Page 16 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 16
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6055 © MARŢI, 8 APRILIE 1975
S a l u t
Un cenaclu care îşi înţelege ros Sint acestea nişte adevăruri în
turile ajunge cu timpul să fie, deobşte cunoscute, dar care se cer
pentru membrii săi, o necesitate. din cînd in cind revăzute şi veri
El devine, nu o şcoală, pentru că ficate. Un asemenea prilej este şi
arta scrisului nu se învaţă in cel de acum, cind cenaclul „Flacă
şcoli, ci un atelier, un teritoriu ra" din Hunedoara îşi aniversează
al schimbului de experienţă şi de douăzeci de ani de activitate. Am
opinie, un veritabil mediu de cul enunţat adevărurile de mai sus
tură şi de propulsare onestă a ta cu gîndul la această aniversare,
lentelor. Atunci cînd măi are şi deoarece ele definesc cu prisosin
şansa de a întruni într-o singură ţă şi profilul cenaclului hunedo-
familie talentele virtuale cu cele rean. Douăzeci de ani este o
consacrate, cenaclul, în ciuda, vîrstă a tinereţii încă explozive,
poate, a unor divergenţe aparen dar, pentru un cenaclu, două de
0 literatură angajată, situată ferm pe poziţiile te sau de moment, va reuşi să cenii înseamnă şi nişte ani care
realizeze condiţia ideală a armo
niei dintre teribilismul şi inocen impun stimă. Este sentimentul co
ta frondă juvenilă şi aspiraţia că legial cu care se cuvine salutată
ideologice ale clasei muncitoare, ale partidului tre esenţializare, limpezime şi e- şi împărtăşită sărbătoarea pasio
chilibru care defineşte maturita
naţilor şi consecvenţilor confraţi
tea artistică. In sfîrşit, un cena
clu consecvent cu sine însuşi a- hunedoreni, reuniţi de atîta timp
junge treptat să instaureze o tra sub lumina simbolică a numelui
Ieri, la Deva a avut loc con se. Nume ca ale lui Eugen Evu, Va- şi stiluri variate, trebuie să re diţie, să primească, in felul său, „Flacăra".
sfătuirea creatorilor literari din leriu Bârgău, Ioan Evu, Ionel Amă- dea preocupările şi realităţile epo atributele unei instituţii de cultu
(judeţul Hunedoara. Au participat riuţei, Miron Ţie, Dumitru Dem. Io- cii pe care o trăim, viaţa poporu ră şi să devină un ferment activ RADU CIOBANU
[.poeţi şi prozatori, membri ai Uniu- naşcu şi ale altora sint cunoscute în lui". în viaţa spirituală a locului. membru al Uniunii Scriitorilor
i onii Scriitorilor din Republica So- judeţul nostru şi în ţară. Cenacluri Totodată, scriitorii hunedoreni
cialistă România, ai asociaţiilor
: le literare „Flacăra" din Hunedoa trebuie să participe mai plenar la
;de scriitori, ai cenaclurilor şi cer viaţa culturală a judeţului nostru.
curilor literare hunedorene, condu ra, „Ritmuri" din Deva etc. se înscriu Se aşteaptă de la ei piese de tea 4
cători ai unor aşezăminte cultura în mişcarea artistică ca pertinente tru pentru formaţiile artistice de Din creaţiile rciembrliar cenaclului literar „Flacăra *
le, cadre didactice, poeţi ţărani. şi convingătoare argumente ale amatori şi profesioniste, texte
In spiritul programului ideolo spiritului creator ce animă pe pentru brigăzile artistice de agita
gic al partidului, al indicaţiilor scriitorii noştri. Totodată, ele re ţie, montaje literare ş.a.; partici r n
date de t o v a r ă ş u l Nicolae prezintă un forum artistic tradi parea unor scriitori cu asemenea
Geauşesou privind dezvoltarea ţional în care creatorul prezintă creaţii pentru sprijinirea recentei s s
creaţiei literare, chemată să re încercările lui unui public compe-* campanii electorale ar putea con s Hunedoara s
flecte activitatea tumultuoasă a tent să-l ajute în drumul spre a- stitui un precedent valoros, demn
oamenilor muncii, preocupările, devărata artă. de urmat. In aceeaşi ordine de s \
‘dorinţele şi aspiraţiile lor, reali Este îmbucurător faptul că în Cetate aspră-n vîrste de metale,
tăţile de azi ale societăţii noas ultimii ani s-au lărgit mult con idei, creatorii literari hunedoreni \ Lingă munţi ce coboară din dor \
tre socialiste, participanţii la dez tactele cenaclurilor, ale scriitorilor au datoria de a realiza mai multe \ Aş vrea să scriu cu bruma frunţii tale s
bateri s-au referit la problemele cu oamenii muncii, remareîndu-se lucrări pentru tineret, să ţină Poemul simplu şi nemuritor. s
seama de vîrsta şi năzuinţele pio
dezvoltării creaţiei literare în mai ales cenaclul „Flacăra" din nierilor, copiilor, ale tineretului \
Judeţul Hunedoara, la necesitatea Hunedoara. Aceste contacte trebuie \ Inveşmîntat în zori, solitar te colind \
participării mai active a creato continuate, lărgite, mergîndu-se judeţului. Este necesar ca ei să Să îţi sărut tăcerea despletită
rilor din judeţ la munca cultu- în fabrici, la sate, în instituţii. Pe creeze piese de teatru pentru co \ Şi sînt fericit, fericit să te cuprind \
'•ral-educativă, la difuzarea în ma de o parte se va contribui astfel pii şi pionieri, pentru tineretul Prin somn, fără să ştii, ca pe-o iubită...
