Page 38 - Drumul_socialismului_1975_03

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6053 9 MARŢI, 25 MARTIE 1975
BidSfunKsugg
o preajma încheierii anului de studiu Cirsieeul £ SS

3 9
în învăţământul de partid Sa sate Intimpinat cu tradiţionala urare beta Cigler din Petroşani), ci ■ mai
minerească „Noroc bun“, festivalul- cu seamă spectatorii. Publicul Văii
concurs „Cintecul adîncuiui“ a adus Jiului — iată marele, adevăratul
potrivit măsurilor stabilite de Se­ ştiente a politicii sale generale, a P.C.R., plenarei comune a C.C. al
cretariatul C.C. al P.C.R., învăţă- sarcinilor ce revin colectivelor de P.C.R. şi Consiliului Naţional al pe vatra de cărbune a Văii Jiului, ciştigător al manifestării organizate
mîntul de partid la sate se desfă­ muncă din planul cincinal pe anii Frontului Unităţii Socialiste, precum la cea de-a IV-a sa ediţie, prospe­ de Comitetul judeţean de cultură
şoară intre 1 noiembrie 1874 — 30 1976—1980, a întregului program e- şi ale recentei sesiuni a Marii A- ţimea melosului românesc şi a ver­ şi educaţie socialistă, Consiliul ju­
aprilie 1975. Pe baza aceloraşi • mă­ laborat de partid într-o perspectivă dunări Naţionale în care a avut sului _ zămislit din bărbăteasca deţean al sindicatelor, Comitetul
suri întregului învăţămînt politico- mai largă. lor realegerea tovarăşului Nicolae muncă a acelora ce scot la lumină judeţean al U.T.C. şi Casa de cul­
ideologic şi economic de masă i Potrivit datelor existente la Cabi­ Ceauşescu în înalta funcţie de pre­ comorile milenare ale pămintului. tură a sindicatelor din Petroşani.
s-au pus temelii organizatorice şi netul judeţean de partid, pînă în şedinte al republicii. Un loc im­ Timp de două zile — sîmbătă şi
de conţinut deosebite, ceea ce i-a prezent, în majoritatea cursurilor portant în cadrul dezbaterilor tre­ Au fost două zile de festival, de
asigurat o desfăşurare la un nivel au avut loc dezbateri la cîte 7—8 buie să-l ocupe documentele do duminică —- Casa de cultură a sin­ cînt şi poezie la a cărui reuşită
superior. Analizele pe care o mare teme. uimind ca în luna aprilie să partid, cuvîntările tovarăşului dicalelor din Petroşani a fost lă­ formaţia „Atlas“ a casei de cultură
parte din organizaţiile de partid de se desfăşoare dezbaterile Ia ulti­ Nicolae Ceauşescu în care sînt sub­ caşul în care sute, mii de specta­ a sindicatelor, condusă de Ştefan
la sate le-au făcut pînă acum asu­ mele două teme. Există însă un nu­ liniate sarcinile ce stau în faţa tori din Valea Jiului au trăit bucu­ Răduţ (care a oferit şi două com­
pra desfăşurării învăţămîntului au măr considerabil de cursuri din agriculturii noastre socialiste în a- ria frumosului, adusă în concurs poziţii originale : „La mulţi ani,
pus în evidenţă faptul că acesta a unităţile agricole în care dezbate­ cest ultim an al cincinalului şi în de reprezentanţii a 13 judeţe ale Petroşani !“, „Din adincuri“), şi-a a-
avut mult de cîştigat prin aceea că rile n-au ajuns decît la tema a perspectivă, precum şi cele con­ ţării.
