Page 14 - Drumul_socialismului_1975_04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR
!R2?'U.5E*©SSPSHH

INVESTIŢIILE, IN TERMEN OPTIM, CU RESPECTAREA RIGUROASĂ A CERINŢELOR CALITATIVE ?l DE EFICIENŢĂ I
Deficitul de furaje nu se Adunării

Trimestrul care solicită cel mai substanţial acoperă cu „arpraîe 1 ale
44
Conform pre’
efort pe platforma Chişcădaga Din dialogul purtat cu inginerul Sînt şi alte cooperative agrico- loc adunările p
între 15 marţii
şef al consiliului intercooperatist le unde executarea lucrărilor de
ce roşie, acţiur
Orăştie, Viorel Balota, am des- îmbunătăţire a păşunilor şi fîne- şi alegeri ale i
Concluzia principală care s-a diţionată însă de întronarea (sau suri ca fiecare unitate sau sub­ prins o situaţie greu de explicat, ţo!or a fost lăsată la periferia pre- portanţă propa
desprins din analiza efectuată, dezvoltarea) unui mod nou de a unitate de execuţie să aibă asi- Despre ce este vorba ? Deşi dis- ocupărilor consiliilor de conduce- zatorică.
acum, la început de nou trimes­ privi obligaţiile proprii şi cele gurat front de lucru, întrucît pî- pun de suprafeţe însemnate de pa- re. O mostră de slabă gospodări- Dările de se
tru, de către plenara lărgită a generale, cuvîntul dat, colabora- nă acum s-a avut mai mult în jişti naturale, la care se adaugă re a pajiştilor o oferă, între altele, măsuri care se
Comitetului de partid de pe plat­ rea şi întrajutorarea dintre bene- vedere doar ce face constructo- cest prilej trei)
forma Fabricii de ciment şi var ficiar şi executant, dintre nume- rul pentru a crea montorilor front şi clteva sute de hectare culţi- cooperativele agricole din Deva, meniile princip
Cruce roşie. I
Chişcădaga asupra activităţii de roasele unităţi şi subunităţi de de lucru şi mai puţin ce neca- vate cu plante de nutreţ, peste Popeşti, Leşnic, Bîrcea Mică — să populaţiei trei
montaj este aceasta : trimestrul execuţie între ele. In principal, zuri se ivesc pentru instalatori două treimi din cooperativele agri- amintim doar cîteva, unde realiză- viitor marea r
al II-lea, îndeosebi luna aprilie, ea probleme de relaţii şi răspun­ după ce s-a efectuat „în mare" cole aflate în raza consiliului sînt rile la curăţiri sînt doar simbolice, lor din mediu
solicită eforturi deosebite, conju­ deri trebuie să stea in centrul montajul. nevoite să procure furaje de pe o cu toate că acestor unităţi nu judeţului nostr
gate, pentru încadrarea lucrărilor atenţiei următoarele : • Fiecare formaţie să aibă pro­ zi pe alta. le-au prisosit niciodată furajele. şi tinerele. 1
sînge trebuie i
în ritmurile cerute de termenul • Nu mai este timpul pentru gram concret de lucru, pe zi, lu­ Printre unităţile care au balan- Rezultatele nesatisfăcătoare în caracterulu. oi
de punere în funcţiune. Se cer justificări, pentru a căuta „aco­ nă şi trimestru (sau p.e durata ţa furajeră deficitară se află şi privinţa curăţirii păşunilor şi îîne- dar şi în ca
eforturi deosebite din două mo­ periri" în nercalizările construc­ lucrării), pentru a se putea con­ C.A.P. Spini. Au trecut mai mult ţelor îşi găsesc explicaţia şi în fap- pe care ni le-a
tive : sînt de recuperat şi trebuie torilor sau neajunsurile (unele trola ce a produs. de două luni de cind stocul pro- {vil că nici consiliile populare co- tribui la creştt
recuperate rămînerile în urmă de obiective, altele subiective) ale • Este necesar să se acţioneze priu de nutreţuri s-a epuizat, coo- munale nu se preocupă cu răspun- ani a cantităţi
la montaj, iar pe de altă parte beneficiarilor în ce priveşte pro­ cu fermitate pentru soluţionarea perativa fiind nevoită să cheltu- derea cuvenită de materializarea pe cale onorifi
obiectivul a ajuns în stadiul în curarea utilajelor — mentalitate problemelor legate de îmbunătă- iască zeci de mii de lei pentru a obiectivelor cuprinse în programe- Asigurarea ii
