Page 28 - Drumul_socialismului_1975_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6056 ® MARŢI, 15 APRILIE 1975

Dialogul continui, iu, descris cu comuniştii - o Iniţiative fosmeilorene

garanţie pentru Îndeplinirea exemplară a sarcinilor „Brigada de producţie

— La majoritatea birourilor cumentelor Congresului al Xl-lea Şirul exemplelor ar putea conti­
1
organizaţiilor de bază de la I.M. — în scopul realizării sarcinilor nua. si educaţie socialistă' '
Barza există o bună experienţă de producţie, reducerii cheltuie­ — Cum acţionaţi pentru ca pro­
în ceea ce priveşte întreţinerea lilor, a preţului de cost, apărării punerile desprinse cu ocazia dis­
unui dialog individual permanent, avutului obştesc, îmbunătăţirii cuţiilor individuale cu comuniştii Iniţiativa denumită „Brigada de dărirea judicioasă a utilajelor şl
deschis, responsabil, cu membrii disciplinei, a comportării în mun­ să prindă viaţă ? producţie şi educaţie socialistă" s-a echipamentului de armare ete.
născut acum aproape 3 ani, în
de partid. Cum se desfăşoară a- că. societate şi familie, iau atitu­ — Arătam că acţionăm pentru brigada minerului Ioan Cojocariu de — în ce constă munca de edu­
cest dialog în organizaţiile de dine împotriva aspectelor nega­ ca dialogul să devină tot mai la E.M. Lonca, avînd la bază sar­ caţie pe care o desfăşuraţi în bri­
gadă ?
partid de la sectorul X Musariu tive, a neajunsurilor de orice fel. fructuos, mai eficient, să nu se cinile date de programul de edu­ — Folosim mai multe forme, prin
al I.M. Barza ? V-aş da cîteva exemple i Şeful transforme într-o formalitate. Ast­ caţie socialistă elaborat de plenara unele valorificăm metode mai vechi
— întreţinerea unui dialog con­ de brigadă Ioan Munteanu, cînd fel, tot ceea ce spun oamenii, din noiembrie 1371 a C.C. al P.C.R. ale şefilor de brigăzi, altele mai
tinuu intre birourile organizaţii­ biroul organizaţiei de bază a stat propunerile şi părerile lor sînt Ce coordonate o definesc, care sînt noi, adoptate în procesul muncii.
lor de bază şi comunişti s-a sta­ pe îndelete de vorbă el, a făcut notate, triate apoi sînt repartizate funcţiile sale educative, ce rezul­ De pildă, noi considerăm important
tate dă 1 — sînt cîteva întrebări că­
tornicit ca o formă eficientă a printţe altele, propunerea ca mi­ spre rezolvare, la nivelul căruia rora le dă răspunsuri însuşi şeful ca fiecare om să cunoască bine
sarcinile întregii brigăzi, precum şi
muncii politico-educative de zi nerii să poată intra în şut şi pe i se adresează. Oamenii primesc brigăzii în care a luat naştere ini­ ale schimbului în care este înca­
cu zi — ne spune tovarăşul Iosif gurile de mină, pentru a ajunge răspunsurile asupra modului şi ţiativa. drat. Pornim de la ideea că omul
Toma, secretarul Comitetului de mai repede la locurile de muncă posibilităţilor de soluţionare. Pen­ — Deci, ce obiective aţi urmărit, nu trebuie să fie un simplu exe­
partid de la sectorul I Musariu. şi a folosi mai bine timpul de tru că numai aşa se poate între­ tovarăşe Cojocariu. prin iniţiativă ? cutant, ci un participant conştient
Acţionăm în permanenţă pentru lucru ; minerul Mircea Răduţ a ţine un dialog viu, dacă ţinem — Scopul „Brigăzii de producţie ia construcţia socialistă. De aceea,
ca acest dialog să devină tot mai venit ou propunerea să se jude­ seama de părerile oamenilor, de şi educaţie socialistă" este dezvol­ în fiecare lună noi dezbatem p
fructuos, să nu alunece spre for­ ce mai atent atunci cînd se face ideile lor. Dezbaterile ce au loc tarea conştiinţei socialiste a mine­ schimburi sarcinile de plan înscri­
rilor din abatajul nostru, partici­
se în foaia de acord. Aici stabilim
malism, unilateralitate sau... mo­ repartizarea apartamentelor între­ în adunările generale pe margi­ parea lor conştientă la realizarea şi nivelul productivităţii muncii,
nolog. Această metodă nu numai prinderii, sesizînd că sînt mineri nea celor desprinse din discuţiile planului de producţie. precum şi rezervele de oare dispu­
că s-a statornicit în munca bi­ cu familie, cu 2—3 copii care lo­ cu membrii de partid au dus la — Acest scop implică, fără îndo­ nem pentru a depăşi în fiecare
lună planul cu cel puţin 100 de to­
rourilor organizaţiilor de bază, cuiesc într-o singură cameră, iar îmbunătăţirea frecvenţei la -adu­ ială, acţiune stăruitoare, forme con­ ne. De aici rezultă şi cî.ştiguj fie­
dar a fost extinsă şi la birourile unii nefamilişti locuiesc în apar­ nările generale şi la învăţămîntul crete de muncă, o problematică căruia.
