Page 13 - Drumul_socialismului_1975_04

DRUMUL SOCIALISMULUI G NR. 6055 ® MARŢI, 8 APRILIE 1975 Pag. 3

File din epopeea luptei pentru cucerirea independenţei de stat a României

şi a contribuţiei ţării noastre la victoria împotriva fascismului

Partidul Comşist Român—conducătorul luptei iârtiiri străine despre eroismul

ostaşilor români în războiul de
poporuiui nostru împotriva fascismului

•Preluind şi ridicînd pe trepte acţiuni pe cele mai diferite pro­ ţimea răspunderii sale revolu­ independenţă in 1877-1878
mereu mai înalte cele mai bu­ bleme şi în jurul unor variate ţionare, naţionale. In cadrul
ne tradiţii ale luptei poporului revendicări general-democratice, mişcării patriotice îndreptată Cercetarea arhivelor străine de că „România n-a încetat niciodată
român pentru libertate naţiona­ antifasciste, antihitleriste. spre eliberarea României de sub peste hotare a scos la iveală noi de a căuta toate ocaziile favorabile
lă şi socială, comuniştii s-au si­ Este demn de consemnat in jugul hitlerist şi încetarea răz­ mărturii documentare, care permit pentru a-şi crea o poziţie din ce
tuat — o dată cu crearea Par­ acest sens un eveniment politic boiului antisovietic, cea mai ho- cercetarea unor probleme majore in ce mai independentă şi autono­
tidului Comunist Român — în deosebit petrecut pe meleaguri­ tărîtă şi mai combativă forţă din istoria patriei noastre, printre mă", iar corespondentul ziarului
fruntea acţiunilor revoluţionare le hunedorene : realizarea, la socială a constituit-o clasa mun­ care şi cele referitoare la eroismul francez „L’Estafette" arăta că lupta
ale maselor, au cîştigat încre­ Ţebea, în 6 decembrie 1935, a citoare. Mobilizarea maselor ostaşilor români în luptele pentru României împotriva Turciei de-a
derea şi dragostea acestora prin primului acord de Front popu­ largi populare în jurul proleta­ cîştigarea independenţei. lungul istoriei a avut o importanţă
^înflăcăratul lor patriotism, prin lar antifascist, memorabil legă- riatului în lupta împotriva fas­ Se ştie, spre exemplu, că afâit europeană progresistă. „România
abnegaţia şi devotamentul nea­ mi nt încheiat pe baza propune­ cismului a fost opera Partidu­ Franţa din 1795, cit şi Belgia din participînd la război, n-a făcut de-
bătut , faţă de cauza clasei mun­ rilor Partidului Comunist Ro­ lui Comunist Român. In acest 1850, au avut consuli la Bucureşti, cit să continue tradiţia istorică. Ea
citoare, a întregului popor. mân între Partidul Socialist (C. uriaş fluviu patriotic s-a în­ Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova, care totdeauna a luptat pentru civiliza­
Xn anii grei ai ilegalităţii, în- Popovici), Blocul democratic, cadrat şi muncitorimea hune- informau ministerele lor din Paris ţie, pentru cauza europeană". Co­
fruntînd teroarea dezlănţuită de Frontul plugarilor şi Madosz, doreană. Puternica grevă a mi­ şi Bruxelles asupra tuturor pro­ respondenţii de presă englezi, fran­
organele represive burghezo-mo- actul semnat lingă mormîntul nerilor Văii Jiului din primă­ blemelor politice, sociale şi econo­ cezi, italieni sau germani au scos
şiereşti, partidul comunist a des­ lui Avram Iancu şi gorunul lui vara anului 1941, sabotajul pro­ mice. Rareori rapoartele consulilor în evidenţă calităţile deosebite ale
făşurat o amplă activitate de Horea căpătînd astfel semnifi­ ducţiei de război realizat de conţineau date numai asupra eveni­ armatei române. Lemay, corespon­