care, pentru a nu prejudicia res­ ce se menţine încă la conducerea ţirea condiţiilor de viaţă ale oa- nitare şi a do
pectarea termenului destul de a- şantierului T.M.U.Ch. Bucureşti, menilor de pe acest şantier, sub asigura hrănirea cu raţii de între- le proprii. Asemenea situaţii se acest an, a po
tor, precum ş-,
ţinere a animalelor pînă la ieşi
întîlnesc
lin esc î în unele unităţi agri­
propiat de punere în funcţiune, principalul executant de montaje, toate aspectele. cole din comunele Sălaşu de Sus, întreprinderile
trebuie asigurate fronturi de lu­ Activitatea trebuie axată pe mon­ In trimestrul I au fost obţinute, rea la păşunat. Firesc era ca din cesului de pri
cru pentru toţi executanţii, ca tarea utilajelor care există pe pe platforma Chişcădaga, rezul­ aceste neajunsuri să fie trase în- Beriu, Rapoltu Mare, Lăpugiu de primului ajuto
fiecare să se încadreze cu rigu­ şantier. Şi există peste 6 800 to­ tate net superioare oricărui alt văţămintele cuvenite în scopul e- Jos şi altele. Cu toate că timpul tuţionalizate p
rozitate în problemele stabilite. ne de utilaje, în valoare de 238 trimestru — sarcinile de plan vitării repetării lor în viitor. Pre- a fost deosebit de favorabil mo- 1973 — sînt st
Activitatea de bază pe platfor­ milioane Lei, care aşteaptă... fiind depăşite cu 19 milioane lei. şedintele C.A.P., Viorel Sîrbu, in- bilizării cooperatorilor şi tuturor importanţă pei
mă, de finalizare a obiectivului o Beneficiarul, respectiv con­ Este un succes care dovedeşte o ginerul şef Marin Crişan şi briga- crescătorilor de animale la acţiu­ cale. Cu egjJăi
— se sublinia în plenară — în­ ducerea întreprinderii de lianţi angajare mai deosebită a oame­ dierul Vaier Covaci ne-au făcut nile de îmbunătăţire a pajiştilor dată pregătire!
roşie, astfel î
l
cepe acum să capete o maximă Deva, are obligaţia de a veni şi nilor muncii de aici, în frunte cunoscute cîteva din măsurile ini- naturale, * n une e localităţi nici crească an de
amplitudine. mai mult în întîmpinarea execu­ cu comuniştii, a cadrelor de con­ ţiate în scopul asigurării ba/ei fu- P'nă acum nu s-a făcut reparti- vităţile cu car
Transformarea intenţiilor, a an­ tanţilor pentru a rezolva opera- ducere. De pe o asemenea bază rajere pentru următoarea perioa- zarea suprafeţelor pe care trebuie cini caro pot i
gajărilor de a face din trimestrul tiv problemele ce se ridică. Adi- se poate porni cu încredere la dă de stabulaţie. Acestea sînt de- apli-cate astfel de lucrări. întrucît continuă şi rt
în care am intrat perioada cea că, concret, să fie întărită cola- amplificarea activităţii în trimes- comisiilor de
mai rodnică din întreaga activi­ borarea reciprocă. trul în care am intrat şi în con- parte însă de a înlătura orice în- în perioada actuală o parte din nole de stat,
masă şi obşti
tate de pe platformă, este con­ Q Trebuie luate asemenea mă- tinuare. I. MIRZA grijorare, dacă se ţine seama de forţele cooperativelor agricole sînt organelor de
faptul că deficitul înscris în plan disponibile, de maximă însemnăta­ Prezentarea
este de 300 tone suculente şi 100 te este ca acestea să fie folosite suriră acestei
tone fibroase (!). Din cauza nepro- la realizarea unui volum cit mai capabile de a
nă, rezultate în urma confecţio­
nării hainelor. curării seminţelor necesare, planul mare de acţiuni pe păşuni şi fîne- şi materiale îi
nitare ale Cru
Un fapt deosebit reiese din rai­ de cultură la plantele de nutreţ ţe, astfel putîndu-se acoperi o tuirca lor ext
dul întreprins în unităţile din O- nu s-a îndeplinit integral. Deşi se bună parte din deficitul de furaje misii, prin în
răştie, şi anume că noile indicaţii ştie că fără suculente nu se poa- înregistrat de unităţi, creînd tot- de muncă, pi