grupelor sindicale şi ale organi­ tamente cu două-trei camere j politic, la sporirea numărului ce­ largă de muncă. Aţi vrea să vă re­ — Cum procedaţi cu noii veniţi
zaţiilor de tineret. In felul aces­ Ioan Baba a făcut propunerea ca lor ce vin cu diverse probleme feriţi la aceasta ? în brigadă ?
Este cunoscută sarcina dată
—
ta dialogul individual ou membrii adunările generale să fie mai în faţa organizaţiei de partid, nouă, minerilor din Valea Jiului, — Cu aceştia avem preocupări
de partid îl poartă birourile or­ scurte, mai concrete şi la obiect, s-a întărit opinia de masă îm­ de către t o v a r ă ş u l Nicolae speciale pînă se încadrează bine în
ganizaţiilor de bază, comitetul de să se evite şedinţele paralele, potriva celor ce săvârşesc abateri. Ceauşescu, ca, paralei cu preocu­ muncă. De cum vine în brigadă
partid discută cu cadrele de con­ lungi, plicticoase, din care nu se Dealtfel, în această lună, în toa­ pările legate de sporirea produc­ tînărul este înconjurat cu atenţie,
îl încurajăm, încercînd să-i însu-
ducere ale sectorului, birourile învaţă nimic ; inginerul Zaharia te organizaţiile de bază se ana­ ţiei de cărbune să ne ocupăm cu flăm încredere în forţele proprii,
grupelor sindicale cu membrii de Boitoş a făcut o propunere deo­ lizează modul cum s-au desfăşu­ răspundere de formarea minerului în posibilitatea de a-şi însuşi fru­
de tip nou, cu o conştiinţă înain­
sindicat fără de partid, iar bi­ sebit de utilă i fiecare cadru teh­ rat discuţiile individuale cu mem­ tată şi un larg orizont profesional moasa meserie de miner, că aceas­
rourile organizaţiilor de tineret nic să ia sub patronajul său cîte brii de partid, se vor stabili noi şi de cultură. De aici ne-a venit ta îi dă satisfacţii mari. Paralel îl
cu uteciştii nemembri de partid. un lucrător care n-are studiile măsuri în acest sens. Aş vrea să ideea să creăm la locul de muncă ajutăm să cunoască tehnologia de
lucru, normele de protecţie a mun­
Este cuprins deci întregul colec­ generale complete, să-l îndrume spun că dacă I.M. Barza a ra­ un cadru de educaţie multilaterală cii, cum se lucrează cu maşinile şi
tiv de muncă în această formă şi să-l ajute pentru a-şi completa portat încă de la 7 aprilie a.c. a minerilor. instalaţiile din dotare. Astfel, oa­
de cunoaştere reciprocă între or­ studiile. Astăzi peste 120 lucră­ îndeplinirea sarcinilor actualului Iniţiativa noastră a fost înţeleasă menii capătă încredere în ei şi se
ca o întrecere, în scurt timp pre­
ganele alese şi minerii noştri. tori din sector îşi completează cincinal, realizare la care secto­ luată de către toate brigăzile din stabilesc aici. Aşa s-aiu stabilit la
— Ce urmări concrete are acest studiile generale ; Candin Stingă rul nostru a contribuit din plin, sector, precum şi de către altele noi în brigadă Costaclie şi Ioan
Interesant dialog ? a venit cu ideea ca toate cursuri­ dialogul politic' deschis şi per­ din celelalte sectoare. în această Bîcu, Ştefan Kamcniţchi, Costacho
Ciofu, Petru Enciu, Constantin Ca­
— înainte de toate ne ajută să le de calificar-e să se desfăşoare manent purtat cu minerii a in­ întrecere ne-am stabilit obiective ras şi alţii.
