Page 12 - Drumul_socialismului_1975_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6055 ® MARŢI, 8 APRILIE 1975

Buna instruire şi folosire a activului k partid—pîrghie iazefeie de perete Io concurs

PROBLEMATICA MAJORĂ tiv, gazeta de perete „Constructo­
însemnată în conducerea activităţii politice şi economice tetului dc partid, sindicat şl U.T.C. şi comitetului sindicatului dc pe şan­
rul", organ al comitetului de partid
Gazeta de perete, organ al Comi­
din cadrul I.R.E. Deva, nu are un tierul 2 industrial al T.C. Deva. a
intrat în noul concurs cu o activi­
aspect impozant, dar reţine atenţia tate hună. Activitatea de producţie
— La I.M. Barza activează 61 consultăm activul de partid sînt tarul general al partidului, tova­ prin varietatea şl tematica actuală a loturilor, ritmul, calitatea, discipli­
organizaţii de bază şi 10 comite­ trimiterea proiectelor planurilor de răşul Nicolae Ceauşescu, unele a articolelor Inserate în rubricile na muncii, probleme cu care se
el, articole ce se referă mai ales
te de partid, cuprinzînd peste măsuri spre studiu la organizaţii­ legi şl acte normative, dar mai cu la aspecte legate djrect de produc­ confruntă şantierul, sînt prioritare
2 800 comunişti, ceea ce înseamnă le de bază, unde se fac observaţii seamă instrucţiunile C.C. al P.C.R., ţie, de locul de muncă. în tematica articolelor gazetei. In
mai bine de 54 la sută din totalul şi propuneri, îmbogăţindu-se ast­ intr-un cuvînt, urmărim consec­ Dealtfel, acesta este scopul şl actuala ediţie, articolul: „Să mun­
cim cu răspundere pentru realiza­
angajaţilor. în munca noastră de fel planurile noastre de muncă, vent ridicarea nivelului de pregă­ rolul gazetelor de perete şi se vede rea planului" e un epilog al ulti­
zi cu zi ne bizuim pe membrii de sondajele în rîndurile comuniştilor tire politică şi ideologică, genera­ că colectivul de redacţie de aici mei şedinţe operative în care s-a
partid, pe un larg activ, format cu ajutorul unor colective anume lizarea metodelor bune de lucru, cunoaşte bine acest lucru. Cînd fa­ dezbătut stadiul realizării planului.
din aproape 400 de comunişti — constituite, organizarea de discuţii cunoaşterea sarcinilor de produc­ cem această remarcă, nu ne refe­ Cum concluzia a fost încetinirea
precizează pentru început tovară­ cu grupuri de comunişti, pe diver­ ţie la fiecare loc de fnuncă. rim numai la calitatea articolelor ritmului, articolul ' cu pricina dez­
afişate în momentul de faţă la ga­
şul Nicolae Pantea, secretarul co­ se teme, îndeosebi asupra celor ce — Urmează să vorbiţi şi despre zetă, ci ne referim mai ales la o văluie cauzele — slaba participare
a conducerilor loturilor pentru or­
mitetului de partid de la I. M. se impun soluţionate în momentul modul cum folosiţi activul de interesantă iniţiativă: colectivul de ganizarea producţiei, indisciplina la
Barza. respectiv. partid. redacţie a adresat un apel cu ca­ , unele fronturi de lucru, — chemînd
— Concret, cum consultaţi, în racter permanent cititorilor ei din Ia mobilizarea tuturor forţelor pen­
întreprindere, prin care sînt rugaţi
rezolvarea anumitor probleme, a- ■— Majoritatea comuniştilor din să devină colaboratori perseverenţi tru onorarea cu răspundere a sar­
ceastă însemnată forţă care sînt activul nostru de partid au o ex­ ai gazetei, astfel ca ea să reflecte cinilor de plan. Sub titlul „Ale cu
comuniştii, activul de partid al fn spfrftu! şl exigenţele perienţă bogată şi îndelungată in preocupările zilnice ale colectivului sînt materialele rămase la obiecti­
vele construite şi predate ’ benefi­
comitetului ? muncă. Avem şi tineri al căror de aici pentru realizarea sarcinilor ciarilor de luni de zile?", articolul
elan se îmbină armonios cu expe­