un număr de teme din program au 6-a, ceea ce înseamnă, evident, o crete din campania agricolă de dus o reală contribuţie. Cintecul de
constituit puncte distincte pe ordi­ rămînere în urmă. primăvară. Legătura strînsă ce se 46 de concurenţi — veniţi din pe scena casei de cultură a fost
nea de zi a adunărilor generale. Perioada care a mai rămas pînă face între ideile din documentele fruntarii şi fruntarii de ţară — au împlinit de aplaudatele recitaluri
Aceasta a conferit organizării şi la încheierea anului de învăţămînt ţinut să salute, prin cintecul sau ale formaţiei muzicale conduse de
desfăşurării dezbaterilor un plus de trebuie să se caracterizeze printr-o de partid şi viaţa concretă trebuie versul lor, pe minerii Văii Jiului, la compozitorul Marius Ţeicu şi ale a-
seriozitate şi certitudine, de apro­ intensă activitate politico-ideologi- să se reflecte puternic printr-o mo­ preciaţilor interpreţi Ion Dichisea-
fundare a problematicii de studiu. că şi organizatorică. Organele şi bilizare masivă a lucrătorilor ogoa­ cea de-a IV-a ediţie a îndrăgitului nu, Olimpia Panciu şi Beniamin
Analizele au apreciat, de aseme­ organizaţiile de partid, propagan­ relor la muncă, la finalizarea exem­ festival „Cintecul adîncuiui“. A ve­
nea, ca deosebit de important fap­ diştii- au datoria să ia toate măsu­ plară a tuturor lucrărilor din cam­ nit Constantin Dumitrescu să trans­ Chivu, deţinătorul de anul trecut al
tul că întreaga activitate a învă- rile pentru recuperarea rămânerilor pania de primăvară. în scopul re­ mită, într-o aleasă interpretare, „Iu­ trofeului „Lampa minerului“.
ţămîntului s-a desfăşurat în exclu­ în urmă, de a stabili cu răspundere alizării acestui deziderat este bi­ birea fiului de miner“ de la Mo-
sivitate pe studierea documentelor ne ca organele de partid şi propa­ tru, poezie izvorîtă acolo, în mun­ „Eu am participat la acest festi­
Congresului al XX-lea, ceea ce a tema ce urmează să se dezbată la gandiştii să pregătească dezbaterile, val nu numai ca spectator, ci am
asigurat învăţămîntului caracter încheiere. Această temă trebuie a- să vegheze la studierea temeinică ca sa din adîncurile de cărbune, adus şi ceva din dragostea pentru
unitar, un bogat conţinut de idei leasă în funcţie de specificul uni­ a materialului bibliografic, să folo­ ca şi ortacul său care a scris cu ortacii mei de la Petfila prin ver­
de mare actualitate în procesul fă­ tăţii economice în care muncesc sească materialul audio-vizual pri­ pana sufletului »Cintec pentru Va­ surile „Drumuri subterane“ şi „li
uririi societăţii socialiste multilate­ cursanţii, în vederea asigurării u- mit pentru a se asigura o însuşire lea Jiului“. Din citadela automo­ văd pe mineri“ — ne mărturiseşte
ral dezvoltate. înarmarea comunişti­ nor legături organice ale ideilor cu temeinică a politicii partidului bilului românesc, de pe platforma minerul Ion Mirion, iar profesoara
lor, a uteciştilor şi femeilor, practic viaţa, cu eforturile pentru înfăptu­ nostru. Alături de celelalte forme industrială a Tirgoviştei, din Su­
a tuturor oamenilor muncii, cu cu­ irea sarcinilor economice şi sociale. ale muncii de propagandă, învăţă- de muzică Iuliana Budai, din Pe­
noaşterea acestor documente face Este, de asemenea, foarte impor­ mîntul de partid trebuie să se ma­ ceava lui Ştefan cel Mare, de pe troşani, apreciază: „Un repertoriu
parte integrantă din preocupările tant ca dezbaterea temelor, ca şl nifeste ca o pîrghie importantă în Someş, Dîmboviţa şi Jiu, din cita­ bine ales, susţinut de voci bune,
partidului pentru pregătirea politi- a celei finale, să cuprindă docu­ însuşirea şi traducerea în viaţă a dela luminii izvorîtă din apele Du­ chiar foarte biine“.