organizare a luptei clasei mun­ caţia continuităţii luptelor duse metalurgiştii hunedoreni, sau mentului în sine. Ei se informau dentul ziarului „La bien public",
citoare, a ţărănimii şi intelec­ în trecut pentru libertatea po­ împiedicarea transporturilor de pe teren, citeau lucrări şi docu­ declara că după ce a văzut pe ro­
tualităţii, a altor categorii so­ porului nostru. soldaţi şi material de război mente, ziare, vorbeau cu oamenii mâni respingînd atacurile turcilor
ciale pentru apărarea interese­ Partidul Comunist Român a pentru front al ceferiştilor din politici, redînd în rapoartele lor la Calafat, a revenit cu impresii
lor vitale, pentru drepturi şi militat pentru apărarea, cu ori­ Simeria au fost doar cîteva din­ convorbirile avute, în mod confi­ excelente asupra viitorului acestei
libertăţi democratice, împotriva ce mijloace, a fiinţei naţionale tre acţiunile oamenilor muncii denţial „la ureche". La rapoarte, în armate, iar într-un articol publicat
exploatării şi asupririi capita- a ţării împotriva planurilor de hunedoreni. Această luptă a cul­ cele mai dese cazuri, anexau copii în ziarul „La republique franţaise"
listo-moşiereşti, pentru apărarea dezmembrare a României. Parti­ minat cu victoria insurecţiei na­ de pe documente, tăieturi din zia­ se spunea că „şpiritul trupelor ro­
rele locale, manifeste şi scrisori,
independenţei şi suveranităţii dul comunist îşi preciza în acea ţionale armate, antifasciste şi mâneşti pare excelent".
Luptele de la Plevna au fost ur­
naţionale. vreme poziţia sub crezul : „Noi, antiimperialiste din August 1944, memorii originale etc. mărite şi apreciate în mod deose­
Deosebit de interesante sînt ra­
O pagină glorioasă în istoria comuniştii, sîntem gala să apă­ care a deschis o nouă eră în is­ poartele colonelului Gaillard, ataşa­ bit de către corespondenţii de pre­
luptei poporului român pentru răm cu arma în mină indepen­ toria poporului român, drumul tul militar francez, care a stat ală­ să străini. Lachmon, corespondentul
•libertate naţională şi progres denţa României dacă ţara noas­ glorios de făurire a României turi de armata română, şi prin ur­ ziarelor „Bund“ din Berna şi al
social au înscris eroicele bătălii tră va fi silită să ducă un răz­ socialiste independente şi suve­ mare un preţios martor ocular al „Gazetei din Chicago" (America),
muncitoreşti desfăşurate între boi naţional de apărare contra rane. războiului pentru independenţă din ataşat pe lingă Divizia a 4-a, con­
anii 1929—1933 care au culminat imperialismului fascist". Partidul Armata română, cot la cot cu 1877. Pentru a caracteriza în linii dusă de colonelul Angelescu, scria
cu luptele ceferiştilor şi petro­ a dus o luptă consecventă îm­ armata sovietică, a luptat cu generale aceste rapoarte, care întă­ că în ziua de 27 august „...după
liştilor din ianuarie-februarie potriva politicii cercurilor reac­ toate forţele militare şi econo­ resc odată în plus eroismul arma­ primele momente ne primeşte un
1933 — prima mare ridicare a ţionare care păşiseră deschis pe mice pentru zdrobirea şi alun­ tei române, cităm doar următoare­ foc cum nu s-a mai văzut nici la
proletariatului clin Europa îm­ calea trădării intereselor naţio­ garea trupelor fasciste de pe le: »Luptele de la Racova, Vidin, Solferino, nici la Custiozzo, dar
potriva -fascismului — lupte or­ nale. Prezenţa unor largi posibi­ întreg teritoriul ţării. Integrîn- Griviţa şi Plevna Jac cea mai mare lanţul tiraliorilor se ţinea neclintit.
