Page 7 - Drumul_socialismului_1975_03
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6050 ® MARŢI, 4 MARTIE 1975 Pag. 7
1^—BBiaBMMBaa>BaB8aBWB«imMliri IMt HfOBB 9BJEiu«2aB3ES
Trei decenii de la instaurarea ia 6 martie 1945
a primuiui guvern democratic din istoria ţării
;
Ue şplsod memoratei din,
lupta, pemtiiu democraţie I SIMPOZIOANE Au prezentat de comunicări martie 1945.
evenimentelor
G
la
:
conf.
Sîmbătă seara, Ia căminul cultura! univ. dr. Gh. I. Ioniţă, de la Univer
Bucureşti,
prof.
din Băcia a avut loc un simpozion sitatea — Deva, Mircea dr. Maria
Creţn
di
Valea,
închinat evenimentelor de acum 30
In vălmăşagul evenimentelor Gen. N. Rădescu : „Domnilor cat spre sfîrşitul lunii februarie de ani, cînd, prin lupta maselor rectorul Muzeului judeţean, Con
stantin
directorul
©e au premers memorabilul act miniştri, întrucît nu mă socotesc 1945, forţele democratice au re populare, sub conducerea Partidu Deva a Maracu, Naţionale a Filialei
R.S.R.,
Băncii
de la 6 martie 1945 — în încleş In vină după nici o formă, de purtat o biruinţă strălucită, înlă- lui Comunist Român, a fost Instau loan Frăţilă, directorul Filialei De
democratic
din
tarea dintre forţele democrate şl clar de la început că nu demi turînd, la 28 februarie, guvernul rat primul guvern vorbit cu acest va a Arhivelor statului, Zevedel
Istoria
ţării.
Au
reacţionare — multe sînt faptele sionez...“ condus de generalul adjutant Ni- prilej : conf. univ. dr. Gh. I. Ionl- Ştef, directorul Direcţiei judeţene
Wardcgger
care s-ar cuveni evocate, dar Dr. Petru Groza : „Eu văd, oolae Rădescu. ţă, de la Universitatea Bucureşti, de statistică, Nicolae cercetători şl
la
Ştefan
Marinescu,
dintre toate poate cele mai pro domnule general Rădescu, că dv. Încercările liderilor P.N.T„ prof. dr. Maria Creţu, secretar al Filiala Deva a Arhivelor statului.
funde semnificaţii pentru vremu vă pregătiţi pentru o lovitură P.N.A. şi ale monarhiei de a for Comitetului municipal de partid
rile de atunci, de azi şi de tot de stat, ca să înlăturaţi demo ma un alt guvern cu majoritate Deva, şi prof. dr. Mircea Valea, di EXPOZIŢIE
deauna, ie are următorul episod craţia şi să introduceţi dictatu reacţionară sub preşedinţia lui rectorul Muzeului judeţean.
desprins din desfăşurarea uneia ra. O spun serios“. Rarbu Ştirbey a fost zădărnicită. Sîmbătă, în sala de conferinţe a
dintre şedinţele Consiliului de Gen. Rădescu : „Dv. vreţi să Zile în şir au loc zeci de ma ☆ ' Muzeului judeţean din Deva, a a-
vernisajul
expoziţii
Miniştri în luna februarie 1945. schimbaţi prefecţii din ţară. Ce nifestaţii populare de stradă, cul- vut loc împlinirii a unei de ani
30
consacrate
Deva,
Ieri,
Incercînd să-şi intimideze co drept aveţi dv. să schimbaţi pre minînd cu cea de la 6 martie popular la judeţean în sala Consiliului de la instaurarea primului guvern
un
s-a
desfăşurat
laboratorii din guvern cu vorbe fecţii ? Vă rog să răspundeţi la 1945, cînd aproape 800 000 de ce larg simpozion consacrat aniversării democratic din istoria ţării.