co-ldeologică a întregului nostru mentele ultimelor şedinţe aie Comi­ sarcinilor economice şi politice sta­ nării, din Reşiţa de foc şi oraşul „Primul meu concurs mi-a adus
popor în vederea înfăptuirii con­ tetului Politic Executiv al C.C. al bilite de partid. grădinilor de pe Bega — tinerii primul şi cel mai mare trofeu. E o
poeţi şi interpreţi au adus mesa­ realizare care mă spre „Steaua şi-mi
încurajează
jul cald al versului închinat muncii
0 cerinţă a zii eifir noastrei înviorarea acţiunii minerilor româneşti. „Cintec muzicii pen­ u- nume“, la a cărei primă etapă do­
drumul
deschide
fără
şi
frumuseţea
ales
şoare
resc să mă prezint“ (Elisabeta Ci­
tru
lauda
virtuţilor
minerilor“, „Galaxii in omeneşti — gler, deţinătoarea locului I).
adincuri“,
„Cintecul adîncuiui“ de la Petro­
zare a cunoştinţelor cuitural-stiintifice rilor, vă chemăm", „în oraşul mi­ şani a fost, la cea de-a IV-a edi­
adîncu-
ai
băirînii
rapsozi
»Noi,
ţie, un festival al tinereţii şi bucu­
nerilor“,
„Cintec
pentru
pămînt“,
»Drumuri subterane“, „Omagiu“, riei dăruit minerilor care, aşa cum
„Flori de cărbune“, „Minerului“ ne mărturisea compozitorul Marius
Programul Partidului comunist „Efortul pentru însuşirea noilor deci de la investigarea realităţii, sînt doar cîteva diamante din şira­ Ţeicu, preşedintele juriului, „...atit
de făurire a societăţii socialiste cuceriri ale minţii omeneşti, pen­ pentru a fundamenta ştiinţific ac­ gul de poezii ce au adus, în zilele din punct de vedere al organizării,
multilateral dezvoltate şi de îna­ tru ridicarea nivelului de pregătire ţiunea de râspîndire a cunoştinţe­ festivalului, cinstire muncii din a- cit şi al participării, alegerii re­
intare a României spre comunism ştiinţifică şi de cultură generală lor, importantă componentă a dincuri. Salba de cîntece din cele pertoriului şi selecţiei interpreţilor
prevede desfăşurarea unei largi — spunea secretarul general al muncii cultural-educative de ma­ mai alese ale muzicii uşoare româ­ a fost o manifestare artistică de
activităţi de clarificare politico- partidului nostru, tovarăşul Nicolae să. Numai c*noscînd aspectele eco­ neşti a fost dăruită de tineri in­ aleasă ţinută, primită cu căldură
ideologicâ a maselor, de formare Ceauşescu — este astăzi una din nomice, sociale şi morale caracte­ terpreţi de un viguros talent, răs­ de publicul Văii Jiului. Felicit din
a concepţiei materialist-dialectice trăsăturile distincte ale omului ristice fiecărui loc, colectiv de plătiţi cu generozitate de aplauzele inimă iniţiatorii, susţinătorii şi or­
şi istorice, a unor convingeri ştiin­ înaintat, expresia adevăratului spi­ muncă, se pot realiza acţiuni efi­ spectatorilor. ganizatorii festivalului, mă bucur
ţifice privind materialitatea lumii rit de civilizaţie. Dacă aceasta ciente. în al doilea rînd, se ridică La această nouă ediţie a festiva- sincer că o reprezentantă a aces­
înconjurătoare. este o necesitate general umană, problema modernizării. Dacă .ne lului-concurs „Cintecul adîncuiui“, tei Văi a cîştigat trofeul şi do­
Un mijloc frecvent utilizat în cu atît mai pregnantă'este ea în referim numai la domeniul edu­ cîştigătorii sînt nu numai cei care resc din inimă să revin în mijlocul
larga acţiune de difuzare a cu­ societatea noastră“. împrospătarea caţiei ateist-ştiinţifice, constatăm au cucerit mălt rîvnitul trofeu minerilor de aici care, pe cit de
noştinţelor cultural-ştiinţifice e°te continuă a cerinţelor de informare că încă se mai abordează proble­ »Lampa minerului“ (şi unde noi, dîrji sînt in înfruntarea cu adîncu­
brigada ştiinţifică. Dezvoltarea ştiinţifică, atît de concludentă pen­ mele la modul general, lipsesc de­ hunedorenii, ne mindrim, ştiind că rile, pe atit de sensibili la intilni-
conştiinţei socialiste a maselor, în- tru satul nostru contemporan, sti­ monstraţiile convingătoare. Cînd deţinătoarea primului loc este o rea cu frumosul, cu arta".