ganizate şi conduse de către lităţi de închegare a frontului du-se activ în efortul militar onoare trupelor române“. Ordinea perfectă domnea în toate
Partidul Comunist Român. popular antifascist în România, comun al coaliţiei antifasciste, Interesante documente conţine şi coloanele care înaintau pas cu pas,
Creşterea pe plan intern a sub conducerea partidului comu­ care avea ca scop final zdrobi­ .corespondenţa Consulatului ameri­ spre reduta cea mare... Cu toate
pericolului fascist, a agresivită­ nist, a fost confirmată şi de re­ rea definitivă a Germaniei hit­ can la Bucureşti. Războiul de inde­ că turcii aruncau cu ploaie de pro­
ţii organizaţiilor fasciste, iar pe zultatele alegerilor parlamentare leriste şi a aliaţilor săi, armata pendenţă este bine consemnat în iectile asupra coloanei noastre, toţi,
plan extern a tendinţelor revan­ clin judeţele Mehedinţi şi Hu­ română şi-a adus contribuţia la mai multe rapoarte ce fac parte de la mic la mare, erau la înălţi­
şarde şi revizioniste ale Ger­ nedoara din februarie 1936. Cu eliberarea popoarelor din Unga­ din această arhivă diplomatică. Re­ mea sacrei lor misiuni. După două
maniei şi ale aliaţilor ei, au prilejul acestor alegeri, forţele ria, Cehoslovacia şi Austria, la feritor la luptele purtate, consulul ore de luptă, turcii erau izgoniţi
ridicat in faţa maselor celor democratice s-au coalizat, asi- încheierea victorioasă a războ­ american a scris în raportul său dintr-o redută pe care o luaseră do­
mai largi problema organizării gurînd succesul deplin al can­ iului în Europa. Participarea din septembrie 1877, următoarele : robanţii cu baioneta". Impresio­
unei riposte comune şi hotărîte. didaţilor proprii împotriva can­ României la războiul antihitle­ „Pentru prima dată, după două su­ nat de eroismul' ostaşilor români,
O asemenea ripostă putea fi re­ didaţilor fascişti care au fost rist, parte integrantă a procesu­ te de ani, românii au făcut război ziaristul scrie in continuare : *Mi-ar
alizată numai în condiţiile ralie­ înfrînţi. lui revoluţionar care se desfă­ şi ei s-au luptat cu vitejie... Tru­ trebui mult timp să-i numesc pe
rii intr-un front comun a tu­ în august 1940, cînd României şura în ţară, a constituit unui pele române au luptat splendid, toţi bravii. Niciodată n-aş fi cre­
turor categoriilor sociale şi for­ i-a fost impus dictatul fascist din momentele eroice ale isto­ chiar miliţia care era în prima li­ zut să văd atîta bravură la o tru­
ţelor poliLice interesate în pro­ de la Viena. prin care partea riei poporului nostru, ale luptei nie de atac, rivalizînd cu ruşii". pă care pină atunci n-a cunoscut
păşirea democratică a ţării, a- de nord a Transilvaniei era ră­ lui pentru libertate şi indepen­ Faptele de arme săvîrşite de os­ focul... Armata română merită a fi
părarca integrităţii teritoriale, a pită şi predată Ungariei hortis- denţă naţională. taşii şi ofiţerii români în toiul pusă lingă orice altă armată a Eu­
independenţei şi suveranităţii ei te. manifestaţiile populare de la Dr. M1RCEA VALEA luptelor au fost consemnate şi de ropei şi oricine poate fi minăm
naţionale. „In aceste împreju­ sfîrşitul lunii august şi începu­ director al Muzeului judeţean către unii corespondenţi de presă de soldaţii şi ofiţerii ei, care au
rări — sublinia secretarul gene­ tul lunii septembrie 1940 erau Hunedoara — Deva din străinătate. Astfel, revista fran­ dat probe atît de strălucite de vi­
ral al partidului nostru, tova­ mărturia hotărîrii poporului pen­ ceză „L’annee politique" menţiona tejie".