mari şi dure despre intenţiile cu această chestiune... Nu va fi gu tăţeni din Bucureşti şi Împreju
oare dorea să pună stavilă valu vern F.N.D. în ţară la noi !“ rimi îşi manifestă hotărîrea ne
lui manifestaţiilor democratice Gh. Gheorghiu-Dej : „Aţi spus clintită de a impune Instaurarea
ale poporului dezlănţuit pe stră că nu vreţi să demisionaţi... Este guvernului democrat. In acele
zile Capitalei şi celorlalte oraşe o situaţie destul de critică, pe
din
ale ţării, generalul adjutant N. care nu putem s-o negăm, însă momente, comunist, însărcinarea parti
formaţiunile
pa
dului
IRădesou — pe atunci prim-mi- noi vă vom sili să demisionaţi... AMPLA PARTICIPARE ACŢIUNI POLITICO-EDUCATIVE
nistru — spunea ! „In situaţia pe Nimeni nu se poate crampona la triotice se aflau în stare de mo
care o am, mă voi opune din guvern atîta vreme cît ţara se bilizare, aşteptînd ordinele de LA MUNCA PRODUCTIVA DEVA. Din Iniţiativa Comitetului
toate puterile şi dacă este vorba găseşte în primejdie. Soluţia este luptă. Războiul civil trebuia însă In unităţile industriale, de con judeţean »1 femeilor, la Deva a a-
să ajungem la război civil îl vom demisia dv. şi noi o vom obţine. evitat ! Pentru acest lucru comu strucţii, transporturi, în comerţ, vut loc un simpozion cu tema „Exi
face domnilor, oricare ar fi re Vom ridica poporul şi vă vom a- niştii militaseră şi militau cu ar cooperaţie, în unităţile agrteoâe genţe ale vieţii şi muncii la sate
zultatul“. răta noi ce înseamnă voinţa po socialiste, în domeniile învăţămîn- în lumina Programului partidului“.
După cîteva clipe de linişte, porului... Vă spunem împreună doare. Pentru orice eventualitate tului şi sănătăţii lucrează peste Au participat preşedinte de C.A.P.,
prevestitoare de furtună, a răsu cu ţara i Plecaţi ! Noi ştim ce re ei pregăteau însă masele. In fa 44 500 de femei. In procesul amplu brigadiere, contabile, preşedinte de
comisii din unele unităţi.
socialis
de
şl
profund
edificare
a
nat apoi în sala de şedinţă glasul prezentăm în ţară. Este în inte ţa situaţiei create, regele nu a mului multilateral dezvoltat ele a- De asemenea, la C.A.P. Simeria
doctorului Petru Groza, în urma resul ţării să plecaţi !“ mal putut să nesocotească voinţa duc o contribuţie preţioasă, punîn- a avut loc un schimb de experien
căruia istoria României avea să Dr. Petru Groza : „Concluzia i populară şi a trebuit să accepte du-şi In valoare priceperea, talen ţă cu membrele cooperatoare din
agricole
unităţile
înregistreze următorul dialog : din clipa de faţă aceasta nu mai guvernul propus de Frontul Na tul şi hărnicia. In întrecerea so cultivă legume. din judeţ care
cialistă pe anul 1974 au fost decla
Or. Petru Groza : „Guvernul este o guvernare democratică, ci ţional Democrat. rate fruntaşe peste 500 de femei. LUPENI. La cinematograful „Cul
(Rădescu — n.n.) s-a constituit o dictatură...“ Astfel, la 6 martie 1945, a fost tural“ a avut loc o expunere despre
la 6 decembrie 1944 cu membrii Din acel moment, mai vizibil instaurat, după cum se arată in IN FRUNTEA ÎNTRECERII politica externă a partidului şi
recrutaţi din diferite grupări şl decît oricînd pînă atunci, genera Programul partidului nostru, „pri întrecerea socialistă ce se desfă statului. Au participat peste 350
din
A
oraş.