, suşirea concepţiei ştiinţifice despre mulată în bună măsură de pătrun­ însă acţiunea este temeinic pre­ fiică a acestor meleaguri — Elisa- LUCIA LICIU
lume — factor esenţial în ridiea- derea masivă la sate a mijloace­ gătită, cînd se apelează la un ma­
i rea nivelului de cunoaştere — de- lor de comunicare în masă, face terial didactic bogat — aşa cum
! termină în mod firesc şi creşterea să apară stringentă necesitatea s-a procedat cu prilejul deplasă­
importanţei acestor brigăzi. modernizării şi dezvoltării activi­ rilor brigăzilor ştiinţifice din De­
în judeţul nostru funcţionează tăţii brigăzilor ştiinţifice. In- acest
multe brigăzi ştiinţifice. La Vaţa sens, iată opiniile unor activişti va la Boiu şi Pricaz — atunci şi
este
oamenii
cel
scontat,
efectul
de Jos, de exemplu, există două culturali cu experienţă în acest
judece
ştiinţific
învaţă
să
! brigăzi ştiinţifice i una condusă domeniu : Viorel Arimescu, instructor la (prof.
Co­
de profesorul de biologie Gheor- „în ceea ce priveşte componen­ mitetul judeţean pentru cultură şi
ghe Jula, cealaltă de profesoara ţa brigăzilor ştiinţifice, prin co­ educaţie socialistă).
de matematică Paraschiva Şoica. ordonarea 'eforturilor tuturor fac­
Fiecare brigadă este formată din torilor educaţionali de către co­ Partidul nostru, întreaga societa­
■ cinci membri — trei^cadre didac- misiile locale de râspîndire a cu­ te manifestă o preocupare deose­
itice, un inginer agronom şi un noştinţelor cultural-ştiinţifice din bită faţă de formarea şi educarea
cadru medical. Brigăzile se depla­ cadrul Frontului Unităţii Socialiste, oamenilor în spiritul înaltelor
sează in satele comunei după un comisii în jurul cărora trebuie să idealuri ale socialismului şi comu­
grafic precis, de două ori pe lu­ se concentreze toate forţele educa­ nismului. Un loc esenţial im acti­
nă. Temele ce se prezintă în fa­ tive locale, cred că trebuie să fie vitatea desfăşurată în acest sens
ţa auditoriului sînt de maximă im­ cuprinşi, în afară de intelectuali, îl ocupă însuşirea de către toţi
portanţă şi actualitate : documen­ şi muncitori şi ţărani înaintaţi“ membrii societăţii a concepţiei
tele Congresului al Xl-lea al (prof. Ioan Andriţoiu, cercetător celei mai înaintate despre lume
partidului, probleme de legislaţie, la Muzeul judeţean ITunedoara- şi viaţă. Desigur, nu prin acu­
medicale, agrozootehnice, de ex­ Deva). mularea unor noţiuni generale, a
plicare a unor fenomene ale na­ „Este necesară, în primul rînd, unor sume de teze şi principii
turii ş.a. lărgirea bazei didactico-materiale şcolastice, ci lărgirea continuă a
Cu foarte mici deosebiri (număr, existente, fie prin dotarea insti­ orizontului de înţelegere a luimii
specialitatea membrilor), asemenea tuţiilor de profil cu un minimum şi vieţii, pe baza cunoaşterii a
I brigăzi întîlnim în toate localităţi- de aparatură adecvată, fie prin
• ie urbane şi în comune. Fireşte, folosirea în această muncă a labo­ ceea ce a creat mai de preţ min­
i aportul lor la răspîndirea cunoş- ratoarelor şcolare“ (prof. Bujor tea umană, a ceea ce oferă cuce­ Lecţiile, in laboratorul fonic al Şcolii generale nr. 2 din Simeria,
1 tinţelor cultural-ştiinţifice a fost şi Vulcu, Deva). ririle cunoaşterii moderne. îşi dovedesc pe zi ce trece eficienţa.