se a valorilor literaturii. şcolar. Se impune prin urmare o \ \
la lărgirea orizontului cultural al mai bună colaborare a cenacluri
■In anii orînduîrii socialiste, li lor, cercurilor literare, ale scrii \ Aici mă întorc de o taină cuprins, \
teratura hunedoreană a cunoscut o maselor, iar pe de altă parte crea s De o taină pe care să o aflu nu ştiu,
i continuă înflorire; au fost reali- torii vor putea ei înşişi învăţa de torilor cu organizaţia judeţeană a La cerul acesta ca un drapel nestins, \
-zate multe lucrări de valoare, ca de la cei ce muncesc, vor înţele pionierilor, Inspectoratul judeţean \ Oglindindu-mâ în cîntecul viu, \
şcolar, cu organizaţia U.T.C., cu
re, exprimînd în mod artistic .Via ge mai bine viaţa. cadrele didactice. s
ţa bogată şi munca avîntată a lo- Aşa Cum a reieşit din dezbateri, lupesc un poem frumos, arzător \
! cuitorîlor acestor meleaguri, aduc nu întotdeauna activitatea, mai a- Un rol important revine în acest Şi privirile care deschid zorii,
I o contribuţie de seamă la dezvol les a unor cercuri literare, se ri context Centrului judeţean de în Lingă munţii ce coboară din dor, *
tarea culturii judeţului, la forma dică la nivelul exigenţelor actuale. drumare a creaţiei populare şi a La răscruce de basm şi istorii. s
mişcării artistice de masă in sco
rea conştiinţei socialiste a omului Literatura este şi va fi cu ade pul depistării, formării şi promo
' nou. încadrată în acest context, vării talentelor, deci o îndrumare \ EUGEN EVU
creaţia literară hunedoreană a cu- vărat valoroasă cînd omul, aSCul- clară politică şi artistică. Ne refe s
f noscut an de an mutaţii valorice tînd-o sau citind-o simte eâ ea îi rim la patronarea consecventă a
Importante, o activitate din ce în devine necesară, indispensabilă, îl cercurilor literare, organizarea de O d ă \
ce mai bogată şî şi-a clştigat o educă, îl transformă, îi lărgeşte concursuri de creaţie literară, în- \
,,personalitate distinctă. Scriitorii orizontul spiritual. Datoria scrii tîlniri mai numeroase între public
hunedoreni au înţeles profunzimea torilor hunedoreni este aceea de şi creatori, între cercuri şi cena lnveşmîntîndu-mi versul in strai de sărbătoare
; Ideilor din chemarea ce lena fost a contribui activ la formarea omu cluri literare ş.a. şi-n vorbele născute de-acest străbun pămint,
.adresată de Plenara C.C. al P.C.R. lui nou, la formarea conştiinţei Mobilizîndu-şi capacităţile crea eu îmi dezleg în suflet mănunchiul meu de soare *
■din 3—5 noiembrie 1971 ! „Crea socialiste, la dezvoltarea umanis toare şi punîndu-le în slujba inte pe-ntîiul fiu al ţârii din dragoste sâ-l cint. >
ţia litcrar-artistică, rezultat al reselor societăţii noastre socialis ţ
muncii şi cunoaşterii, este chemată mului socialist. „Avem nevoie — te, fără îndoială, scriitorii hune Aşa cum unda apei întoarce iar lumina
,■ să răspundă cerinţelor făuritori- spunea secretarul general al parti doreni vor obţine succese şi mai pe care din lumină o prinde-n clarul ei, s
mari în viitor, vor ridica şi mai
i-lor de bunuri materialo şi spiri dului nostru, tovarăşul NICOLAE mult nivelul activităţii literare aşa cum din nectarul petalelor, albina