din 'recenta şedinţă a Comitetului te concepe obţinerea unei producţii odată condiţii pentru creşterea e- valoroase, desl
tăţi colective,
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cît de cit satisfăcătoare de lapte, fectivelor de animale şi a produc-
In unităţile economice din Orăştie sînt înţelese ca necesităţi de pri­ unitatea este descoperită total la ţiei de lapte, carne, lină etc. Evi­
mă stringenţă în activitatea pro­
ductivă, ca elemente de bază în sortimentul respectiv. Nici acţiuni- dent, consiliile populare comunale în rep;
le întreprinse pe păşuni şi fîneţe şi conducerile C.A.P. nu trebuie să
Posibilităţi largi pentru gospodărirea nu sînt în măsură să îndreptăţeas­ uite că eficienţa întregii lor acti­
programul de acţiuni menit să du­
că la valorificarea judicioasă, efi­
cientă a materiilor prime şi mate­ că acalmia care a cuprins condu­ vităţi se apreciază şi după modul Unele
prime şi energiei rialelor, a combustibililor şi ener­ cerea unităţii, potenţialul păşunii dc îndeplinire a sarcinilor ce le
giei.
nedepăşind în medie 7 tone de revin din programul judeţean de
Şi în Orăşl
O succintă trecere în revistă a La Şantierul de construcţii nr. ILIE COJOCARII iarbă la hectar. dezvoltare a zootehniei. raşe din jude
rezultatelor economice obţinute 5 Orăştie, în perioada scursă de din fondurile
de unităţile Orăştiei oferă su.fi- la începutul anului s-au eeonomi- ţe. De fondu
ciente argumente că cincinalul sit 2 280 ml de ţevi, 35 000 cără- A ca de tot. ie
Snainte de termen este crez şi cau- mizi, 15 tone de fier beton, alte In ce stadiu se află pregătirile pentru create prin r
za pentru toţi acei ce-şi desfăşoa- cantităţi de materiale. La blocurile turor, se cert
ra aici activitatea. Modul în care 8 şi „N“, la magazinul universal tabil, în fu
şi-au onorat sarciijile^ de produc- ca şi la alte construcţii din Orăş- şi nevoi, toţi
ţie întreprinderea chimică, fabri- tie, Simeria şi Călan, s-au aplicat ÎNSĂMÎNJAREA PORUMBULUI ? Cîteva situaţi
ca de industrie locală, „Vidra", tehnologii moderne de construcţii, tîlnit aici în
şantierul de construcţii şi unita- s-au stabilit responsabilităţi pen- şi demonstra
tea forestieră de exploatare şi tru buna gospodărire a materiale- (Urmare din pag. F) tribuţie însemnată la pregătirea lale, ajungînd pînă la 50 000 plan­ popular nici
transport demonstrează maturitatea lor. Efectul este reflectat prin re- --------------------------------- unor baze temeinice recoltei de po­ te la hectar. Semănatul îl vom lor cărora
organizaţiilor de partid, care au zultatele amintite, lul. Seminţele s-au procurat din rumb şi-au adus-o şi o vor adu- putea încheia în mai puţin de 10 locativ n-au
găsit suficiente rezerve pentru _ o.- + tnqi _ afirmă in#» Pa vreme, iar terenul a fost arat şi ce în continuare tractoriştii Ioan zile favorabile pentru lucru în entă exigenţă
n
C UV l0r
e
ă
b
aTs tr^ ^omn t ? mUI ?f ' rol Hertl - întîmpinăm binele fertilizat cu 300 kg superfosfat la Pantea, Vladimir Moraru, Remus cîmp". interlocutorilor, în Dar să conci
Optimismul
‘ * P 1 , inginerilor . ‘ i i hectar. Am avut gata de însămîn- Lupaş, Martin Andax, Iuliu Mag- In blocul 2
greutăţi Mă refer
a ciment s
ţat aproape 50 la sută din supra- da, Vasile Suci şi alţii". majoritatea cazurilor, are acoperi­
lemat“EnSeSe ’cuârFsl P roduse de balastieră, .Cred că de faţă, dar, în urma precipitaţiilor re în fapte. Realmente a existat şi de două can
vreme ce baza noastră va prinde Toma Lenghel, inginer şef Ia Acaţiu de la
confruntă economia din această lo contur mai clar, vom putea gospo­ care au căzut, va fi nevoie să pre­ C.A.P. Bîrsău : „Porumbul este există o preocupare susţinută pen­ mică. Un or
calitate. Nu o să enumerăm o sea­ dări mai bine materialele prin- gătim încă o dată terenul. Cu u- cultura căreia îi acordăm maximă tru ca în fiecare cooperativă agri­ partament îr.
