetului localităţilor hunedorene ! sustrag energia e
că în săptămîniie care urmează, în cinstea zilei de 1 Mai colectivul de Intensificarea caracterului viu,
cinstea zilei de < i Mai, un nou co­ la C.E.T. Gurabarza şi-a luat an­ Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
lectiv de muncă — X.M.C. Bîrcea — gajamentul să finalizeze cincinalul a stabilit sarcini' şi orientări care angajant al întrecerii socialiste Analizînd modul în care s-au rează preve
îşi va onora planul cincinal. în patru ani şi patru luni. trebuie să constituie obiective fun- este organic legată de conţinutul
şi audienţa muncii politico-edu- realizat în 1974 normele de con- — ca să fo!
cative. Toate acţiunile întreprin­ sum la principalele produse şi direct — în
se, prin toate formele de influen­ materii prime, materiale, combus- nergie.
Oampanîa agricolă de primăvară ţare a conştiinţei oamenilor tre­ tibili şi energie, şedinţa Comitetu­ De la I.R.
buie să cultive înţelegerea că anul lui Politic Executiv al C.C. al dul în care
P.C.R. din 19 martie a.c. a stabilit nectează“
il<
1975 este hotărîtor pentru pregăti­ noi măsuri şi exigenţe pentru con­ cît de diver
rea, în cele mai bune condiţii, a
Mobilizare susţinută trecerii partidului, înfăptuirea Programu­ tinua combatere a prime şi a de gubitor. N-c
fenomenelor
la
a
risipă
materiilor
e- tuturor
„str
la
lui
făurirea
viitoru­
încetăţenirea,
lui comunist, că acesta este obiec­ nergiei, de pentru toate nivelurile, în că instalaţia
a
practica
la
logate,
alţii
întrecerii
tivul
al
definitoriu
în
însămînţărilor din prima epocă care este angrenat întregul popor. a fost spiritului de economie. alţii recurg
pentru a nu
In lumina acestor deziderate,
înaltele
care
cu
distincţii
onorat judeţul nostru, colectivele sarcini deosebite revin şi econo­ cel mai păgi
sale fruntaşe — expresie a deo­ miei hunedorene, unităţilor indus­ cialiştii de
Da loc de frunte pe agenda coo­ Pînă la începutul acestei decade, mână şi Streisîngeorgiu. Totodată, sebitei aprecieri pe care partidul triale şi populaţiei. Chiar dacă . .
peratorilor şi a mecanizatorilor con­ aici s-au însămînţat toate culturi­ ţinînd seama de neajunsurile în- şi statul socialist le acordă muncii ponderea energiei consumate de „ Ir
izaţe,
tinuă să se afle mobilizarea tuturor le planificate în epoca întîi pe 101 tîmpinate în privinţa asigurării rodnice — constituie un înflăcărat cetăţeni este neînsemnată în to- „înghit“ apar,
mii
forţelor şi mijloacelor la înche­ hectare. Şeful secţiei de mecani­ bazei furajere, se cer a fi luate îndemn pentru fiecare om al mun­ talul energiei consumate la nivel
ierea grabnică a însămînţării cul­ zare, Romulus Sicoe, avea cu­ măsuri holărîte pentru a încheia cii hunedorean de a contribui cu de judeţ, nu înseamnă că „micii şi la deranj
reţea.
pe
Ă.
turilor dih prima epocă. In unită­ vinte de laudă la adresa tractoriş­ şi semănatul culturilor furajere la puterea braţelor şi inteligenţa consumatori“ nu pot deveni nişte... tact“, într-u:
ţile agricole unde organizaţiile de tilor Nicolae Ardeleanu, Maxim C.A.P. Bretea Română. Preşedin­ minţii, cu abnegaţie şi dăruire la mari risipitori. Ne vpm adresa, în fel de cetăţ
partid şi specialiştii au acordat o Bădău şi Aurel Cîmpeanu, cărora tele consiliului intercooperatist, dezvoltarea continuă a rezultate­ acest articol, acelor cetăţeni care, prea numer,
deosebită grijă finalizării din vre­ Ie-a revenit sarcina să efectueze ing. Ioan Cotuţiu, afirma că sînt lor obţinute în industrie, pe ogoa­ uitînd valoarea kilowatului, se blica acum,
me a tuturor pregătirilor, s-a reu­ semănatul . Intr-un stadiu avan­ posibilităţi ca ritmul de lucru la re şi şantiere, la un bilanţ cu rea­ simt tentaţi să sustragă, sub o Doda şi Şte
şit ca pînă la această dată să fie sat se află, de asemenea, pregăti­ însămînţări, să fie mult intensifi­ lizări de prestigiu în întrecerea formă sau alta, importante canti­ Tudor ' Drag
terminat semănatul sfeclei de za­ rile pentru însămînţarea porum­ cat, astfel îneît pînă la sfîrşitul socialistă desfăşurată în întîmpina- tăţi de energie electrică din siste­ Traian Man
hăr, al plantelor de nutreţ şi plan­ bului, lucrare ce se va realiza în acestei luni să se îndeplinească rea zilei de 1 Mai ! mul energetic naţional, care igno- lae Dobra ş:
tatul cartofilor. Printre primele mai puţin de 10 zile. integral prevederile planului. Iar, Dănila