— Rezolvarea complexelor sarcini rienţa vîrstnicilor. Aş vrea să de producţie Ia fiecare loc de mun­ ia atitudine împotriva risipei, adre-
ce ne revin nu ar fi posibilă dacă documentelor subliniez că fiecare membru din că, să ajute la învingerea greută­ sîndu-se, concret, maiştrilor, şefilor
ţilor, la promovarea ideilor de pro­
nu am antrena toate forţele de care activul de partid are sarcini( con­ gres şi echitate, la întronarea dis­ loturilor nr. 22 şi 23, de la care
dispunem, dacă nu am consulta şi crete, individuale sau intr-un co­ ciplinei socialiste etc., apel ce se aşteaptă răspunsul faptic. Un alt
folosi bine, chibzuit, membrii de Congresului ai Xf~!@a lectiv, ocuplndu-se şi răspunzînd pare că a devenit deviza gazetei. articol vizează necesitatea încadră­
rii tuturor absolvenţilor şcolilor de
partid, activul comitetului. Con­ de anumite probleme. Zilnic, sau Dintre articolele aflate în momen­ calificare în echipele cu profilul
cret i de 3-4 ori pe an convocam ori de cîte ori comitetul de partid tul de faţă la gazetă remarcăm cel meseriei pentru care s-au pregătit,
activul de partid, pe domenii de găseşte de cuviinţă, trasează sar­ intitulat „Avarie şi... intervenţie", iar suplimentul „Ghimpele" com­
semnat de ing. Constantin Cristoi,
activitate, şi punem în discuţie o — Firesc, periodic, activul de cini unor membri din activul de şeful oficiului de calcul şi respon­ bate — prin caricaturi, susţinute
problemă deosebită, care se im­ partid este instruit, înarmat cu partid, constituie colective, cărora sabil al colectivului de redacţie al cu texte la obiect — indisciplina,
faptele
reprobabile
trenează,
care
pune a fi soluţionată cît mai ur­ sarcinile ce se pun la ordinea zi­ le încredinţează rezolvarea unor gazetei, în care se relatează pe uneori, bunul mers al muncii.
gent. Asupra acesteia cerem păre­ lei. probleme pe care activitatea po­ scurt un fapt de muncă deosebit,
rea tovarăşilor din activul de — Instruirile sînt lunare, cîte litică şi economică le cere. mai precis o intervenţie de noapte O RUBRICA CONSACRATA
a formaţiei de lucru de la centrul
partid. Cu cîteva luni în urmă, de 2-3 ore, la care participă secreta­ Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae de înaltă tensiune care, sub condu­ PROPAGANDIŞTILOR SI
pildă, aveam o situaţie necores­ rii organizaţiilor de bază şi ai co­ Ceauşescu la Congresul al Xl-lea, cerea directă a şefului centrului, CURSANŢILOR
punzătoare în ceea ce priveşte în­ mitetelor de partid, preşedintele acţionăm perseverent pentru lărgi­ ing. Eduard Wurm, dînd dovadă de Gazeta de perete „Minerul" de
cadrarea în consumurile specifi­ sindicatului, secretarul organizaţiei rea şi intensificarea muncii activu­ bună organizare şi răspundere e- ia secţia mină a E.M. Deva publi­
ce de materiale, depăşiri la pre­ de tineret. Facem şi instruiri tri­ lui de partid, a celorlalţi comu­ xempiară, a remediat în timp re­ că, la fiecare început de lună, o
cord o avarie pe linia ce alimenta
ţul de cost. Am discutat cu acti­ mestriale diferenţiate, pe domenii zona minieră Uricani. rubrică ce se adresează propagan­
vul din domeniul economic aceas­ de activitate : cu secretarii şi loc­ nişti, pentru întărirea răspunderii Şi celelalte articole, toate la zi, diştilor şi cursanţilor, prin care se
anunţă tema ce va fi dezbătută în
tă situaţie. Pe baza propunerilor ţiitorii, responsabilii cu probleme fiecăruia fâţă de sarcinile ce le tratează aspecte interesante, unele învăţămîntul politico-ldcologic, bi­
are, convinşi că numai prin parti­
şi concluziilor desprinse, comitetul eductaive, economice, social-profe- critice, legate de producţie, de lo­ bliografia şi unde se poate procura
de partid a întocmit un plan de sionale, ca şi instruiri anuale. în ciparea activă şi conştientă a tu­ cul de muncă. sau consulta materialul bibliografic.