cunoaştem oamenii, gîndurile, la locurile de muncă ale mineri­ fluenţat hotărîtor obţinerea aces­ concrete, menite să ducă la înde­
preocupările, necazurile şi bucu­ lor, nu la centru, să se deplase­ tui succes de prestigiu în muncăI plinirea şi depăşirea sarcinilor de Convorbire realizată de
riile lor. In acelaşi timp, minerii ze cei care predau la cursanţi, Convorbire realizată de plan şi a angajamentelor, îmbună­ CORNEL ARNÎEANU
tăţirea calităţii cărbunelui, reduce­
vin cu propuneri, în lumina do­ nu zecile de cursanţi la centru. G'rl. I. NEGREA rea consumului de energie, gospo­
Învăţămîntul politico-ideologic Schimb de experienţă
Sub
egida
propagandă
secţiei
Din activitatea comitetelor a Comitetului judeţean de partid,
duminică a avut loc la Deva o în-
şi economic de masă tîlnire de lucru cu caracter de
schimb de experienţă la care au
si comisiilor de femei participat secretari şi locţiitori cu
Forme atractiv© mitetele municipale şi orăşeneşti
probleme de propagandă de la co­
de partid, locţiitori ai 'secretarilor
UŞURAREA MUNCII CASNICE Fabrica de industrie locală, din comitetelor comunale de partid,
în ilustrarea ideilor Comitetul judeţean al femei­ comerţ şi cooperaţia meşteşugă­ responsabili cu probleme de pro­
IN
—
DEZBATERE
1
rească, a avut loc o masă ro­
lor Hunedoara, în colaborare cu tundă cu tema „Umanismul so­ pagandă- din comitetele de partid
ale marilor unităţi economice, ac­
ta brigada a Il-a de la C.A.P. lui şi structurii comerţului ex­ Consiliul judeţean al sindicate­ cialist şi femeia". La dezbatere tivişti din domeniul propagandei.
Deva a avut loc penultima acti­ terior, iniţiativele României la lor şi Consiliul judeţean pentru a participat şi jurista Elena Cu acest prilej au fost dezbătute
vitate colectivă a cursului de O.N.U. şi în alte organisme in­ îndrumarea şi coordonarea acti­ Bosdoc, de la I.C.S.M. probleme ale perfecţionării activi­
partid — discutarea temei „Poli­ ternaţionale, spre statornicirea vităţii de aprovizionare şi pre­ tăţii din cadrul învăţămîntului po­
tica externă a- României". unui climat solid de pace şi în­ stare de servicii către populaţie, EXPUNERE litico-ideologic şi economic de ma­
Cursul este format din membri ţelegere între popoare. a organizat săptămîna trecută „Succese ale politicii externe să, a muncii politice de masă şi
cooperatori, oameni in marea lor Pe un perete al; încăperii în ca­ o dezbatere privind stadiul a- a partidului şi statului" — aşa ale activităţii de educaţie ateist-şti-
majoritate de vîrste înaintate. re se desfăşura învăţămîntul, pro­ plieării măsurilor stabilite în se intitulează expunerea prezen­ inţifică în lumina Programului par­
Aşa stlnd lucrurile, propagandis­ pagandista aşezase o hartă a lu­ vederea uşurării muncii casni­ tată de prof. Beniamin Basa la tidului.
tul — tovarăşa Lucia Vlad — mii pe care se aflau însemnate ce a femeilor. cabinetul de ştiinţe sociale din
n-a avut de ales prea multe me­ ţările cu care România întreţine MONTAJ LITERAR oraşul Simeria, în faţa coope­
tode de conducere a activităţii, relaţii economice şi diplomatice. La cinematograful „Patria" ratoarelor de la „Viaţă nouă", Şedinţă de lucru
mai exact a adoptat una care să De pe această hartă cursanţii au din Orăştie, a avut loc un mon­ care au audiat cu interes pro­ La Deva a avut loc ieri o şedin­
dea rezultate bune, o metodă a- putut desprinde caracterul activ, taj literar pe marginea filmu­ blemele prezentate. ţă de lucru cu lectorii Comitetului
tractivă, de reţinere a atenţiei principial, al politicii noastre ex­ lui „Ştefan cel Mare". Acţiunea DIALOGURI INTRE VIRSTE judeţean de partid şi ai Comite­
cursanţilor, folosindu-se în per­ terne, realismul orientării parti­ a fost organizată la iniţiativa tului municipal de partid Deva, în
manenţă de material audio-vizual dului nostru. comitetului orăşenesc al femei­ Iniţiativa organizării unei care s-a analizat activitatea în do­
bogat Aşa a procedat şi în cazul Un loc important în expunerea lor, în colaborare cu conduce­ mese rotunde cu tema „Dărui­ meniul propagandei prin conferin­
temei privitoare la politica ex­ propagandistului l-a ocupat rolul rea cinematografului, un aport rea maternă în creşterea tine­ ţe în primul trimestru al acestui
ternă a partidului. deosebit pe care îl are secretarul deosebit adueîndu-şi profesorul rei generaţii", la întreprinde­ an, sarcinile .care revin lectorilor
general al partidului nostru, to­
La început a subliniat pe scurt varăşul Nicolae Ceauşescu, în Nicolae Florea, de la Liceul rea de reţele electrice Deva, a în întîmpinarea zilelor de 1 Mat
avut-o comisia de femei de aici.
