Page 29 - Drumul_socialismului_1975_04

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6056 © MARTI, 15 APRILIE 1975
Pag. 3

File din epopeea Suptei pentru cucerirea independenţei de stat a României

şi a contribuţiei ţării noastre ia victoria împotriva fascismului

Eroismul armatei române Memorii din războiul antifascist

în războiul antifascist De la Mureş mas

Eveniment deschizător de epocă Victoria insurecţiei, intrarea tări din cite a cunoscut istoria,
Sn istoria poporului român, insu­ României în războiul antihitlerist forţa cu care popoarele se ridică departe!...
recţia naţională armată antifascis­ alături de Uniunea Sovietică şi ce­ în apărarea unei cauze drepte, a-
tă şi antiimperialistă din August lelalte puteri aliate, au depăşit devărul incontestabil că rolul ho-
1944, prin implicaţiile şi urmările prin semnificaţia şi importanţa lor tărîtor în făurirea istoriei, în a- •-învăţasem., în zilele care au urmat insurecţiei, pe timpul de bătălia;
ei, a înscris o pagină de seamă graniţele ţării noastre. „La 23 Au­ părarea libertăţii şi independenţei mai multe detit ne-am fi însuşit intr-o îndelungată perioadă de pregă­
Sn istoria patriei, în analele răz­ gust — arăta reprezentantul Uniu­ naţionale îl au masele populare, tire şi de manevre. In drumul nostru spre Mureş am deprins cooperarea
boiului antihitlerist, contribuind la nii Sovietice la Conferinţa de Pace milioanele de oameni ai muncii de cu unităţile sovietice, am cunoscut ostaşii acestei armate. In multe cazuri
înfrîngerea . deplină a Germaniei de la Paris — cind nu erau încă pretutindeni. Războiul antifascist a ne-am întrajutorat, conlucrind cu măiestrie ostăşească, zdrobind împreună
naziste. evidente perspectivele desfăşurării relevat că oricît de mare ar fi rezistenţa fascistă.
însufleţiţi de scopurile nobile ale viitoare a evenimentelor şi cind potenţialul aruncat în luptă de Oraşul de pe Mureş răminea in spatele nostru, liber, integral pentru
luptei împotriva fascismului, de soarta Germaniei era departe de forţele reacţiunii, oricît de puter­ veşnicie in trupul vetrei strămoşeşti. Urmărirea duşmanului dincolo de apă
dragostea adîncă pentru pămîntul a fi clară, politica externă a Româ­ nice ar fi armatele imperialiste in­
strămoşesc, avînd sprijinul larg al niei a luat o întorsătură hotărîtoa- vadatoare, ele nu pot înfrînge voin­ n-a însemnat o simplă formalitate. Lupta a continuat zi şi noapte, cu tişti-
întregului popor, ostaşii români au re“. („Scînteia" din 16 august 1946). ţa de libertate a popoarelor, dorin­ guri de pas cu pas.