măsuri cuprinzător, cu sarcini pre- cadrul acestor instruiri am renun­ turor comuniştilor, a întregului O singură observaţie critică: ga­ După încheierea învăţămîntului,
•ise pe secţii, servicii, sectoare şi ţat la expunerile lungi, plicticoase. colectiv mineresc la elaborarea cît zeta nn are denumire nici în mo­ prin această rubrică se vor face cu­
mentul de faţă. Sugerăm colectivu­
jameni. îndeplinirea întocmai a Punem accent pe dezbateri şi ac­ şi la înfăptuirea hotărîrilor, vom lui gazetei să-i găsească o denu­ noscute temele expunerilor şi altor
acţiuni ale muncii de propagandă
îcestora a condus nu. numai la tivităţi practice, pe sarcinile cu­ obţine rezultate bune în produc­ mire adecvată pc care să o afişeze pe perioada de vară.
ţie, precum şi în formarea unei
emedierea situaţiei, dar şi la re- rente şi responsabilităţile ce revin Ia gazetă. FĂRĂ TITLU, FARÂ ARTICOLE
Jucerea cheltuielilor la mia de lei fiecăruia la locul de muncă. Urmat înalte conştiinţe muncitoreşti, co­ MIRCEA LEPĂDATU
cu 7,4 lei, la realizarea a peste 10 rim ca întregul nostru activ să muniste I La autogara din oraşul Haţeg e-
milioane lei economii la preţul de cunoască şi să aplice hotărîrile or­ „CONSTRUCTORUL" IN ACŢIUNE xistă o gazetă de perete care, cre­
dem, este unică în felul ei. Gazeta
cost. Avem multe exemple de a- ganelor de partid superioare şi Convorbire realizată de Abordînil tematica majoră pe ca­ sus amintită nu are nici un articol
cest fel. Alte forme prin care proprii, indicaţiile date de secre­ GH. I. NEGREA re o ridică munca întregului colec- şi nici nu este menţionat cine sînt
membrii colectivului de redacţie,
probabil tocmai pentru a nu putea
. v% t ................. ..... ..................... ................................... ......... v % ... . .......... fi traşi la răspundere.
Oare în cadrul autobazei din Ha­
f Actualitatea, politică ţeg nu se găsesc destule subiecte
care să merite a fi dezbătute în
cadrul articolelor care să fie afi­
. • •*" ■ . ...,\....v • • • • ..*.AV.\a /.'.VaIv *>*4. . , .v,v,V.'. . .V. . "... ■ . . . . . . i. . •'X'.*".'* A. .. j şate în această gazetă?
PRiOCtIPARi pmeij STĂRUITOARE . e Jir oaq 1) gaţiei române care va participa INDIFERENŢĂ
A fost aprobat mandatul dele­
Cum s-ar putea numii — dacă nu
îmbunătăţirea finisajului noilor la Conferinţa de la Geneva pen­ indiferenţă — atitudinea organiza­
locuinţe. tru examinarea modului de apli­ ţiei de partid de la C.A.P. Spini
Convorbire cu tovarăşul GRIGORE BOERU, Pe agenda şedinţei Comitetului care a tratatului cu privire la faţă de gazeta de perete afişată la
sediul unităţii, la care nu s-a mai
Politic Executiv s-au mai aflat
secretar al comitetului de partid de la şantierul IV măsuri privind sporirea popula­ neproliferarea armelor nucleare. putut citi un articol de nu se ştie
Au fost rezolvate în continuare
al I.C.S. Hunedoara ţiei, asigurarea condiţiilor tot probleme ale activităţii de partid cînd. Nu am putut afla nici cînd
mai bune de ocrotire a mamei şi şi de stat. se va produce un reviriment în ac­
tivitatea gazetei, deoarece acum „se
Comitetul de partid de la şan­ nea, stimulează răspunderea, dis­ copilului, îmbunătăţirea condiţii­ în cursul săptămînii care s-a caută" un responsabil al colectivu­
tierul IV al I.C.S. Hunedoara ciplina, ordinea, trăsături specifice lor 1a creşe şi grădiniţele de încheiat, din bogata activitate lui de redacţie...