este indiscutabil. Se observă însă „în programarea activităţii bri­ C. DROZD Foto : VIRGIL ONOIU
de la o vreme în activitatea uno­ găzii ştiinţifice să se pornească de
ra dintre ele o stare de rutină. la cerinţele reale ale colectivităţii,
de
artistică Liceului agitaţie din din Ribiţa,
De­
corul
pedagogic
agr I c u l t u r a Luncoiu Jos. din tarafurile şi so­ şl
dansatorii
va,
După-Piatră
.etualitatea liştii vocali din Ribiţa şi Vaţa de
1 de
grupul
vocal
do
Luncoiu
din
Jos,
Jos, precum şi montajele muzi­
concurs
BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE A urmat apoi un avînd ca gen cal-literare aie Liceului pedago­
ştie,
te­
cîştigă“,
„Cine
LA SATE gic din Deva şi căminului cul­
(Urmare din pag. 1) losirea înlocuitorilor, să se a- mă documentele Congresului al tural din Blăjeni.
corde o atenţie mai mare redu­ Două brigăzi ştiinţifice din De­ Xl-lea al partidului. Concursul a
cerii consumului de metal, folo­ va s-au deplasat duminică în sa­ fost cîştigat de Silvia Sărac, Ma­
adresat felicitări tovarăşului sirii mai judicioase a maşinilor- riana Popescu, Maria Andrău şi UN COR DE CAMERĂ
Nicolae Ceauşescu cu prilejul a- unelte. tele Vălioara şi Ciula Mare (co­ C. Trandafir. IN PLINĂ AFIRMARE /v
Profesorii
muna
Răchitova).
Ro-
cestui important eveniment, sub­ dioa Pârvan, Gabriela Ciira, Stela
liniind o dată în plus presti­ Comitetul Politic Executiv a Drăghici, Vasile Găinaru, Olivia FAZA JUDEŢEANĂ A ŞTAFETEI In urmă cu doi ani, datorită
giul major al politicii partidului indicat ca ministerele să urmă­ Pop, Oliviu Sîrbu, Vladimir CULTURAL-EDUCATIVE amplitudinii pe care a luat-o ge­
şi statului nostru, creşterea ro­ rească cu perseverenţă introdu­ Vescan, medicii Mircea Trifu, Mi- nul coral la noi, la Deva a luat
lului României socialiste pe are­ cerea progresului tehnic pe pro­ hai Pepenar, juriştii Gheorghe „CĂUTĂTORII DE COMORI“ fiinţă o nouă formaţie. Este vor­
Oană
şi
fă­
au
na internaţională. duse şi obiective economice, să Bîldea expuneri Romulus faţa locuitorilor I ba de corul de cameră al cadre­
cut
în
trei
Duminică,
din
localităţi
Miercuri, 19 martie, a avut loc se intensifice acţiunea de auto­ pe marginea documentelor Con­ judeţul nostru în s-a desfăşurat fa­ lor didactice de la liceul de mu­
în Capitală, şedinţa Comitetului utilare, să fie combătute risipa gresului al Xl-lea al partidului, za judeţeană a ştafetei cultural-
Politic Executiv al C.C. al P.C.R., şi grandomania în organizarea pe teme de legislaţie, de explica­ educative „Căutătorii de comori“. zică şi arte plastice, constituit din
iniţiativa
Tiberiu
profesorului
prezidată de tovarăşul Nicolae şantierelor, să se asigure folosi­ re a unor fenomene din natură La întreceri — urmărite de un Bărdan, cunoscut animator al vie­
Ceauşescu, care a analizat rezul­ rea raţională a materialelor şi şi altele. număr record de spectatori — au ţii muzicale hunedorene.