tuale, să îmbogăţească şi să în- CEAUŞESCU — de proză, de poe hunedorene pentru a răspunde dospeşte caidul mierii şi dulceie-i temei,
! frunvuseţeze viaţa spirituală a o- zii, de piese de teatru, de filme, de plenar cerinţelor actuale de dez
mului; pentru a fi la înălţimea im muzică, de sculpturi care să înno voltare multilaterală a patriei asemeni eu, din graiul ce mi l-au dat părinţii, \
perativelor sociale, arta trebuie bileze pe om, să-l însufleţească la noastre. din zestrea sufletească primită din străbuni, >
să-şi tragă seva din frămîntărilo fapte măreţe, eroice. Toate lucră
şi năzuinţele poporului". rile de artă, executate în forme CAROL DROZD încerc să-ntorc luminii iumina conştiinţei,
Grupaţi în cenacluri şi cercuri să schimb nectaru-n miere şi flori!e-n cununi. s
literare, poeţii şi prozatorii- hune-
■ doreni au cunoscut îh ultimii ani Nu cintec sterp de slavă, ci slavă omeniei, \
succese remarcabile, începînd cu cinstire celui care pe căi de timp trecînd
j publicarea lucrărilor în revistele şi-a aplecat urechea la pieptul României
din ţară, debuturi în culegeri sau Cenadul literar „flacăra" din Hunedoara, ca să-i cunoască vrerea, din vrerea ei crescînd. s
volum, pînă la premii, de pres s
tigiu ale Uniunii Scriitorilor (Ra-
. du Ciobanu), sau Asociaţiei Scrii la 20 de ani de activitate permanentă NECULAl CHIRICA \
torilor din Braşov (Iv Martino- s
Vici).
Unul din fenomenele deosebit de Un anunţ publicat în ziarul tatea noastră se desfăşoară sub lie ia un cintec ia altul s
i pozitive ale vieţii noastre literare „Uzina noastră", ce apărea acum egida Uniunii Scriitorilor. Deve
j este ridicarea unei pleiade de ti- douăzeci de ani la Hunedoara, şi nind un cenaclu _ profesionist, >
! meri poeţi şi prozatori şi afirma- anume, cel din 10 august 1955, răspunderea noastră pentru actul Frumos ne depanăm ţ
! rea lor tot mai viguroasă în cîm- relata că, în acele zile, la sediul creaţiei a crescut şi mai mult. De la un cintec la altul in jurul
! pul creaţiei, în care aduc o infu- redacţiei avusese loc prima şe Căutăm, cu întregul efort crea Sacrului foc. s
* zie proaspătă de elanuri generoa- dinţă de înfiinţare şi de lucru a tor, să răspundem exigenţelor pe Aici izvoarele sînt cel mai pur ecou
cenaclului literar „Flacăra". care le-a pus în faţa scriitorilor Al cerului. între pădure şi sete s
înfiinţarea cenaclului răspun secretarul general al partidului Vieţuieşte ciuta coborîtă din basm ţ
dea unor cerinţe mai vechi ale nostru, t o v a r ă ş u l Nicolae Şi cîntecul se îngînâ la nesfirşit \
creatorilor literari din oraşul si- Ceauşescu, cu prilejul adunării
derurgiştilor. (Chiar la apariţia generale a scriitorilor din toam Peste cîmpii, mai departe, în oameni, în mit.„
Oansul cu temă— primului număr al ziarului men na anului 1968 ! „...Pentru a sluji Aici izvoarele ne ştiu numele \
aspiraţiile şi idealurile maselor,
Şi curgerea lor înapoi poartă iubirile
ţionat, în 1949, alături de repor
taje, articole şi ştiri, apar şi pentru a satisface cerinţele spi Şi durerile noastre, înseninîndu-ne cu nemurire. \
în atenţia publicului primele versuri ale creatorilor rituale ale omului muncii elibe Prin ele respirăm cu buzele aprinse de poeme s
rat de exploatare, scriitorul tre
hunedoreni).