răşul NICOLAE CEAUŞESCU tru apărarea independenţei şi
—, Partidul Comunist Român, integrităţii patriei. în acei mo­
exprimînd interesele vitale ale ment greu pentru destinele ţă­ „Totul pentru front, totul pentru victorie!“
maselor largi, militează activ rii, poporul român se găsea sin­
pentru unirea tuturor forţelor gur, fără nici un sprijin din afa­
democratice şi patriotice ale ră, părăsit de toate puterile Eu­
poporului, pentru apărarea inde­ ropei Nevoită să accepte con­
pendenţei şi suveranităţii ţării". diţiile nedrepte ale Dictatului naltul spirit sie patriotism a! minerilor făli jiului
Cu toate greutăţile întîmpinate de la Viena, România a fost
în activitatea de -organizare şi lăsată la discreţia celui de-al
conducere de către partidul co­ IlI-lea Reich, aruncată, de fapt,
munist a luptei forţelor demo­ în braţele forţelor hitleriste. După insurecţia naţională ar­ ani de război, precum şi a dis­ realizat 310 tone, la Lupeni 120
cratice din ţara noastră, existen­ Pentru poporul român începea mată antifascistă şi antiimperia- trugerilor provocate de numeroa­ _ muncitori de la suprafaţă, intrînd
ţa unei orientări tactice axate o perioadă deosebit de grea, In listâ de la 23 August 1944, po­ sele bombardamente, economia în mină de trei ori pe săptămî-
pe condiţiile reale ale evoluţiei care clasa muncitoare, organi­ porul nostru s-a angajat cu toa­ ţării se găsea într-o situaţie cri­ nă, au realizat o producţie de 600
societăţii româneşti, cu implica­ zaţiile sale aveau să se situeze te forţele sale in lupta pentru e- tică, ceea ce a impus din partea tone, 200 muncitori de la Atelie­
ţiile sale politice interne şi ex­ în fruntea tuturor forţelor de­ liberarea întregului teritoriu al poporului nostru eforturi deose­ rele centrale din Petroşani, 10
terne, s-a răsfrînt pozitiv în ac­ mocratice şi patriotice, pentru ţării de sub jugul fascist şi a bite pentru susţinerea frontului. funcţionari de la Asigurările So­
tivitatea .partidului care, în anii salvarea, fiinţei naţionale a Ro­ participai ia războiul antihitlerist, Alături de întregul popor, la ciale şi 25 tineri utecişti au for­
1934—1938, s-a legat lot mai strîns mâniei. alături de principalele forţe ale chemarea partidului comunist, mi­ mat echipe permanente, care prin
de mase, înregistrînd o serie Poporul român a dus o luptă coaliţiei antifasciste. „Angajîn- nerii din Valea Jiului au muncit rotaţie intrau zilnic în subteran".
de succese remarcabile. grea şi eroică în perioada ani­ du-se în războiul antifascist cu cu abnegaţie pentru mărirea pro­ Luptînd cu numeroase lipsuri
Obiectivele sub care s-a des­ lor 1941—1944 împotriva dicta­ toate i esursele de care dispunea, ducţiei de cărbune, atit de ne­ ţehnico-materiale, alimentare şi
făşurat activitatea pentru unirea turii militare-fasciste. a ocupan­ ţ — arăta t o v a r ă ş u l Nicolae cesară în acele momente econo­ de îmbrăcăminte, luptînd cu sa­
tuturor acestor forţe intr-un sin­ ţilor hitlerişti; a războiului- an- Ceauşescu — .armata română a miei şi mai ales transporturilor botajul clementelor reacţionare,
gur front interesau în mod fi­ tisovietic. Răspunzînd aspiraţiilor purtat, alături de Armata Roşie, militare. Mobilizaţi de comunişti, care nu se dădeau în lături de
resc masele populare din ţara profunde ale poporului. Partidul grele lupte pentru eliberarea Un­ minerii au lansat o entuziastă la acţiuni duşmănoase, minerii
noastră Pornind de la aseme­ Comunist Român — stegar ne­ gariei şi Cehoslovaciei, pină la chemare patriotică pentru cit mai Văii Jiului, întreaga populaţie de