de
partide care s-au hotărît să co lul N. Rădescu se afla in faţa mul guvern democratic — gu şoară în acest ultim an ai cinci film femei marginea vizitei urmat un
pe
tovarăşu
laboreze. Deunăzi, ieri sau alaltă începutului... sfîrşitului guvernă nalului a căpătat un avînt deosebit lui Nicolae Ceauşescu în America
ieri, a văzut lumina zilei un jur rii sale. vern revoluţionar democratic cu In colectivul fabricii „Vîscoza“ Lu- Latină.
nal al Consiliului de Miniştri, Toate cele petrecute în cursul pronunţat — caracter a muncitoresc- peni. Bobinatoarele, ilepănătoaTele, VULCAN. Peste 150 de femei
ţărănesc
expresie
colaborării
prin care se desfiinţează trei lunii februarie 1945 în România prelucrătoarele de fire, între care casnice din cartierul Coroieşti au
Suzana
Cornoiu,
Patolci,
Vi
subsecretariate de stat. Intrucit ■— şi mai ales provocările sumbre largi a forţelor ce se pronunţau Maria Vătăman. Ioana Coropiţă, Ma luat parte la o expunere asupra rea
orica
lizărilor
sociale
ale
din cele trei subsecretariate de de la 24 februarie —, conducînd pentru adinei transformări revo ria Stoiculcscu şi altele obţin lună României economice şi ultimele alegeri
la
de
stat desfiinţate unul cădea, con tot mai evident pe generalul N. luţionare sociale şi politice“. de lună depăşiri însemnate do pînă în prezent.
form acordului nostru oare stă Rădescu spre apusul carierei sale Cu toate că Dr. Petru Groza plan. Acum, în cinstea zilei fe HUNEDOARA. Peste 100 de tinere
la baza constituirii guvernului, politice, au format obiectul unor nu era şi nu fusese membru al meii, ole şi-au depăşit sarcinile de care votează pentru prima dată au
în lotul F.N.D., desigur că noi nesfîrşite comentarii din partea partidului comunist, manifestînd plan cu 15—20 Ia sută. avut o întîlnire cu tovarăşul Eu
nu putem admite acest lucru, gazetarilor de pretutindeni care încredere deplină In spiritul său CALITATEA PRODUCŢIEI, gen Avram, secretar al Comitetu
în
partid,
municipal
care
■nici ca fond şi cu atît mai puţin manifestau interes pentru reali PREOCUPARE MAJORA lui s-a vorbit de despre însemnătatea
li
ca formă. ...Această procedură a- tatea românească. Din multitudi patriotic, democratic, ferm, ro alegerilor de la 9 martie. Apoi, 3
Pentru
muncitoarele
rată că am ajuns la o adincire nea mărturiilor vremii, ne rezu bust, Partidul Comunist Român bricii „Vidra“ Orăştie secţiilor fa membri ai cenaclului „Flacăra“
îmbunătă
în căderea noastră pe panta a- măm a reproduce ceea ce nota nu a ezitat, în plin avlnt revolu ţirea calităţii producţiei se situează din localitate au citit din creaţiile
cestor complicaţiuni politice, de la 28 februarie 1945 coresponden ţionar, să-i încredinţeze cele mai pe acelaşi pian cu îndeplinirea şi lor închinate alegerilor.