manifestă o preocupare constan­ activităţii de partid. copii ; propunerile de finalizare a politică internă mai semnalăm i
tă şi stăruitoare pentru întărirea — Este, intr-adevăr, educativă acţiunii de cooperare dintre Ro­ întîinirca t o v a r ă ş u l u i Nicolae
rîndurilor partidului numeric şi această latură, ea familiarizînd pe mânia şi Iugoslavia în construc­ Ceauşescu cu tovarăşul Ionas Sa- Schimb de experienţă
calitativ. După cum ne spune to­ cei invitaţi mai ales cu spiritul ţia sistemului hidroenergetic şi vimbi, preşedintele Uniunii Na­
varăşul Grigore Boeru, secretarul muncii de partid. Dar, parcă nu de navigaţie Porţile de Fier II ; ţionale pentru Independenţa To­
comitetului de partid, această pre­ este suficient. ascultarea unei informări privind tală a Angolei şi semnarea De­ Sîmbătă a avut loc la Petro­
ocupare este intr-un fel integrată — Nici nu ne rezumăm la atî- desfăşurarea fazei actuale a lu­ claraţiei Comune cu privire la şani o consfătuire cu caracter de
in munca de educare politico- ta. Comitetul de partid are lunar crărilor Conferinţei pentru secu­ vizita în ţara noastră a acestei schimb de experienţă pentru ge­
ideologică, culturală şi profesio­ întâlniri cu tovarăşii despre care ritate şi cooperare în Europa. delegaţii ; primirea Ia tovarăşul neralizarea iniţiativei „Brigada de
nală a întregului colectiv de con­ vorbim. Ce sînt aceste întîlniri ? Comitetul Politic Executiv a Nicolae Ceauşescu a ambasadori­ producţie şi educaţie socialistă",
structori, precum şi în cea de Dăm cîte o temă spre studiere : examinat unele aspecte în legă­ lor Italiei şi Pakistanului, a de­ la care au participat secretari ai
întărire a capacităţii de organiza­ drepturile şi îndatoririle membri­ tură cu pregătirile pentru Confe­ legaţiilor şi grupurilor de ziarişti organizaţiilor de partid din ex­
re, influenţare şi determinare a lor de partid, ce inţelegem prin rinţa partidelor comuniste şi mun­ din Iordania, Tunisia şi Filipine. ploatările miniere, preşedinţi ai
fiecărei organizaţii de bază. omul nou, al societăţii socialiste citoreşti din Europa şi a reafir­ S-a anunţat în presa centrală comitetelor sindicatelor, mineri
— O astfel de orientare ni se şi comuniste etc. Tovarăşii stu­ mat necesitatea ca această con­ de vineri vizita preşedintelui şefi de brigadă, maiştri şi cadre
pare justă şi necesară, tovarăşe diază din Statutul partidului, din ferinţă să servească unităţii şi Nicolae Ceauşescu, împreună cu de conducere. In cadrul consfă­
secretar; dar aţi vrea să vă refe­ Program, Raportul la Congresul al întăririi solidarităţii partidelor tovarăşa Elena Ceauşescu, în tuirii au fost prezentate informări
riţi mai concret la modul în care Xl-lea, Codul principiilor şi nor­ comuniste şi muncitoreşti, a tu­ Mexic, în perioada 7-11 iunie 1975. de către Ioan Cojocaru, miner
acţionaţi în aceste direcţii ? melor eticii şi echităţii socialiste turor forţelor progresiste, să por­ Ţinind seama de starea de do­ şef de brigadă la sectorul III,
— Desigur. Mai întîi subliniez, şi alte documente. La intîlnire nească de la respectarea indepen­ liu declarată în statul Kuweit, Aurel Negru, maistru, de la E.M.