nea considerente, comuniştii, or­ înfricat al intereselor ţării — înfrîngerea completă a Germa­ mult cărbune, întrecere care a pe aceste meleaguri şi-au înde­
ganizaţiile de masă legale con­ a fost totdeauna în fruntea lup­ niei hitleriste, înscriind astfel o dat roade însemnate, contribuind plinit cu cinste datoria faţă de
duse sau influenţate de Parti­ tei pentru alungarea hitlerişti- luminoasă pagină de eroism şi substanţial la susţinerea frontu­ patrie, contribuind deosebit de
dul Comunist Român, au putut lor din ţară si alăturarea Ro­ glorie în istoria României". lui antihitlerist. Aşa cum arată valoros la sprijinirea frontului
înregistra succese deosebite în mâniei la coaliţia de forţe anti­ In urma jafului practicat de un document, organizaţia de antihitlerist. în perioada septem­
mobilizarea oamenilor muncii la hitleriste, dovedindu-se la înăl­ Germania nazistă în cei patru partid din Petroşani informa con- brie 1944 — aprilie 1945, spre e-
- ducerea partidului că „Minerii xemplu, producţia de cărbune s-a
> din bazinul carbonifer Valea Jiu- ridicat succesiv de la 110 016 to­
Memorii din războiul antifascist I lui au reuşit nu numai să men- ne la 194 646, atingînd cota ma­
_________________ ’ ţină producţia de 3 600 tone — ximă de 213 200 tone.
„ , , ... â producţie de vîrf în ultimele luni In primele trei luni ale anu­
Căzut la datorie S? în hotărîrea de-a Si T- I ale anului 1944 - dar să o ridi- lui 1945, echipele complexe _ de
mineri din Lonea şi Lupeni au
tacurile furibunde ale duşmanului, ' ce in luna ianuarie 1945 la 4 692
căpitanul Fătu seceră încă un val S tone pe zi", ceea ce, în condiţi- realizat cel mai mare randament,
Nu s-au revărsat încă zorii zilei pitate spre parapetul şanţului nos­ de duşmani care se aventuraseră { ile de atunci şi la cerinţele fron- obţinînd, în medie, 5,35 tone căr­
de 15 septembrie 1944 cînd văzdu­ tru. Centura noastră de foc s-a dincoace de şanţ. Trăgea într-una ' tului, însemna mult. . .... , bune pe post.
cu pistolul mitralieră. Doi fascişti |]
. ,.
.
hul a început să se cutremure de dezlănţuit cu toate tipurile de ar­ îl pîndesc de după parapetul şan- | La indicaţia organizaţiei de Conducerea partidului a apre­
explozia obuzelor ce cădeau grin­ mament ce le posedam. I-am iz­ ţului. Trag asupra lui cîteva ra- s partid, m Valea Jiului au luat fi- ciat călduros munca eroică a mi­
dină de foc asupra poziţiei noastre. bit din plin, cum ne spusese căpi­ fale de automat. Căpitanul cade în a inţă „brigăzi de şoc" care, prin nerilor Văii Jiului arătind că
Artileria liitleristă bătea metru cu tanul şi i-am oprit dincolo de şanţ. genunchi şi face elevilor semn cu J exemplul lor, aveau menirea să ... minerii şi-au respectat anga­
metru cîmpia din faţa Păulişului, Primul val al atacanţilor duşmani
unde se afla poziţia noastră de a- a fost distrus. mina spre cei ce-1 seceraseră. » mobilizeze masa minerilor spre jamentul luat şi au asigurat a-
părare. întărîtat din pricina replicii cu ^srnîetm df e xemp?ul s!u şi‘ini \ obţinerea unor randamente cit provizionarea frontului antihitle­
,l
e
In vremea aceasta noi, elevii ser­ care i-am zdrobit primul asalt, duş­ crîncenaţi împotriva liitleriştilor ce-1 , mai. înalte. Astfel, la sectorul IV rist, a transporturilor, a indus­
genţi ai companiei a C-a puşcaşi de manul a reluat în ziua de 15 sep­ doborîseră, elevii căpitanului Fătu, | al minei Aninoasa, in martie triei cu cărbune".