unde nu se mai poate trece mai tul din Bucureşti al ziarului su înalte şi responsabile funcţii în via depăşirea sarcinilor cantitative. în HAŢEG. Comitetul orăşenesc a*
departe şi este cel mai firesc şi edez „Svenska Dagebladet“ i In ţa publică şi In conducerea de că la începutul lunii februarie co femeilor, împreună cu cinematogra
fe
3
cel mai natural lucru pe oare îl cîteva zile se va decide dacă ra stat — inclusiv pe aceea de prim- misia de femei din întreprindere ful, au în organizat s-au întîlniri cu aspec
meile
dezbătut
care
rîndurile
lu
In
aşteptăm, ca regulă elementară, dicalii de stingă (comuniştii — ministru — misiuni pe care el a lansat chemarea ca tuturor cinstea te ale condiţiei femeii în ţara
în
crătoarelor
ca domnul primrministru, ca dom n.n.) vor lua puterea totală, exclu- zilei femeii să îmbunătăţească ca noastră. Fiecare întîlnire a fost
nul preşedinte al Consiliului zînd complet grupările burgheze, le-a îndeplinit cu fidelitate şi litatea produselor astfel înclt să urmată de un film. Cercul de e-
nostru să tragă toate consecin sau dacă va izbucni războiul ci spirit de răspundere, manifestîn- nn se înregistreze nici un refuz ducaţie socialistă a organizat o ex
ţele. Noi denunţăm acordul şi vil...“ du-şi cu consecvenţă şi rodnicie de la beneficiarii Interni şi externi. poziţie cu lucruri de mină. foto
cerem domnului prim-ministru, intr-adevăr, în cîteva zile, proeminenta sa personalitate pro Obiectivul întrecerii a mobilizat montaje cu aspecte din viaţa fe
conştiincioasă
toate
care a constituit acest guvern în soarta bătăliei pentru putere a gresistă. la o activitate evidenţiat în această meilor.
femeile.
S-au
cartierul
ORĂŞTIE.
baza unui acord că partidele li fost hotărîtă de mase. In focul lună muncitoarele Florica Muntea- toarea Eugenia In Cădaru a V, învăţă
ţinut
ex
beral, naţional-ţărănesc şi F.N.D. marilor bătălii politice, economi Conf. univ. dr. GH. I. IONIŢĂ nu, Paraschiva Golea, Ana Petruţa, punerea „Congresul al Xl-lca al
să prezinte demisia cabinetului... l ce şi sociale care s-au intensifi Universitatea Bucureşti V Maria Chişerău, Maria Păun, Ma P.C.R., eveniment de seamă în
ria Becheş, Ana Vinţeler, LIvia Sl- viaţa poporul»! nostru“.
coi, Cornelia Crainic şi altele.
RĂSPLATA MUNCII HARNICE Pionierii şi şcolarii din municipiul
organizează
în
Adunările generale ale coopera Deva programe artistice, prezent boga
lite-
montaje
te
tivelor
agricole
caro
O personalitate politică de seamă: au analizat anul de 1974 au decla rar-muzioale, Zilei simpozioane, Unitatea
producţie
şezători,
economico-
activitatea
femeii.
închinate
produotivă
pe
rat fruntaşe în muncă peste 200 de de pionieri de la şcoala generală
femei. în unităţile din raza consi nr. 5 a prezentat în satul Cirjiţi
Dr. Fetru Groza, liului intercooperatist Deva femei, fost preună program ţara“, în timp ce pio
artistic
„Votăm
nn
îm
au
cu
în
fruntaşe
29
de
declarate
tre care amintim pe Valeria De- nierii Liceului nr. 2 au prezentai
la
casa
mea, Elena Vasile, Itozalia Juxj, rar-muzlcal alegătorului şi montajul lite-
avînt
pe
fiu al meleagurilor Imnedorene na Popovici, Silvia Petrescu. Junea. Sînzia- al patriei pămînt“. pionierii din toate
„Tinereţe
Bodca,
Sofia
Viorica
asemenea,
De
agricolă
In
bune
printre
Vialcu, cooperativa cele mai din Aurel şcolile participă activ la acţiunea
au
fost declarate Viorica Tira, îngri- dc colectare a deşeurilor.
Preşedintele primului guvern re lansată de Partidul Comunist în- satisfacţia să participe în modul jitoaxe de vite de la înfiinţarea
voluţionar din istoria României, suşindu-şi-o cu totală răspundere cel mai direct la elaborarea planu cooperativei, Saveta Maeraş şi Li Clubul presei pioniereşti,
na Dînşorean.