caracterul unitar ai politicii in­ promovarea unei politici externe „Aurel Vlaicu". Participarea nu­ S-au purtat antrenante dialoguri şi 9 Mai şi în legătură cu perfec­
terne şi externe a partidului, iz- realiste, care să servească ope­ meroasă a femeilor casnice, a între femeile vîrstnice ce au ţionarea activităţii de educare po-
vorîtă din concepţia partidului rei de făurire a societăţii socia­ celor din întreprinderile şi in­ crescut şi format copii pentru litico-ideologică a membrilor de
asupra edificării societăţii socia­ liste multilateral dezvoltate, cau­ stituţiile oraşului a demonstrat societate şi cele care abia în­ partid. Cu acest prilej, lectorii au
liste multilateral dezvoltate. Apoi zei păcii, cooperării şi înţelegerii utilitatea unor asemenea acţiuni cep această muncă dificilă, dar audiat o expunere privind politica
a prezentat principalele coordo­ între state şi naţiuni. Cu ajuto­ cultural-educative. plină de nebănuite satisfacţii. externă a partidului şi statului
nate ale temei, poziţia P.C.R. în rul diafilmului au fost înfăţişate MASA ROTUNDA nostru, temă ce urmează să fie
dezbătută în cadrul cursurilor de
problemele securităţii şi păcii în principalele vizite întreprinse de La Brad, în prezenţa a peste Rubrică realizată de învăţămînt politico-ideologic şi e-
Europa, înfăptuirii dezarmării ge­ către tovarăşul Nicolae Ceauşescu 100 de femei de la I.M. Barza, E. ŞINA conomic de masă în această peri­
nerale, relaţiilor economice inter­ intr-un mare număr de ţări, rezul­ oadă.
naţionale şi cooperarea cu alte tatele fructuoase cu care s-au
state, principiile ce trebuie să soldat .acestea. Cu acest prilej, to­
stea la baza relaţiilor dintre sta­ varăşul Antonie Teodorescu a se, nu pot „respira" fără fier
te. făcut referiri şi la actuala vizită vechi, fără această hrană de ne­
După acest succint expozeu întreprinsă de către tovarăşul înlocuit in viaţa lor. Tinerii Hu­
propagandista, care îşi adusese Nicolae Ceauşescu în cîteva ţări nedoarei ştiu prea bine acest lu­
materialul necesar, ca de fiecare din Asia şi Africa. cru. Aşa se face că numai in ul­
dată, a prezentat cu ajutorul u- Activitatea cursului la această LUNA APRILIE — laudă putem spune şi la adresa timele zile, uteciştii din combinat
nui diafilm o suită de imagini, penultimă temă n-a fost o dez­ LUNA BUNEI GOSPODĂRIRI tinerilor din Valea Jiului, Brad şi şi I.C.S.H. au adunat şi trimis
însoţite de texte explicative, prin batere autentică, dar metodele ŞI ÎNFRUMUSEŢĂRI Călan, din Ilia şi Geoagiu, din cuptoarelor de la cele 3 oţelării
aproape 2 000 tone f ier vechi. Ac­
oare a susţinut ideile enunţate folosite de către propagandist se A LOCALITĂŢILOR... întreprinderi, instituţii şi şcoli. ţiunea continuă fără întrerupere.