eliberat în timpul de la 23 la 31 Referindu-se la repercusiunile ţa acestora de a-şi hotărî singure Realizaserăm dincolo de Mureş un cap de pod. Trecînd la cucerirea po­
august 1944 Muntenia, Dobrogea, grave de ordin militar, economic soarta". ziţiei hitleriste de pe creasta malului. puternic fortificat, am fost intimpinaţi
Oltenia, Banatul, partea de sud a La Ziua victoriei, România se cu ploaie de gloanţe. De pe culmea care domina înălţimile, hitleriştU bă-
Transilvaniei şi Crişana, pînă la şi politic pe care insurecţia din prezenta cu un bogat bilanţ. In teau capul nostru de pod, metru cu metru. Pierderile umane trebuiau evi­
România le-a avut asupra Germa­
frontiera vremelnic impusă prin niei fasciste, postul de radio Mos­ cele aproape 9 luni de război, ar­ tate neîntirziat. De cucerirea acestei culmi depindea soarta întregii noastre
Dictatul de la Viena, din 30 au- cova sublinia într-un comentariu mata română însumase un număr operaţiuni din zona amintită. Batalionul 7 vinători Zalău-Deva a primit
igust 1940, împiedicînd forţele de 540 000 de ostaşi, străbătuse
.germane şi ungare să pună stăpî- la 26 august 1944 : „Ieşirea Româ­ prin lupte peste 1 700 km, alungase ordinul să cucerească poziţia prin asalt direct Nimeni n-a şovăit nici o
mire pe aliniamentul Carpaţilor niei din axă are o importanţă^ co- inamicul din 3 778 de comune şi clipă. Infruntind cu dîrzenie uraganul de foc ce venea de pe culme, mi­
Meridionali. vîrşitoare nu numai pentru aceas­ siunea am. îndeplinit-o cu cinste. Pierzind acum punctul cel mai favorabil,
tă ţară, ci şi pentru întreaga zoiiă din 53 de oraşe. Armata noastră
Efectivele germane capturate Sn balcanică, deoarece prin acest act, a provocat inamicului pierderi inamicul a fost silit să cedeze în zilele următoare întregul sistem de apăra­
zilele insurecţiei naţionale s-au prin această lovitură se prăbuşeş­ constînd din 136 000 militari — pri­ re şi să se replieze adine spre vest.
ridicat la 56 455 de oameni, dintre te tot sistemul dominaţiei germa­ zonieri şi morţi —, cifră ce echi­ Martorii oculari din părţile mureşene s-au bucurat de eliberare, dar a»
care 14 generali, 1421 de'ofiţeri şi ne din sud-estul Europei. vala cu efectivul a 14 divizii. Mi­ trăit zile grele, trebuind să suporte bombardamentele turbate ce veneau da
4 088 de subofiţeri, iar peste 5 000 litarii români au capturat mari dincolo de riu, atît asupra luptătorilor, cit şi asupra satelor prin care tra­
de hitlerişti au fost ucişi în lupte, însăşi căpeteniile hitleriste au cantităţi de material de război, ce am fără să ne oprim.
ceea ce reprezintă, valoarea a peste fost nevoite 'să recunoască însem­ între care 222 avioane, 438 nave Dincolo de Mureş, vînătorii de munte din Zalău-Deva şi-au continuat
din
armate
insurecţiei
nătatea
6 divizii germane dotate cu tehni­ maritime şi fluviale, mii de tu­
că de luptă şi armament modern. România. Astfel, într-un raport al nuri, tancuri, autovehicule, mitra­ drumul. Încadraţi uneori în dispozitive ale armatei sovietice, alteori luptisid
Au fost, de asemenea, capturate mareşalului ILeitel către Hitler, se liere şi diferite depozite. Totodată, independent sau in cadrul Armatei 4 române. După 9 octombrie 1944 s-au
mari cantităţi de armament şi mu­ arăta că „...evenimentele din artileria antiaeriană şi aviaţia ro­ executat regrupări şi schimbări de dispozitive. A trebuit să ne deplasăm
niţie, vehicule, materiale de tot România pe lingă consecinţele mână, cu cele peste 500 de avioa­ in marşuri forţate de 40—60 km pe zi, infruntind toamna ploioasă, drumu­
felul, echipament şi subzistenţe, imediate de ordin militar, au pro­ ne de luptă, au doborit 101 avioa­ rile desfundate, podurile distruse, noroaiele. Ne aşteptau noi zone de dispu­
438 de nave fluviale, alte, 60 de dus în acelaşi timp şi o răsturnare ne inamice şi au distrus numeroa­ nere. Pa creasta principală a Munţilor Apuseni luptau alţi fraţi de ai noştri,
■nave fiind scufundate. de fronturi extrem de periculoasă, se şi importante obiective militare. vinători şi ei, cu aceeaşi vitejie şi dăruire. Aceştia au izgonit pa duşman
Ieşirea României din coaliţia fas­ ce va duce la înfrîngere, la pier­ In focul marilor bătălii de acum spre nord, cucerind localităţile Gilău şi Ciucea şi au tăiat axa de comuni­
cistă şi întoarcerea armelor împo­ derea teritoriului nu numai al 30 de ani, poporul nostru, sub caţie Cluj — Oradea. O parte a Corpului de munte a eliberat oraşul Gherla.