totuşi, faptul că atunci cînd este realizăm o dezbatere în care pu­ denţei şi suveranităţii partidelor, vizita oficială de prietenie a şe­ Lonea, şi alţii, pe marginea că­
vorba de educarea multilaterală a nem accent atît pe cunoaşterea a dreptului fiecărui partid de a-şi fului statului român în această rora s-au purtat dezbateri şi s-au
oamenilor, de mobilizarea lor ac­ precisă a elementelor date, cît Stabili de sine stătător linia po­ ţară a fost amînată pentru o da­ făcut propuneri în vederea extin­
tivă la îndeplinirea sarcinilor şi mai ales pe înţelegerea lor în litică. tă ce va fi stabilită ulterior. derii acestei valoroase iniţiative.
angajamentelor ce ni le-am asu­ strînsă legătură cu munca, cu via­
mat, nu facem nici un fel de se­ ţa. De regulă, noi pregătim bine
parare artificială; toţi trebuie să aceste întîlniri în sensul că dăm
ne îmbogăţim nivelul de cunoaş­ exemple concrete, din viaţă sau 0. 5.M. 2 — toate lucrările fiind
tere, toţi trebuie să muncim în ipotetice, ceea ce face ca oamenii Rubrica tineretului executate prin muncă voluntar-
mod răspunzător pentru îndepli­ să reflecteze la propria viaţă, la patriotică, în afara orelor de pro­
nirea îndatoririlor ce le avem. propriul comportament. Sînt in­ gram.
Organizaţiile noastre de bază, ca teresante şi extrem de utile ase­ Toate aceste succese, la care se
dealtfel şi comitetul, întreprind menea întîlniri. în această lună, „DECADA RECORDURILOR" — mai bine de 1 450 tone fontă peste adună zi de zi, ceas de ceas, mul­
în mod sistematic activităţi con­ de pildă, punem în dezbatere te­ plan şi reducerea consumului de te altele, tinerii siderurgişti şi
sacrate atît oamenilor care doresc ma «Cunoaşterea şi aplicarea în PRILEJ DE AFIRMARE A cocs metalurgic cu 1,6 kg pe to­ constructori din Hunedoara le în­
să intre în rîndurile partidului, viaţă a sarcinilor statutare". A- na de fontă; uteciştii din secto­ chină zilei de 1 Mai — Zilei mun­
cit şi celor care au intrat, dar daug aici şi faptul că toţi cei ca­ HĂRNICIEI Şl INIŢIATIVEI rul de laminoare au contribuit la cii ca şi Zilei tineretului de la
faţă de care avem datoria pre­ re doresc să intre în rîndurile depăşirea sarcinilor la zi cu 6 900 2 Mai.
gătirii lor .continue. partidului sînt încadraţi în învă- TINEREŞTI
— S-o luăm sistematic; mai în­ ţămîntul de partid sau U.T.C. tone laminate finite şi semifabri­ ROMULUS DRAGOŞ
cate; peste 4 000 de tineri au luat
tîi despre oamenii care doresc să — Munca de primire în partid Cele 10 zile ale „Decadei recor­ parte la acţiunile de muncă vo- prim-secreîar
devină membri ai partidului şi în­ trebuie să aibă în vedere cel pu­ durilor“ s-au statornicit pentru... al Comitetului municipal
trunesc condiţiile exigente ale in­ ţin o parte din consecinţe, adi­ 40 de zile la 4 mari unităţi eco­ luntar-patriotică, realizîndu-se lu­ Hunedoara al U.T.C.