mă întreagă de rezultate. Ne vom tilajele puse la dispoziţie prin sec­ atenţie. în tehnologia stabilită am colă să se obţină recolte sporite de,
referi la ceea ce a fost bun — şi cipale ale activităţii noastre. înce- ţia de mecanizare avem posibili­ prevăzut toate măsurile care să- porumb la hectar. O verigă im­ prafaţă utilă
mai ales ce trebuie făcut în puţuri promiţătoare există pe a- tatea să încheiem semănatul în asigure depăşirea nivelului de re­ portantă în lanţul de factori care familie dezr
largul perimetru al economisirii ceastă linie. ParaleŢ vom trece, în maximum 6 zile. coltă medie planificată. în acest decid soarta producţiei este însă- nea de la I:
materiilor prime, materialelor şi e- construcţia de locuinţe, la extin- Nicolae Potinteu, şeful secţiei de scop amplasarea s-a făcut după mînţarea culturii în epoca optimă mp de spaţi
nergiei. derea industrializării şi, pe aceas- mecanizare de la C.A.P. Şoimuş ! trifoliene, păioase şi porumb. Ina- şi în condiţii calitative ireproşa­ coleg de intri
La U.F.E.T., prin noi procedee tă cale, preconizăm să economisim „In ceea ce-i priveşte pe _ rneca- j j ,.] g rîrea şi pregătirea te bile. Deoarece în decada a doua bri de fami
n e
0 0
e
tehnice şi tehnologice, mai ales în importante cantităţi de ciment, fier mzatori, sîntem pregătiţi sa însă- renului s-a aplicat superfosfat pe a acestei luni trebuie trecut din Gheorghe Du
sectorul industrializării lemnului, beton şi lemn. minţam porumbul pe cele 2-1 hec- întreaga suprafaţă, iar concomi- plin la semănat, de maximă însem­ camere singu
s-au economisit în trimestrul I al Aceleaşi largi posibilităţi există tare, cit au prevăzut cooperativele j t cu semănatul se efectuează şi nătate pentru succesul deplin al un spaţiu id
en
anului 20 mc cherestea pentru lăzi, şi la întreprinderea chimică şi la agricole din Şoimuş şi Bejan, la fertilizarea cu azotat. Hibrizii din lucrării este ca toate pregătirile tizat lui I.A
10 mc lobde pentru doage, 12 mc „Vidra". In primul caz, există rea- un nivel agrotehnic superior Ac- grup eie 100 şi 200 ce-i vom culti- să fie grabnic finalizate în fiecare cărui familie
buşteni fag pentru gater. Cifrele le condiţii pentru a economisi e- ţiunile premergătoare la _ C.A.P va sînt pr0C uraţi. Erbicidarea cul- unitate agricolă, numai astfel avînd De o situaţii
nu sînt deosebit de spectaculoase, nergia electrică destinată funcţio­ Şoimuş^ sînt încheiate, raminînd -furii se va face pe mai mult de garanţia că sarcinile de plan şl legiat se bu
nar înglobează priceperea şi hărni- nării utilajelor. Trebuie doar ca doar sa facem o discuire a tere- , .„ ,. . T angajamentele asumate în între­ ghiar. El ocu
cia colectivului de aici. programele de funcţionare să fie nului înainte de semănat. Maşinile ^0 La suta dm suprafaţa. In raport cere vor fi îndeplinite şi depă­ două camere
— Cu toate acestea — ne spu- corelate cu... balanţa energetică, de semănat sînt echipate cu ferti- de P lailta premergătoare şi hibri- şite. me ce soţia
nea _ing. Nicolae Todor, directorul jar la „Vidra" se pot valorifica mai lizatoare, iar cu SPC 6 vom reali- dul cultivat, s-a stabilit realizarea la el (oare i