Dr. Petru Groza, a iost şi rămîne şi angajare. Convins de Justeţea şi lui de înlăturare a monarhiei. în Deva
una din cele mai complexe perso necesitatea concentrării forţelor de dimineaţa zilei de 30 decembrie
nalităţi politice din ţara noastră. mocratice şi progresiste într-un 1947, Dr. Petru Groza, împreună cu
Prezent în viaţa politică de-a front comun de luptă împotriva Gheorghe Gheorghiu-Dej, a înmâ
lungul unei perioade de peste 40 fascismului, Dr. Petru Groza s-a nat ultimului reprezentant al mo Rezultate de prestigiu
de ani, martor şi participant aotiv înrolat febril în lupta antifascistă, narhiei, spre semnare, actul de
la cele mai importante momente avînd un rol de frunte în materia abdicare, obligîndu-1 să părăsească
din istoria acestor ani, Dr. Petru lizarea ideii de front popular. Du ţara.
Groza s-a evidenţiat prin remarca pă cum se ştie, la 24 septembrie Un mare merit şi un rol de bază îsi întrecerea socialistă
bile trăsături de om politic şi de 1935, în casa Dr. Petru Groza de la a avut Dr. Petru Groza în atra
stat, a demonstrat un puternic simţ Băcia s-a încheiat acordul între gerea maselor ţărăneşti pe făgaşul
ail realităţilor, o veritabilă capaci Frontul Plugarilor şi Madosz, că luptei revoluţionare organizate. El (Urmare din pag. 1) judeţul Hunedoara se va număra şl
tate de analiză şi previziune a fe ruia i-a urmat la scurt tâmp acor s-a situat cu consecvenţă pe pozi în continuare printre marii furni
nomenelor social-politice şi econo dul de la Ţebea încheiat între Fron ţia întăririi alianţei de luptă mun- vele de muncă de la C.S. Hune zori de energie electrică ai ţării.
mice din societatea românească. tul Plugarilor, Blocul Democratic, citorcşti-ţărăneşti, a stimulării le doara, I.M. Hunedoara, întreprin
Convingerile sale pregnant patrio Partidul Socialist (Popovici), la găturilor fireşti dintre cele două derea chimică Orăştie, întreprin DUBLU FAŢĂ DE
tice şi progresiste, materializate în- care a aderat ulterior şi Madoszul. clase sociale, stabilite în focul lup derea „Marmura“ Simeria, I.M.C.
tr-o prestigioasă conduită de om Prezenţa activă la cele mal în tei antifasciste şi în acţiunile re Bîrcea, I.F.E.T., „Avicola“ Mintia, PREVEDERILE CONTRACTUALE
politic şi de stat, au fost hotă semnate momente din lupta anti voluţionare din anii 1944—1947. Ma industria locală şi altele. In con
râtoare în alegerea sa ca preşedinte fascistă şi antirăzboinică condusă nifestînd încredere deplină în lup tinuare se depun eforturi pentru a Urmărind obţinerea unor rezulta
al guvernului instaurat de forţele re- de Partidul Comunist Român i-a ta Partidului Comunist Român, a- amplifica rezultatele şi a ridica te cît mal bune în întrecere, ţă
voluţionar-democratice la G martie conferit Dr. Petru Groza, ca re vînd convingerea fermă că prin li prestigiul unităţilor exportatoare în ranii cooperatori din Pui acordă
1915. prezentant al Frontului Plugarilor, nia lui politică, prin ideologia lui, rândul beneficiarilor externi. grijă sporită organizării judicioase
activităţii
a
în
Născut şi crescut pe aceste me un loc important în înfăptuirea se află pe linia progresului socie valorificării eficiente ferma a zootehnică,
rezervelor
leaguri hunedorenc, în atmosfera actului istoric de la 23 August 1944, tăţii, Dr. Petru Groza a militat 2 000 TONE FIER RECUPERAT de creştere a efectivelor şi produc
de clocotitor patriotism ce a pre In răsturnarea dictaturii nulitaro- consecvent pentru înţelegerea de ţiei animaliere. Drept urmare, uni
mers actului unirii din 1918, Dr. fasciste şi încadrarea României pe către masele ţărăneşti a rolului O acţiune de o deosebită semni tatea a reuşit să obţină şi să li