anterior. Au fost astfel ilustrate dovedesc inspirate, ele ajutînd la
dinamica ascendentă a relaţiilor înţelegerea ideilor fundamentale La sate, in comune, oraşe şi ...şi luna Împăduririlor RĂSPUNS FAPTIC
economice, diplomatice, culturale ale documentelor Congresului al municipii, tinerii au declarat lu­ CHEMĂRII LA ÎNTRECERE
ale României în anii construcţiei Xl-lea al partidului. na aprilie — luna bunei gospodă­ O altă denumire a lunii in curs
socialiste cu un mare număr de riri şi înfrumuseţări a localităţi­ este de „luna împăduririlor".' Ti­ Drept răspuns la chemarea la
state ale lumii, evoluţia volumu- A. CORNESCU lor. In acest scop ei acţionează cu nerii din judeţ şi-au asumat sar­ întrecere socialistă lansată de Co­
hărnicie, alături de vîrstnici, la cina de a planta în această pri­ mitetul comunal Topliţa al U.T.C.,
curăţarea şi întreţinerea zonelor măvară nu mai puţin da 150 hec­ tinerii utecişti din comuna Baru
tare, în toate zonele forestiere ale
Material documentar pentru munca şi spaţiilor v.erzi, amenajarea altor judeţului, ca : Petroşani, Hune­ răspund prin fapte. încă în luna
asemenea spaţii, plantarea de ar­
martie a.c., ei au realizat 85 la
bori şi arbuşti ornamentali, nărui­
politico-SdeologScă rea pomilor. Asemenea acţiuni doara, Haţeg, Deva, Teliuc, Ghe­ sută din planul economic la ac­
ţiunile finanţate şi 60 la sută la
ţar, Dobra, Simeria, Baia de Criş,
s-au încheiat in curţile şcolilor
Pui şi altele. Acţiunea a început
cele nefinanţate, angajihdu-se ca
din toate localităţile. Tinerii au şi se desfăşoară cu intensitate, pinâ la 1 Mai să realizeze inte­
Cabinetul judeţean de partid a comparaţii extrase din documen­ ieşit apoi pe străzi, în parcuri, mai cu seamă că printre plantato­ gral sarcinile din angajamentul a-
întocmit şi trimis zilele trecute tele Congresului al Xl-lea al lucrînd şi aici cu aceeaşi hărnicie rii viitoarelor păduri sînt în a- sumat. Aceste realizări constau in
comitetelor municipale, orăşeneşti partidului referitoare la cincinalul la noua toaletă a fiecărei locali­ ceste zile mulţi, elevi, aflaţi in va­ colectarea a 3 600 kg deşeuri fe­
şi comunale de partid cîteva se­ revoluţiei tehnico-ştiinţifice 1976— tăţi. Astfel,' la Deva, tinerii au canţă, dar intr-o vacanţă activă, roase, peste 50 kg maculatură, 150
turi de material documentar cu- 1980, dezvoltarea judeţului Hune­ muncit la curăţirea şi amenaja­ rodnică. bucăţi sticle şi borcane, lucrări de
prinzînd o largă problematică de doara în această perioadă, precum rea parcului tineretului, a parcului IOAN GROZA curăţare a păşunilor, defrişări, de­
mare actualitate pentru activita­ şi grafice pe profile de cabinete: »Cetate", ca şi la punerea la punct activist al Comitetului secări şi regularizări de riuri, pe
tea politico-ideologică desfăşurată economie politică, construcţie eco­ a tuturor bazelor sportive şcolare o suprafaţă de 10 ha. Uteciştii de
de către organizaţiile noastre de nomică, construcţie de partid şi şi a celor de la stadionul „Ceta­ judeţean al U.T.C. la „Refractara“ au luat iniţiativa
partid. Acest material va fi folo­ de stat, filozofie, socialism ştiin­ te". Tinerii Hunedoarei au fost şi de a efectua in fiecare zi cîte 3
„HRANĂ" PENTRU
sit la dotarea centrelor de infor­ ţific şi de politică externă. mai sint prezenţi la treabă în CUPTOARELE OŢELĂRIILOR ore muncă voluntară-pairiolică la
mare şi documentare, cabinetelor Aceste materiale pot şi trebuie parcurile oraşului, la curăţarea, finalizarea intocmai a lucrărilor
de ştiinţe sociale, precum şi a folosite la pregătirea şi instrui- . întreţinerea şi amenajarea zonelor La Hunedoara, colectarea fieru­ de extindere a fabricii.
punctelor de informare şi docu­ rea lectorilor, propagandiştilor şi lui vechi are o semnificaţie cu VIOREL GROZONI
mentare din unităţile economice, agitatorilor, la prezentarea unor de verdeaţă, ca şi la plantarea de totul aparte. Pentru că Hunedoa­ activist al Comitetului
Instituţii şi comune. expuneri în învăţămîntul politico- noi pomi, arbori şi arbuşti de or­ ra, cuptoarele ei continuu încin­ judeţean al U.T.C.
Graficele conţin date, cifre,' ideologic şi economic de masă. nament. Asemenea cuvinte de