unităţii — avem largi posibilităţi eficient deseurile de piele şi bla- za şi erbicidarea culturii. O con- unei densităţi diferenţiate pe tar­ N. TÎRCOB locuiesc în b
de a gospodări mal bine materiile,
materialele şi energia. Nu întot­
deauna reuşim să aducem ritmic
buştenii în fabrică. Iată o cauză
care determină cîteodată „sufoca­ MARŢI, 8 APRILIE trada nocturnă ; 24,00 Buletin de VINERI, 11 APRILIE marul presei;
melodia prefe
rea" unor cantităţi de lemn şi pe ştiri ; 1,45—5,00 Estrada nocturnă. 5.00 Buletin de ştiri ; 6,00 Ra-
de altă parte oscilaţii în balanţa 5,00 Buletin de ştiri ; 6,00 Ra- MIERCURI, 9 APRILIE R a d io dioprogramul dimineţii ; 8,00 Su­ de ştiri ; 9,05
energetică. Deşi planul de produc­ dioprogramul dimineţii ; 8,00 Su­ marul presei ţ 8,08 La microfon, lare ; 10,00 Bl
ţie îl avem îndeplinit, noi putem marul presei ! 8,08 La microfon, 5,00 Buletin de ştiri ; 6,00 Ra- (SELECTIUNI) melodia preferată ; 9,00 Buletin Medalion Vasi
încărca mai chibzuit utilajele şi melodia preferată ; 9,00 Buletin dioprogramul dimineţii i 8,00 Su- de ştiri ; 9,35 Pagini de operete ţ Atlas cultural
deci putem economisi şi cantităţi de ştiri ; 9,05 Interferenţe folclo- mărul presei ; 8,08 La microfon, 10.00 Buletin de ştiri ; 10,10 Mu­ ştiri ; 11,05 A
T D
1 1 1
mai mari de energie electrică. La rice s 10,00 Buletin de ştiri ; 10,10 f i melodia preferată; • n 9,00 Buletin « f î clor ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,10 zică uşoară ; 10,30 Sănătatea ; 10,45 11,35 Relief s
A
I D
— —
A
O
f i
T * 1
o
T ^ î
1
r - i
•
I D
7
• • i n n
1
n
A
fel, în cazul parcului auto. Un Muzică uşoară ; 10,30 Litera şi de ştiri ; 9,35 Să făurim o ţară Melodii de Camelia Dăscălescu ; Din muzica popoarelor ; 11,00 Bu­ 12.00 Buletin
transport ritmic, nu în salturi, ar spiritul legii ; 10,45 Din muzica minunată ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,30 Fişier editorial ţ 10,40 Din letin de ştiri ; 11,35 Din succese­ tîlnire cu mei
determina încadrarea constantă în popoarelor ; 11,00 Buletin de ştiri; 10.30 Din ţările socialiste ţ 10,45 muzica popoarelor ţ 11,00 Buletin le muzicale ale lui Gică Petres- terpretul pre
consumurile de benzină. Dacă în 12.00 Buletin de ştiri j 12,05 în­ Muzică populară ; 11,00 Buletin de ştiri j 11,05 Ţara-i zvon de cu ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,05 la zi ; 12,35
ianuarie şi februarie am avut tâlnire cu melodia populară şi in­ de ştiri ţ 11,05 Vitează Românie ; primăveri ; 12,00 Buletin de ştiri; întîlnire cu melodia populară şi 13.00 De la 1
10—12 tone economii la benzină, terpretul preferat; 12,30 Ştiinţa 11.30 Odă limbii române ; 12,00 12,05 întîlnire cu melodia popu­ interpretul preferat; 12,30 Ştiin­ divertisment i
în martie, perioadă mai plină pen­ la zi ţ 12,35 Revista şlagărelor ; Buletin de ştiri ţ 12,05 întîlnire lare şi interpretul preferat ; 12,30 ţa la zi ; 12,35 Revista şlagărelor; serii ; 20,00 D
tru noi, nu mai avem economii. 13.00 De la 1 la 3 ; 15,00 Clubul cu melodia populară şi interpre­ Ştiinţa la zi ; 12,35 Revista şlagă­ 13.00 De la 1 la 3 ; 15,00 Student- 20.30 Azi, în