triva Germaniei au avut importan­ României, ci şi al Bulgariei, Iugo­ conducerea Partidului Comunist Spre sfîrşitul decadei a doua a lunii octombrie, Divizia 2 munte, In cola­
te urmări pe plan economic, poli­ slaviei şi Greciei, punînd în pe­ Român, inaugura istoria sa nouă,
tic şi militar pentru desfăşurarea ricol toată armata germană din socialistă, de luptă pentru îndepli­ borare cu trupele sovietice, a ajuns aproape de Valea lui MihaL
ulterioară a războiului : Germania Balcani". nirea idealurilor de dreptate so­ Centrul Transilvaniei era eliberat. Pe aliniamentele Cărei — Satu Mare
a fost lipsită de unele resurse vi­ La rândul său, postul de radio cială şi naţională, a cuceririi depli­ urma să fie înfrintă ultima rezistenţă din ţara noastră a armatelor 6 ţi S
tale în vederea ducerii războiului, american pentru Europa comenta : nei independenţe şi a .suveranităţii hitleriste şi 2 şi 3 horthiste. Această victorie avea să marcheze desăvirştre*
aşa cum erau produsele petroliere „B’apta României constituie un act naţionale, a dreptului sacru de a. eliberării României de sub jugul fascist.
şi agroalimentare româneşti; coman­ de mare curaj şi acest act va grăbi fi stăpîn în propria sa ţară. AUREL D. CĂMPEANU
damentul hitlerist â pierdut o im­ .sfîrşitul războiului. Situaţia Ger­
maniei în Balcani este aproape de La 30 de ani de la război, Româ­ căpitan in rezervă, fost luptător voluntar antifascist
portantă bază de operaţii, precum o teribilă catastrofă". nia se înfăţişează lumii ca o. ţară în Batalionul 7 vinători de munte Zalău-Deva
şi posibilitatea de a mai folosi în
război sute de mii de ostaşi ro­ Insurecţia din august 1944 a mar­ demnă, liberă şi independentă, a-
mâni; a fost puternic zdruncinat cat începutul unei cotituri şi in flată într-un impetuos proces de
dezvoltare socialistă .al cărei, pres­
spatele grupului de armate „Ucrai­ ceea ce priveşte raporturile dintre
armată şi masele populare. Ea a tigiu internaţional se întemeiază Manifestări închinate zilei de 9 Mal
na de Sud" şi au fost puse intr-o marcat începutul procesului de pe principialitatea, consecvenţa şi
situaţie grea trupele germane din formare a armatei noastre popu­ clarviziunea politicii sale de pace Aniversarea a 98 de ani de Ida Ionescu a răsfoit emoţio­
Balcani ; insurecţia română, prin lare. şi înţelegere între naţiuni, care la cucerirea independenţei de nante file din epopeea luptei
modul de desfăşurare şi prin re­ „Victoria epocală asupra fascis­ stat a României şi 30 de ani de pentru cucerirea independenţei
zultatele ei, a uşurat acţiunile tru­ mului în cel de-al doilea război este promovată cu strălucire de la marea victorie asupra fas­ de stat a României şi a contri­
pelor sovietice, atît pentru lichida­ mondial — apreciază tovarăşul Partidul Comunist Român. cismului prilejuiesc manifestări buţiei poporului nostru la 'Vic­
rea forţelor inamice încercuite în Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­ Colonel GHEORGHE STANCU cultural-ar.tistice, cu vibrant toria împotriva fascismului. Cu
zona Iaşi—Chlşinău,. cit şi pe tim­ neral al Partidului Comunist Ro­ mesaj patriotic. Astfel, la Ban- acest prilej, pionieri şi şcolari
pul desfăşurării ofensivei pe fron­ mân — a demonstrat încă o dată comandantul Centrului militar potoc, în prezenţa a numeroşi din clasele I—IV au prezentat
tul exterior. la scara celei mai ample Încleş­ judeţean Hunedoara localnici, profesorul de istorie un program artistic.