crări în valoare de 2 600 000 lei,
trării în partid. că modul în care se reflectă în nomice ale Hunedoarei : C.S.H., din care finanţate în valoare de
— De mai multă vreme ne-am activitatea productivă. Din multi­ I.C.S.H., I.M.II. şi Autobaza de 150 000 lei şi altele. DUMINICA MUNCII PATRIOTICE
făcut obiceiul, pe care îl consi­ plele implicaţii ale acestei ches­ transporturi auto. La combinat Cum spuneam, de la combinat
s-au încheiat, în prezent, zilele
derăm bun, de a-i invita la anu­ tiuni v-aş ruga să vă referiţi „Decada redordurilor" s-a mutat Peste 120 de elevi de la şcolile
mite adunări generale ale orga­ doar la repartizarea forţelor de recordurilor tinereşti în muncă, la I.C.S.H., a fost preluată de şi liceele din Deva au muncit du­
nizaţiilor de bază. De regulă a- partid. desfăşurîndu-se la I.C.S.H. Un către tinerii constructori. Deşi nu minică pe şantierele muncii _ vo-
legem acele adunări în care se — înainte de repartizare voi bilanţ succint al rezultatelor do- putem face încă un bilanţ total al luntar-patriotice. Au fost curăţate
analizează probleme ale îndepli­ spune un lucru : activitatea noas­ bîndite de tinerii siderurgişti ar succeselor obţinute, ne vom re­ 10 hectare de păşuni la C.A.P.
nirii sarcinilor de producţie, tră de primire este orientată în arăta astfel : evidenţiaţi — toţi feri la primele rezultate : S-au Cristur şi Bîrcea Mică şi 500 me­
chestiune în care sînt şi ei im­ mod special spre meseriile de tinerii din secţiile combinatului, colectat peste 150 tone fier vechi, tri liniari de canale de irigaţie la
plicaţi în calitate de membri ai zidari, dulgheri şi fierari-betonişti. cu sublinieri aparte pentru ute- C.A.P. Deva. 60 de elevi de la
colectivului nostru, activitatea or- Aici se simte mai mult necesita­ ciştii de la secţiile: a Il-a furna­ precum şi 2 500 kg deşeuri ne­
Organizaţiilor de masă ş.a. Aceas­ tea întăririi muncii de partid. Cit le, construcţii metalice, laminorul feroase, nivelări şi umpluturi cu Şcoala generală nr. 2 din Călan
au plantat 800 puieţi de salcim,
tă participare are în viziunea despre repartizare, noi avem în de profile mijlocii şi benzi, pămînt pe o suprafaţă de 850 me­
noastră o dublă semnificaţie: pe vedere ca formaţiile de lucru să O.S.M. 2, aglomeratorul 2, lami­ tri pătraţi — la şantierul I, re­ iar aproape 100 elevi au curăţat
de o parte aceşti oameni simt o prezinte o configuraţie omogenă norul bluming-semifabricate, cen­ cuperarea a 3,5 metri cubi mate­ zonele verzi ale oraşului şi au
apreciere din partea organizaţiei din punctul de vedere al numă­ trul de calcul, reparaţii siderurgi­ rial lemnos — la şantierele I şi semănat 50 ari cu plante medici­
de bază. Nu o dată li se cer pă­ rului, pregătirii şi capacităţii ce I; echipele de tineret de la o- IV, executarea a 150 metri pătraţi nale. 250 de tineri din C.S.H. şi
reri asupra chestiunilor luate în membrilor de partid. Formăm şi ţelării au elaborat peste sarcinile tencuieli exterioare la blocul 27, 1. C.S.H. au colectat 190 tone fier
discuţie, ceea ce le stimulează reformăm echipele în funcţie de planului la zi 950 tone oţel Mar­ din micro 7, executarea a 200 me­ vechi, iar elevii de la şcolile ge­
nerale nr. 3, 4, 6 şi Liceul nr. 1
gindirea, acţiunea, iniţiativa. Pe cerinţele producţiei. tin şi electric, încadrîndu-se zi de tri cubi săpături la blocul 28-29,
de altă parte, ei fac cunoştinţă zi, sută la sută, şi în planul sor­ micro 5, montarea a 5 tone con­ din Hunedoara, au săpat 3 000
cu metodele muncii de partid, cu Convorbire realizată de timental ; tinerii furnalişti şi-au strucţii metalice la instalarea e- gropi pentru plantatul arborilor
exigenţele ei, ceea ce, de aseme­ CORNEL ARMEANU adus contribuţia la realizarea a lectrofiltrelor la cuptoarele de la şi arbuştilor ornamentali.