Totuşi, la trimestru raportăm cî­ adolescenţilor ; 16,00 Radiojurnal; tul preferat ; 12,30 Ştiinţa la zi ; relor ; 13,00 De la 1 la 3 ţ 15,00 club ; 16,00 Radiojurnal; 16,25 zică pe adr
teva tone de benzină economisită. 16,15 Să învăţăm un cîntec. „Sîr- 12,35 Revista şlagărelor ; 13,00 De ^eridten-club ; 16,00 Radiojurnal ţ Mioriţa ţ 16,45 Discoteca „U“ ; 22.00 Radioju
In contextul acestor conside­ ba pe loc" ţ 16,25 Memoria pă- de la 1 la 3 j 15,00 Clubul invi­ 16,15 Să învăţăm un cîntec | 16,25 17.00 Buletin de ştiri; 17,20 Pen­ Dans ! Dans I
rente aflăm că, deşi planul tema­ mîntului românesc ţ 16,45 Noi în­ taţilor ţ 16,00 Radiojurnal ţ 16,15 Ateneu ; 16,45 Discoteca „U“ ţ tru patrie ; 17,45 Sunet şi răsu­ ştiri ; 0,03—6,1
tic de acţiuni pentru economisirea registrări de muzică uşoară ; 17,00 Fotbal minut cu minut; 18,30 O- 17,00 Buletin de ştiri j 17,20 Uni- net ; 18,00 Orele serii ; 20,15 Opi­
materiilor prime şi a energiei a Buletin de ştiri ' 17,20 Colocvii rele serii ; 20,30 La noi în Romă- versul familiei ; 17,45 Cîntece de nia publică ; 20,40 Muzică pe a- DUMINI
fost respectat, au existat şi „punc­ contemporane. 9 mai 1945 — 9 nia ; 20,40 Muzică pe adresa dum­ viaţă nouă; 18,00 Orele serii ; dresa dumneavoastră ţ 21,00 Bule­ 6,00 Buletin
te neprevăzute". Unul ar fi faptul mai 1975 î 17,44 Muzică de pro­ neavoastră ; 22,00 O zi .într-o oră; 20,15 Panoramic economic ţ 20,30 tin de ştiri ; 21,05 Poporul român jurnal; 7,30
că I.F.E.T. Deva nu şi-a mobilizat menadă ş 18,00 Orele serii ţ 20,30 23,35 Emisiune Anti-top ; 24,00 Dansuri din operete ; 20,40 Tri­ în lupta împotriva fascismului | Vă recomand!
încă întreaga capacitate pentru Ritm, calitate, eficienţă î 20,40 Buletin de ştiri ; 0,03—5,00 Es­ buna radio ; 20,50 Muzică uşoa­ 21,15 Muzică uşoară ; 21,30 Con­ Ilustrate muz
găsirea unor soluţii deosebite în trada nocturnă. ră ! 21,00 Buletin de ştiri ţ 21,05 lui; 10,00 An
ce priveşte coordonarea optimă a Muzică pe adresa dumneavoastră; Efigii ale eroismului românesc. semnări ; 21,35 Muzică pe adresa Pagini corale
parcului ' auto între subunităţi şi 21.00 Buletin de ştiri ; 21,05 9 mai JOI. 10 APRILIE Coloanele-statui de la Moiseij dumneavoastră ţ 23,00 O zi într-o ră: 11,00 îbac
pentru introducerea în fabrică şi 1975 — treizeci de trepte ale ti­ 5,00 Buletin de ştiri ; 6,00 Ra- 21,30 Consemnări ; 21,35 Muzică oră ; 23,30—3,00 Estrada nocturnă. 11.30 Intîlniri
21,15 Cîntecul
nereţii noastre;
în parchete a unor utilaje cu per­ Carpaţilor ţ 21,30 Consemnări; dioprogramul dimineţii ; 8,00 Su­ pe adresa dumneavoastră ţ 22,00 Iară şi inter:
formanţe tehnice în concordanţă SIMBATA, 12 APRILIE De toate pen
21,35 Muzică pe adresa dumnea­ marul presei ; 8,08 La microfon, O zi într-o oră ; 23,00 Meloritm
cu exigenţele pe linie de consu­ voastră ; 22,00 O zi într-o oră ţ melodia preferată; 9,00 Buletin ’75 s 24,00 Buletin de ştiri ; 0,02— 5.00 Buletin de ştiri; 6,00 Ra- jurnal; 13,15
muri. 23.00 Seară de romanţe ; 23,30 Es- de ştiri ; 9,05 Prelucrări de fol- 5,00 Estrada nocturnă. dioprogramul dimineţii; 8,00 Su­ Unda veselă;