„Totul pentru, -front, totul pentru victorie I ti
Preţioase
Huneiosfa

La chemarea partidului comunist, un număr de 144 vagoane cister­ le din Deva, la numai cîteva zile
alături de întreg poporul român, ne, faţă de 40 reparate în 1944, după lansarea acţiunii „Totul pen­
şi populaţia judeţului Hunedoara a dar la vagoane de marfă descope­ tru front, totul pentru victorie !“,
adus o preţioasă contribuţie la rite s-a ajuns la efectuarea a 5 917 au consemnat dorinţa muncitorilor
sprijinirea războiului antihitlerist. reparaţii capitale în 1945 faţă de şi funcţionarilor de a dona pentru
Dînd dovadă de înalte sentimente 514 în 1944,
patriotice, muncitorii, ţăranii, ti­ La Uzinele de fier din Hune­ front cîştigul lor de o oră pe un
neretul, femeile n-au precupeţit doara, din iniţiativa comuniştilor, interval de o săptămînă.
nici un efort pentru a sprijini cu muncitorii au depus mari eforturi Eforturile populaţiei judeţului
toate forţele lor războiul drept, pentru efectuarea lucrărilor multi­ Hunedoara pentru sprijinirea răz­
eliberator. Ei erau conştienţi că ple cerute de C.F.R., iar secţia la­ boiului antihitlerist, alături de e-
fiecare tonă în plus de fontă tur­ minoare a reuşit într-un timp scurt
nată sau prelucrată, că fiecare to­ să sporească volumul producţiei forturile întregului nostru popor,
nă de minereu sau cărbune extrasă cu 50 la sută. au dus la grăbirea sîîrşitului răz­
fin plus, fiecare vagon reparat sau In zona întreprinderilor de ex­ boiului, la zdrobirea definitivă a
ogor însămînţat reprezintă o con­ tracţie a metalelor preţioase,
tribuţie importantă la sprijinirea muncitorii, invingînd numeroase Germaniei hitleriste.
frontului. greutăţi, au reuşit să scoată la lu­ Prof. ŞT. MARIIMESCU
în acele luni era nevoie în pri­ mina zilei cantităţi sporite de me­
mul rînd de creşterea producţiei tale preţioase atît de necesare ţă­ Arhivele Statului Deva Asalt asupra redutei !
fin toate ramurile industriale ale rii în acea perioadă.