tatele obţinute în anul 1974 în forţei de muncă în construcţii. luat parte un mare număr de
privinţa realizării normelor de In cursul săptămânii, tovară­ SEARA CONSTRUCTORILOR formaţii artistice compuse din Repertoriul formaţiei se com­
consum la principalele produse şul Nicolae Ceauşescu a primit FRUNTAŞI sute de artişti amatori. pune din piese corale clasice şi
evoluat
La
şi materii prime, materiale, com­ delegaţia Partidului Liberal din brigăzile Simeria Veche de au agitaţie de : patriotice româneşti contempora­
artistice
bustibili şi energie, a utilizării Suedia, pe tovarăşul Tomio Ni- Sîmbătă, la Clubul sindicatelor la Romos şi a întreprinderii chi­ ne. Dintre cîntecele patriotice
fondului de timp disponibil de shizawa, membru al Prezidiului din Deva s-a organizat o seară mice din Orăştie, dansatorii din interpretate în maniera „de ca­
lucru al maşinilor, utilajelor şi C.C. al P.C. din Japonia, dele­ dedicată constructorilor fruntaşi Foit, Geoaglu şi Boiu, grupul vo­ meră“, şi care reprezintă piesele
instalaţiilor din industrie, a înde­ gaţia Organizaţiei pentru Elibe­ ce activează pe şantierul Fabricii cal din Orăştioara de Sus, corul forte ale formaţiei, amintim j
plinirii planului de introducere rarea Palestinei şi pe ambasado­ de ciment şi var de la Chişcăda- din Geoagiu, grupul folcloric din „Partidului“ de Tudor Jarda, „Ce­
prilej
evoluat
a progresului tehnic şi a rezul­ rul Republicii Cooperatiste Gu­ ga. Cu acest brigada a artistică în Dineu Mare. Au fost, de aseme­ lui dinţii preşedinte“ de Gheor­
premieră
şi
a
montaje
tatelor acţiunii de autoutilare. yana. platformei, alcătuită din muncitori, nea, prezentate de două echipele ghe Dumitrescu, „Pămînt străbun,
către
muzical-literare
Au fost scoase în evidenţă re­ Ziarul „Scînteia“ a publicat, în tehnicieni şi ingineri, care a ofe­ din Geoagiu şi Tîmpa. strămoşesc“ de Mircea Neagu, şi
zultatele bune obţinute în aces­ numărul său de duminică, inter­ rit fruntaşilor în producţie un Pe scena căminului cultural din „Spre anii plini de soare“ de
te domenii, dar s-au criticat ne­ viul acordat de tovarăşul Nicolae inedit şi apreciat program ar­ Certeju de Sus s-au prezentat : Gheorghe Bazavan.
ajunsurile şi lipsurile care se Ceauşescu ziarului japonez „Yo- tistic. brigăzile artistice de agitaţie din Corul de cameră al cadrelor di­
mai manifestă, stabilindu-se mă­ miuri Shimbun“. nia şi Veţel, dansatorii şi tara­ dactice — la care se adaugă şi
suri care să ducă la îmbunătă­ Duminică, a început vizita ofi­ EXPUNERE furile din Sulighete şi Ilia, corul ciţiva elevi talentaţi din anii mai
ţirea muncii în anul 1975. Este cială în ţara noastră a primului In sala Clubului „Constructorul" din Dobra, purtătorii obiceiului mari — a participat pînă acum
necesar, conform măsurilor sta­ ministru al Republicii Cooperatis­ din Hunedoara, un mare număr folcloric „măsuratul oilor“ de la la principalele evenimente artisti­
de
vocale
bilite, să se treacă la adoptarea de cadre didactice din municipiu Lăpugiu Săiciva, Sus, grupurile Banpo- ce ale municipiului şi judeţuliti,
şi
Roşcani
din
de programe concrete pe fiecare te Guyana, Linden Forbes Samp- s-au întîlnit cu tovarăşul Gheor­ toc, precum şi interpreţii monta­ cel mai recent succes înscris in
produs în parte, pentru încadra­ son Burnham, efectuată la invi­ ghe Ordeanu, secretarul comitetu­ jului muzical-literar de la Şcoa­ palmares fiind apreciata evoluţie
rea în normele de consum, să taţia primului ministru al Gu­ lui de partid din I.C.S.H., care a la generală din Brănlşca. din cadrul festivalului coral de
se îmbunătăţească tehnologiile vernului Republicii Socialiste susţinut expunerea „Hunedoara — La Ribiţa au participat : brigada Ia Orăştie.
prezent şi perspective de viitor".
de fabricaţie,, să se extindă fo- România, Manea Mănescu.
-