sub comanda căpitanului Ion Fătu, tembrie 1944 atacul încă de cinci întăriţi cu ajutoare venite din { 1945, s-au format trei asemenea
pîndeam cîmpul din faţa şanţului ori, asaltînd tot mai înverşunat rezervă, contraatacă masiv şi re- „ echipe, la' sectorul III şase echi- Entuziasmul bătăliei pentru mă­
anticar, de unde aşteptării să apa­ dispozitivul nostru de luptă. stabilesc definitiv frontul pe alinia- > to l „Priboi" 18 e- rirea continuă a producţiei de
ră duşmanul din clipă în clipă. Sesizînd primejdia, căpitanul Fătu pe iar la sec ru cărbune, într-o perioadă cînd pa­
In timpul nopţii căpitanul Fatu a ordonat soldatului Cismaru să mentul şanţului anticar. | chipe de şoc. tria avea atîta nevoie de această
inspectase de mai multe ori adă­ treacă la puşca mitralieră şi să-l Ordinul şi dorinţa căpitanului e- * __ . .. , . materie primă, a dovedit înaltul
în
posturile tuturor elevilor din cele susţină iar el, împreună cu un rau împlinite. 1 scopul marini producţiei
t rea frontului anti-
I tr
2 plutoane de sub comanda sa. Stă­ grup de elevi, a ieşit la contraatac. Căpitanul stătea acum nemişcat I P?. ? V . sus me spirit de patriotism, încrederea
s
tuse de vorbă cu fiecare, ne dă­ Cu o stăpînire de sine de-a dreptul între noi. Il priveam tăcuţi şi cu hitlerist, sutfî de comunişti aflaţi deplină a minerilor în Partidul
duse sfaturi cu privire la camu­ fascinantă, cu mişcări sigure şi ful­ sufletele grele ca piatra. Pe faţă I in fruntea unor organizaţii de Comunist Român, sub al cărui
flaj, la muniţie, la deschiderea fo­ gerătoare, căpitanul Fătu secera cu i se citea, parcă, liniştea şi im- I masă au format echipe care au steag, decenii de-a rîndul, au do­
cului; îmbărbătase, semănase încre­ pistolul mitralieră capetele duşma­ păcarea. Era pacea şi liniştea celui ' intrat în subteran. Iată ce spun vedit că sînt un detaşament de
dere şi optimism. Acum era la pos­ nilor ce apăreau dincoace de pa­ ce a căzut la datorie, a eroului 1 .
tai! său de comandă în linia întîi, rapetul şanţului, îmbărbătîndu-şi nostru de la Păuliş — căpitanul I documentele referitoare la acest frunte al clasei noastre munci­
la podul de peste şanţul anticar totodată elevii ce-1 însoţeau. Au că­ Ion Fătu. s lucru i „Echipe de voluntari, for- toare.
de pe şoseaua Deva — Arad. zut elevii Tiberiu Iovi, Dumitru Prof. DUMITRU SUSAN | mate din funcţioari, meseriaşi şl
Cînd tirul artileriei s-a rărit şi Mcchenici, Constantin Comănescu, Prof. ION FRÂŢILA
avioanele au dispărut spre apus, Slobodan Lera şi alţii, dar căpi­ combatant în războiul antifascist, * tineret intra in mina... In luna directorul Filialei Hunedoara a
s-au ivit monştrii de oţel — carele tanul sta necontenit la datorie, ţi- din şcoala de subofiteri-rezervă I aprilie 1945 la Petrila 2 echipe
de luptă, urmate de infanteriştii nînd piept puhoiului de fascişti ce Radna ’ ' de funcţionari şi meseriaşi au Arhivelor Statului
care se îndreptau în salturi preci­ se strecura prin breşa făcută. In