Petru Groza s-a încadrat şi s-a drumul progresului economic şi so conducător al partidululi, pentru ficaţie s-a încetăţenit la Uzina nr. vreze suplimentar la fondul de stat
călit de timpuriu în focul luptei cial. Pentru Dr. Petru Groza, pa angajarea plenară a Frontului Plu 7 — transporturi uzinale de la
o cantitate de peste 5 003 1 lapte,
pentru libertate naţională, pentru triotul înflăcărat şi democratul con garilor la traducerea în viaţă a C.S. Hunedoara. Este vorba despre ceea ce reprezintă o depăşire a
înfăptuirea statului unitar naţional vins, ziua de G martie 1945, cînd programului Partidului Comunist recuperarea .fierului vechi din in prevederilor contractuale pe lunile
român — visul de veacuri al tutu 1 . s-a încredinţat de către forţele Român. cinta combinatului. La ultima „ie ianuarie şi februarie cu peste
ror românilor —, a militat cu răs revoluţionare funcţia de preşedinte Istoria a validat faptul că atît şire“ pe teren, cei 300 de mecanici la sută. O contribuţie meritorie 100
la
pundere pe tot parcursul vieţii şi al guvernului, a însemnat nu nu convingerile politice cît şi întrea şl ajutori dc mecanici au colectat obţinerea acestui succes au adus-o
activităţii sale pentru respectarea mai recunoaşterea unei activităţi ga activitate desfăşurată de Dr. şi trimis spre oţelării 2 000 tone îngrijitorii de animale Zanfira Olă-
şi întărirea independenţei şi suve de o mare bogăţie şl probitate, cf Petru Groza au urmat sensul firesc fler vechi. lău, Şerlca Gherman, Lucreţia Su-
ranităţii naţionale — dragostea de mai ales îndemnul spre o activita al evoluţiei sociale, mcnţinîndu-se ciu şi alţii.
patrie fiindu-i călăuză şi crez în te mai complexă, subordonată in AU ÎNCEPUT LUCRĂRILE
întreaga sa viaţă şi activitate. întregime intereselor majore ale cu consecvenţă pe linia progresu
lui social, ceea ce ne dă dreptul DE AMENAJARE CU 14 ZILE MAI DEVREME
Cînd la orizontul vieţii politice ţării, ale poporului. Ca şef al pri
internaţionale au apărut norii în mului guvern democratic din isto să apreciem că In înaltele funcţii A COMPLEXULUI ENERGETIC Cooperatorii de la Cooperativa
tunecaţi ai fascismluui, cînd ma ria României, a avut posibilitatea deţinute în viaţa politică şi de stat DIN MUNŢII RETEZATULUI meşteşugărească „Drum nou“ Hu
sele populare se zbăteau în ghea să participe la elaborarea şl apli şi-a făcut pe deplin datoria, apor nedoara şi-au îndeplinit sarcinile
rele crizei economice din 1929—1933, carea celei mai democratice refor tul său la dezvoltarea democratică De cnrînd, constructorii Trustului primelor două luni din ’75 cu 14
sentimentele sale de adine patrio me agrare din viaţa ţărănimii noas şi progresistă a României consaerîn- de construcţii hidroenergetice s-au zile mai devreme, realizind o pro
tism l-au determinat la o luptă tre. du-1 ca una din personalităţile de stabilit în zona Haţegului şi a ducţie suplimentară în valoare de
deschisă, militantă. Pe acest teren seamă ale poporului nostru. Munţilor Retezat şi au început pri aproape 1 milion lei, concretizată
al luptei antifasciste, patriotul de Republican convins, cel care spu mele lucrări în vederea construirii In numeroase costume pentru băr
mocrat, preşedintele Frontului Plu nea In tinereţe că „ultimul meu unui important complex energetic, baţi şl femei şi alte articole, con
garilor, se va Intîlni cu comuniştii, rege a fost Decebal, după moartea Prof. dr. MARIA CREŢU cu o putere instalată de 349 MW. fecţionate peste plan. (V. Grigo-
ideea unui front popular antifascist, lui am devenit republican“, a avut Deva Cu lucrările ce se vor executa aici, raş — corespondent).