cooperative agricole din raza con­ Inţelegînd semnificaţia majoră „Organizaţia de partid de la Surduc — c
siliului intercooperatist Ilia care a sarcinilor desprinse din cuvîn- C.A.P. Valea Sîngeorgiului a ana­ ■■yn aparate .de
au însămînţat întreaga suprafaţă tarea secretarului general al parti­ lizat situaţia însămînţărilor de rui STAfa şi
destinată culturilor din prima e- dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, primăvară şi a stabilit măsuri me­ ştiinţă mari
pocă se numără cele din Bretea la Consfătuirea activului de partid nite să asigure recuperarea întîr- stalaţii şi c
Mureşană, Brănişca şi Ilia. Ingine­ şi de stat din agricultură — ne zierilor — ne-a declarat secreta­ Scene pen
rul şef al C.A.P. Ilia, Petru Puia, relata Petru Mărconi, secretarul rul acestei organizaţii, Gheorghe turi încearc
ne-a făcut precizarea că acum a- comitetului de partid „de la C.A.P. Măgurean. Există un climat bun „Ştiţi, am g
tenţia cooperatorilor şi a mecani­ Batiz .— cooperatorii şi mecaniza­ de muncă, culturile fiind angajate să mai fac“
zatorilor este concentrată la pre­ torii „ acordă maximă atenţie pre­ în acord global. Cooperatorii au flăm adevă
gătirea temeinică a însămînţării gătirii unor baze temeinice recol­ răspuns la chemarea organizaţiei vizaţi au s
porumbului, a legumelor şi înfăp­ tei ultimului an al actualului cin­ de partid de a impulsiona trans­ tităţi de er
tuirea sarcinilor din programul de cinal. portul în cîmp al îngrăşămintelor IUm fecţiona po:
îmbunătăţiri funciare. Interlocu­ naturale din gospodăriile perso­ k Numai în 1
torul a făcut remarca că ’■racto- Sînt însă unele cooperative a- WmmSMm 200 contrav
ristul Ion Joldea a lucrat cu mfiltă gricole unde se impune o organi­ nale, precum şi la acţiunile de
'răspundere la plantatul cartofilor. zare mai bună a muncii, deoarece îmbunătăţiri funciare. S-a reuşit «■B INMh| ra I.R.E. D
Motopompistului Gheorghe Negru îi s-au acumulat serioase restanţe la să aducem în circuitul productiv 400 000 kWl
este încredinţată sarcina să asigu­ semănat. Este vorba, între altele, o suprafaţă de 7 ha, iar semăna­ In urma
re buna exploatare a instalaţiilor de C.A.P. Bobîlna unde nu s-a tul se va încheia în mai puţin de teva chesti
de irigare. început plantatul cartofilor pe o săptămînă“. La ferma de stat ţia. In prir
Printre mecanizatorii care şi-au cele 30 ha stabilite din cauză că din Călan (a I.A.S. Haţeg) s-au , ._>V oricine rec
adus o contribuţie meritorie la nu s-au împrăştiat la timp îngră- însămînţat cu plante furajere 85 - ~ • 4 h I é L - ¿ £ | cedee, ci o
desfăşurarea cu operativitate şi la şămintele naturale (!). Semănatul ha. Secretarul organizaţiei de ¡1 de regulă
un nivel calitativ corespunzător a sfeclei de zahăr continuă să ri­ partid, Vasile Mureşan, ne spunea SS'£M ţină o şura
însămînţărilor, preşedintele con­ dice semne de întrebare la C.A.P. că în timpul cel mai scurt se va mai despri:
siliului intercooperatist, ing. Va­ Sîntandrei, Băcia şi Tîmpa. Prin- însămînţa şi sfecla furajeră pe electricieni
lentin Cruceru, a ţinut să-i evi­ tr-o organizare mai bună a mun­ cele 35 ha prevăzute. Pentru po­ tuiesc prie
denţieze pe Visalon Popovici, Cor­ cii şi utilizarea cu randament ma­ rumb, care va ocupa 159 ha, mai Ăte-Pi pentru sus1
nel Beda, Simion Biriş. In aceste xim a mijloacelor ce le-au avut trebuie arate 30 ha. Tractoriştii ... .......'...... In faţa
zile se depun eforturi pentru ca şi la dispoziţie era posibil ca şi în Mihai Creţu şi Ion Hădăreanu se , *r, ■ SíSííSS&í ? ¿-'y . este necesa
la C.A.P. Gurasada, Sălciva şi Boz unităţile respective semănatul să străduiesc să asigure obţinerea u- ' ' i' V g| : j alinieze Ini
să se termine plantatul cartofilor, fie aproape terminat. nei recolte cît mai bune de nu­ sprijinul îi
iar o bună parte din tractoare sînt In raza consiliului intercoopera­ treţuri pentru cele peste 1100 bo­ flifillitâ tificate de
folosite la pregătirea terenului re­ tist Călan mai au de plantat su­ vine, cîte va deţine ferma zoo­ ceasta filnt
zervat culturii porumbului. prafeţe mai mari cu cartofi coo­ tehnică la sfîrşitul acestui an. / C.A.P. Turdaş. Semănatul sfeclei de zahăr este o lucrare pe care ponsabilital
Cu rezultate bune se prezintă şi perativele agricole din Boşorod, Die Mogoşan, şeful secţiei de mecanizare, a executat-o cu toată răs­
cooperativa agricolă din Dobra. Ruşi, Bretea Ştreiului, Bretea Ro­ NICOLAE TÎRCOB punderea. Foto : VIIIGIL ONOIU