rjudeţului. La Simeria, muncitorii Nu este deloc de neglijat nici
de la Atelierele C.F.R., deşi du­ contribuţia adusă pentru susţine­
ceau lipsă de materii prime, ma­ rea frontului antihitlerist de mun­ Atac iei
teriale şi utilaje, au reuşit să spo­ citorii din industfia uşoară şi ali­ Documentar
rească volumul producţiei în toată mentară a judeţului. Numai în
perioada de la 23 August 1944 la anul 1945 au fost furnizate pentru locul şuierăturilor gloanţelor... nu'
9 mai 1945. în martie 1945, munci­ armată 265 613 kg de conserve de t Una din cele mai glorioase pa- ţă de 600 metri de şanţurile pri­
torii secţiei a Il-a vagoane, în carne, 126 833 kg carne sărată, ţ gini ale războiului de la 1877— mei redute. Aici, descoperite de se auzea detit sunetul trompete-\
lor noastre... şi strigătele de urai
frunte cu comuniştii, au reparat 24 464 kg mezeluri, 22 051 kg mar­ 1 1878 a fost bătălia de la Smîrdan. inamic, au fost primite cu un po­ ale bravilor ■ noştri soldaţi, care, 1
top de gloanţe şi obuze. La co­
311 vagoane — peste cota stabili­ meladă şi 150 776 litri spirt. 1 Luptele pentru ocuparea acestui cu impetuozitatea trupelor îmbă-t
tă — şi au efectuat cu 40 la sută Lozinca „Totul pentru front, to­ \ sat au început de fapt în diminea- manda locotenant-colonelului Co- trinite în lupte, capturară in 3 ore'
mai multe reparaţii decît în .luna tul pentru victorie !“ a avut un i ţa zilei de 12 ianuarie 1878, tind, traţ, au ,început să sune goarnele
februarie a aceluiaşi an. Ceferiştii ecou deosebit în rîndul maselor l printr-un atac susţinut, trupele şi in strigăte de »ura“ a început trei redute, 4 tunuri, culcară la]
pămint aproape 500 de turti şi {
originari din partea de nord a populare hunedorene. Oamenii ţ române au ocupat linia de for- lupta. Prin aprige încleştări la
Transilvaniei, care lucrau în ate­ 1 ti ficaţii exterioare din sudul Vi- baionetă, trupele româneşti au cu­ făcuseră prizonieri aproape 250 ni- '
muncii, cu modestele lor venituri, zami... împreună cu toţi şefii lor, j
lierele de reparaţii, au reparat gra­ se grăbeau să contribuie la aju­ I dinului, iar în după-amiaza ace- cerit în citeva ore toate cele trei
tuit în timpul liber o locomotivă. torarea luptătorilor de pe front, a ţ leiaşi zile a început şi asaltul a- redute turceşti. Pină seara tir- mai multe arme şi muniţiuni*. I
Din iniţiativa celulei comuniste, văduvelor şi orfanilor de război. ( supra satului Smîrdan care avea ziu, luptele au continuat pentru Victoria a fost ciştigată însă de I
' muncitorii de la Atelierele C.F.R. Astfel, în oraşul Hunedoara s-a i redute puternic apărate. ocuparea satului, deoarece oştenii ostaşii români cu preţul unor gre-\
au hotărît să lucreze cite două strîns suma de trei milioane şi ju­ \ La asalt au luat parte Regi- turci se baricadaseră in case. le jertfe. Peste 600 de morţi şi l
ore suplimentare, iar „pentru aju­ mătate de lei, din care s-au cum­ i mentele 4 şi 6 de linie, ajutate Succesul de la Smîrdan a pro­ răniţi a fost tributul de sînge al I
torarea soldaţilor de pe front — părat alimente pentru soldaţii de > de escadronul de călăraşi Sucea- dus panică in rîndul turcilor şi armatei române in această sec-1
se spunea în hotărîrea lor — se pe front şi pentru ajutorarea ră­ j va. Trupele române au pornit la a mărit încrederea in sine a tru­ venţă eroică a războiului pentru \
lucrează 6 ore suplimentare pe în­ niţilor din spitalul de la Deva. Lo­ i atac la orele 14,30 şi, prof iţind de pelor româneşti, lată ce scrie t» independenţă. ţ
treaga masă ceferistă". Aceste e- cuitorii din Ghelar au donat aproa­ I o ceaţă foarte densă, s-au apropiat raportul său colonelul Fălcoianv
forturi ale muncitorilor feroviari pe un milion lei, iar -minerii de la ţ în mare linişte pină la o .distan­ către generalul Cernat : „...în mij­ C DROZD l
simerienî au avut drept rezultat societatea „Mica" Brad, peste un
că în anul' 1945 s-au putut repara milion şi jumătate lei. Sindicate­