Şi paşilor noştri, în treceri
în toată această perioadă, au buie să trăiască cu maximum de Li se dăruie izvoare, în auzul timpului s
avut loc peste 1000 de şedinţe intensitate comandamentele su Şi al lumii...
şi specialiştilor săptămînale de lucru, peste 150 preme ale societăţii noastre de
de şezători literare în municipiul azi, să înţeleagă tendinţele ei de Frumos ne depanăm
Un public numeros a urmărit nostru sau în alte localităţi; au dezvoltare, să se confunde cu do De la un cintec la altul
duminică dimineaţa, la sala „Ar fost editate trei culegeri de lu rinţele şi voinţa poporului_ în In jurul sacrului foc — Patrie,
ta" din Deva, spectacolul prezen crări ale_ membrilor cenaclului mijlocul căruia s-a născut şi tră Desâvîrşind iubirea, aici, între aceste arcuri solare
tat de cîteva formaţii de dans nostru, cunoscuţi şi permanenţi ieşte... Astfel, poeziile, romanele, De mari păsări plutind în amiază...
tematic din judeţul Hunedoara. colaboratori la presa locală şi piesele de teatru^ vor putea e- IOAN EVU
Au evoluat cu acest prilej dan publicaţiile literare din ţară. In xercita o puternică influenţă asu
satorii de la Casa de cultură din palmaresul literar al colectivului pra minţii şi inimii omului de
Brad („Dans mineresc"), Clubul nostru figurează 15 volume pro azi, vor putea deveni purtătoare Legenda
de mesaj ale celei mai înalte e-
„Siderurgistul" din Hunedoara prii de autor şi numeroase tra tici — umanismul socialist. So
(„Flăcări şi oţel"), Şcoala gene duceri din literatura universală ;
rală nr. 4 din Deva, („Ritmuri ti doi dintre colegii noştri sînt cietatea noastră are nevoie de o
nereşti"), Casa pionierilor din membri ai Uniunii Scriitorilor literatură militantă, care sa che Pe străzi asfaltate copiii se joacă
Brad (Dansul umbreluţelor"), că din Republica Socialistă România. me masele la o tot mai bogata cu cerul în ochi şi dorul de ducă sub umeri,
activitate
creatoare,
conştienta,
minul cultural din Căzăneştl Aş mai aminti frecventele schim să mobilizeze conştiinţele, sa con prin faţa visătorilor
(„Cununa"), Şcoala generală nr. buri de experienţă cu alte cena tribuie la întărirea unităţii mo- femeile trec cu cofele pline,
1 Brad („Ani fericiţi"), Liceul de cluri din judeţ şi din ţară (De o daiâ-n amurg, o dată la naşterea zilei,
construcţii din Deva („Avînt ti va, Petroşani, Turda, Alba Iulia, ral-politice a întregului popor . Fintina din vechiul castel mai există,
Braşov şi' Bucureşti), şi mai ales
neresc"), Clubul muncitoresc din satisfacţii i în acest an jubiliar nenţa activităţii noastre desfăşu ii săpată în piatră ca-n veşnicie.
La aniversarea noastră, putem
Vulcan („Bravi mineri la dato un fapt care ne-a oferit mari afirma că ne mîndrim cu perma
rie").
In continuare, la sala festivă a cenaclul nostru a organizat 14 rată sub semnul dragostei faţă Oraşul acesta egal ocroteşte,
liceului „Decebal", instructori de şezători literare în cadrul secţii de patrie, sub semnul încrederii rostuind, alei de lumină,
dansuri tematice, directori de lor combinatului siderurgic, în nemărginite în Partidul Comunist iară lumina zilei e mai puternică,
cămine, case de cultură, cluburi şcolile municipiului, precum şl în Român, sub semnul apartenenţei i aici ca pretutindeni,
muncitoreşti, preşedinţi ai comi alte localităţi. noastre hunedorene. şi ne scăldăm în ea
tetelor orăşeneşti şi municipale Astăzi, reprezentăm un cena \
pentru cultură şi educaţie socia clu cunoscut al Asociaţiei scrii NECULAl CHIR1CA ca fluturii în mireasma florilor de cimp.
listă au participat la o largă dez torilor din Braşov, la care ne-am secretarul cenaclului literar \
batere asupra promovării şi dez raliat încă din 1968, deci activi „Flacăra" Hunedoara ION MACOVB
voltării dansului cu temă în ju L
deţul nostru.
